A fi singur. Secretul doctorului Nussbaum

O carte eclectica despre asteptare, compromis, istorie, dragoste neimplinita si boala, care impleteste in cateva nuvele toate dramele de viata cu insasi moartea, doar pentru a reitera puterea iubirii, „Muntele Sfatului Rau” este o lectura obligatorie pentru oricine isi asuma statutul de modern.

0

Ca sa intelegi opera lui Amos Oz e necesar sa fi citit „Poveste despre dragoste si intuneric”. E cheia cu care deschizi oricare alt titlu al scriitorului.

„Muntele Sfatului Rau” este un volum de nuvele despre asteptare, compromis, anxietate si sperante, in care dramele personale se confunda si adesea inlocuiesc drama istorica, mai mare, care este pretextul, dar si decorul in care are loc actiunea: in preajma retragerii trupelor britanice din Israel, dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial.

Viata in cartierul Kerem Avraham, la marginea Ierusalimului, acolo unde incepe desertul, e bornata de mici intamplari provinciale: fuga unei doamne cu un militar din lumea buna, maturizarea lui Uri, un copil insingurat, inadaptarea doamnei Kipnis de origine poloneza, boala mortala care anunta sfarsitul tanarului doctor Nussbaum. Pe fundal insa, fiecare mica drama se inlantuie in lupta mai mare si mai grea, nationala, a eliberarii de sub controlul „perfidului Albion”.

Astfel orice activitate casnica, de la spalatul si intinsul rufelor, la cina si jocul de sah cu vecinii are un parfum de clandestinitate pe care Amos Oz il descrie in multe feluri. E in mirosul cernelii din tipografia de la subsolul casei familiei lui Uri, in urletul sacalilor care razbate din desert noapte de noapte, in jocurile agresive ale fratilor Grill, vecinii lui Uri, in experimentele chimice ale lui Efraim Nehamkin, in aparentul calm cu care doctorul Emanuel Nussbaum ii scriei unei foste iubite despre boala care creste in el. Si mai presus de toate e in aerul din cartier, care miroase a toamna, a paine si a tot felul de substante chimice.

Doctorului Nussbaum i se prescrisese o cariera stralucita. Dar boala a decis altfel: la 39 de ani isi petrece timpul incercand sa il educe pe Uri, fiul vecinilor, studiind viata de pe strada, urmarind rasaritul si apusul si scriindu-i lungi confesiuni iubitei pierdute care nu raspunde epistolelor. In rest, viata curge dupa un tipic, cele trei mese zilnice, lecturi, scurte plimbari, meditatie. Pana cand, intr-o zi, primeste o vizita neasteptata care ii poate schimba radical viata.

Iata un scurt cadru din aceasta lume minutios descrisa de Amos Oz:

„Bacania si pravalia de legume erau despartite de un maslin. O planta agatatoare se prinsese printre ramurile sale, aprinzand o flacara albastra. De la distanta parea ca maslinul si-a pierdut mintile si s-a sinucis in flacari”.

Domnul Indrazneala

Amos Oz, pe numele sau real Amos Klausner, scrie cel mai adesea despre familie si legaturile pe care ideea de familie le naste in cele mai neasteptate contexte: de razboi, vecinatate, asteptare, anxietate, teama.

Fortat sa se maturizeze de mic, dupa ce la 15 ani pleaca de acasa si stabileste intr-un kibbutz – la trei ani de la sinuciderea mamei sale, moment relatat pe larg in cartea autobiografica „Poveste despre dragoste si intuneric” – scriitorul poarta inca cu sine nelinistea unei duble origini. Fiul unui rus si al unei poloneze, de foarte tanar Amos Oz (nascut in 1939) se cupleaza la realitatile politice si sociale din jur si transpune patima unei deveniri istorice in cartile sale.

Poate si pentru ca familia Klausner este ea insasi prinsa in aceasta devenire. Unchiul tatalui sau, profesorul Yosef Klausner, un cunoscut istoric si scriitor, a predat la Universitatea Ebraica si a candidat, in 1948, din partea Miscarii Herut la presedintia Israelului.

 

„Optiunea de a fi singur si posibilitatea de izolare sunt aplicabile oriunde si oricand. Chiar si intr-un gulag un om poate hotari in ce masura vrea sa fie singur sau impreuna cu ceilalti. Pentru mine, kibbutzul a insemnat cea mai buna universitate in ce priveste studiul naturii umane. Am aflat mai multe despre oameni decat as fi aflat daca faceam inconjurul lumii de zece ori, pentru ca am avut posibilitatea unor legaturi stranse cu o suta cincizeci de familii. Le-am cunoscut toate secretele si intimitatile”, Amos Oz.

 

Amos studiaza filosofia, apoi revine in kibbutz unde practica agricultura si este profesor la liceu pana in 1986, cand se muta cu familia intr-un oras de pe tarmul Marii Moarte. Participa in 1967 la Razboiul de Sase Zile si in 1973 la cel de Yom Kippur.

Isi ia numele de Oz, care inseamna „indrazneala” si in 1965 publica prima sa carte, o culegere de povestiri intitulata „Acolo unde tipa sacalii”. Din acest punct pare de neoprit, scrie continuu si este unul dintre cei mai prolifici autori contemporani, descris de critica drept cel mai important prozator israelian.

A scris 13 romane si numeroase eseuri si analize. Sapte dintre volumele sale au fost traduse si in limba romana, iar scriitorul insusi a poposit de mai multe ori la Bucuresti, la intalniri cu publicul roman.

Intr-un interviu acordat in 2004 Antoanetei Ralian – cea care a tradus romanul „Sa cunosti o femeie” – Amos Oz admite ca este cate ceva din el in fiecare personaj masculin din cartile sale.

„Muntele Sfatului Rau” a aparut la Editura Humanitas si costa 29 de lei.

 

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.