La liziera unei paduri, rotile unei masini de teren au desenat o urma proaspata. Portierele se trantesc cu zgomot, coboara doi domni in costume elegante. Se incrunta si privesc inainte catre linia orizontului, acolo unde, in ceata tarzie de decembrie, se contureaza discret silueta unui fel de furnal. In mintea lor, pentru ca in realitate inca nu s-a construit nimic. De pe hartie insa, acolo unde linia orizontului e singura granita a ceea ce se poate face cu fondurile europene se distinge tot mai clar marginea a doua incineratoare (un fel de furnale in care se arde gunoiul, proces din care rezulta energie).

E dimineata devreme sau poate se lasa seara. Detaliile romantice nu sunt importante. Calcatura apasata care denota siguranta de sine este, insa. Cu pasul lor sigur, mereu inaintea vremurilor, cei doi au fost si au ramas niste „baieti destepti”. Desi culoarea politica s-a schimbat, ei sunt inca in anturajul norocos, prin subsolurile caruia curg banii europeni.

Un lucru e clar: ei nu incadreaza cu peisajul. Pantofii scumpi n-au calcat niciodata printr-o groapa de gunoi. Costumele nu s-au impregnat de mirosul greu al levigatului. Mainile in schimb au atins si semnat zeci de hartii despre toate acestea. Ei sunt doi dintre „baietii destepti” ai gunoaielor care, mereu sub radar, stiu traseul banilor si il deviaza catre conturile lor. Prin contracte cu statul, aprobate de Comisia Europeana.

Clienti fideli

Acum o luna, Ministerul Mediului raspundea unei solicitari, explicand ca „Romania va beneficia prin atragerea fondurilor europene de instalatii moderne de valorificare energetica a deseurilor municipale”. Exprimarea oficiala, seaca, ascunde adevarul. Nu Romania si platitorii de taxe vor beneficia de aceste fonduri, ci niste „baieti destepti” care fac parte din clientela fidela cand vine vorba de contractele cu statul.

Bransat de ceva vreme la proiectele finantate din bani europeni, prezenta consortiului EPEM/ISPE –  unul dintre pionii pe harta consultantei tehnice in proiectele de management al deseurilor, alaturi de Romair si Interdevelopment – n-a fost o surpriza nici in cazul construirii celor doua incineratoare. In prezent, consultantul tehnic este Ministerul Mediului, iar EPEM/ISPE va prelua rolul tehnic pe cele doua proiecte lansate pe regiunea Bucuresti-Ilfov si Brasov. Etapele urmatoare constau in organizarea licitatiei pentru a selecta consultantul ce va pregati licitatia destinata alegerii constructorului. Compania ce va castiga lucrarile de constructie va opera intr-un sistem de tip Design – Build – Finance – Operate (DBFO), adica va contribui cu o parte din fonduri pentru construirea instalatiilor de incinerare, urmand sa isi amortizeze investitia prin operarea ulterioara a acestora, explica Ministerul Mediului. Informal, modelul nu aduce nicio noutate, fiind paradigma dupa care actioneaza mai multe firme de salubritate din tara care, pretextand anumite investitii pe care le fac in statii de sortare si compostare, solicita municipalitatii prelungiri automate ale contractelor pe 12-16 ani, tot pentru a-si amortiza investitiile. Interesant este ca, cel mai adesea, aceste investitii se fac cu bani atrasi de la Fondul de Mediu, vehiculul de investitii al ministerului, alimentat cu bani proveniti din taxa auto sau alte taxe de mediu.

In acelasi timp cu organizarea celor doua licitatii, proiectul presupune si definitivarea aplicatiilor de finantare (studiul de fezabilitate, planul de achizitii, documentatii privind atribuirea contractelor de servicii etc.) si transmiterea acestora catre Comisia Europeana. Dupa ce acestea sunt aprobate, urmeaza implementarea propriu-zisa a noilor sisteme de management integrat al deseurilor, schimbare ce va permite si construirea acestor unitati, in ciuda criticilor si reticentei internationale care pun sub semnul intrebarii functionalitatea si eficienta unor astfel de facilitati.

Formal, Ministerul Mediului sustine ca aceste instalatii (de tip Waste to Energy) contribuie indiscutabil la atingerea tintelor privind valorificarea, reciclarea, tratarea si depozitarea deseurilor asumate de statul roman prin semnarea Tratatului de Aderare.

Bani versus energie

Planurile de investitii indica cheltuirea a 177 de milioane de euro, fara TVA, dintre care aproape 136 de milioane este costul efectiv al instalatiei de valorificare energetica din zona Brasov. In cazul incineratorului din regiunea Bucuresti-Ilfov, costul instalatiei este de 300 de milioane de euro, pe cand cel al investitiei totale de aproape 342 de milioane, fara TVA. Banii provin in mare parte din surse europene si de la bugetul de stat al Romaniei, iar un procent din surse private, fiind acoperit de viitorul constructor, care se va erija si in operator al unitatii.

Capacitatea instalatiilor de valorificare energetica cu cogenerare a deseurilor municipale va fi de 156.000 t/an pentru judetul Braşov, respectiv de 380.000 t/an pentru regiunea Bucuresti – Ilfov. Asta se traduce, in medie, in 70 de locuri de munca pe fiecare unitate, mai transmite Ministerul Mediului

Masonii si prietenii lui DIP

Revenind la cei doi baieti isteti, in cazul de fata ei poarta numele de Dan Ioan Gheorghiu si Viorel Gafita, ambii actionari in ISPE (Institutul de Studii si Proiectari Energetice), primul fiind presedinte, iar cel de-al doilea vicepresedinte. Numele lor nu sunt noi pe harta contractelor cu statul. Din contra, cei doi fac parte din cercul de apropiati ai fostului ministru al Industriilor, Dan Ioan Popescu, in al carui mandat s-au perfectat celebrele contracte cu „baietii destepti” din energie. Viorel Gafita este unul dintre acestia. El detine un pachet de 27% din firma Romelectro SA, care la randul ei este actionarul majoritar in ISPE, controland 67%.

Despre Romelectro, romaniacurata.ro scria anul trecut ca a fost unul dintre sponsorii PDL in campania electorala de la alegerile generale din 2008. Intamplare care i-a si adus in urmatorii doi ani contracte cu statul de peste 20 de milioane de euro, mai ales in energie.

Gheorghiu si Gafita mai detin actiuni impreuna si la alte doua companii, restaurantul Isoletta din Parcul Herastrau din Capitala si firma de comert Biocarb SA. Despre primul presa a speculat adesea ca ar fi mason, iar despre cel de-al doilea ca, in ciuda schimbarilor politice, a ramas bransat la resursele de energie, fiind unul dintre cei care a castigat des contracte cu statul in acest domeniu. Printre ultimele succese se numara contractele de retehnologizare a marilor centrale de producere a energiei din bazinul Olteniei. Descris de revista „Forbes” drept un om de afaceri discret, Gafita, in varsta de 59 de ani, ruleaza o avere de 35 de milioane de euro. Un apropiat al lui DIP inca din perioada comunista, Gafita a fost si el in vizorul procurorilor in dosarul „Energia”, deschis in 2005, in cazul de cumparare de energie ieftina de la complexele Rovinari si Turceni.

CE: Biografia celor care castiga licitatiile, irelevanta

Intr-un limbaj formal, Comisia Europeana, prin vocea lui Lucy Johnson, purtatoarea de cuvant a comisarului pentru mediu, Janez Potocnik, admite ca incineratoarele – o solutie in paradigma managementului deseurilor (pe locul patru ca importanta, dupa prevenire, refolosire si reciclare) prezinta anumite riscuri asupra sanatatii si mediului. Riscuri ce pot fi minimizate prin respectarea legislatiei in vigoare, dupa cum subliniaza aceasta. Totusi, vocea comisarului de mediu nu vede un risc major in inhibarea reciclarii prin construirea de incineratoare de mare capacitate, subliniind chiar ca este o masura de dorit in Romania care, in 2009, depozita la groapa 99% din cantitatea de deseuri municipale.

In ceea ce priveste recentul contract castigat de consortiul EPEM/ISPE, tot ce are de comentat Comisia este ca „licitatiile se organizeaza dupa regulile nationale, in conformitate cu directivele europene” si ca executivul european isi rezerva dreptul de a cere anumite verificari asupra anumitor licitatii, dar numai daca exista suspiciuni ca se petrec fraude. In acest context, pozitionarea increzatoare a celor doi „baieti destepti” pe harta proiectelor de mediu acoperite din fonduri europene, nu pare sa deranjeze la Bruxelles. Ba mai mult, informatiile de culise despre asta sunt dezavuate ca „irelevante”. „Contextele personale despre unele dintre partile interesate in cadrul licitatiei sunt irelevante”, a transmis Lucy Johnson.

1 COMENTARIU

  1. Sa fim seriosi. A depozita
    Sa fim seriosi. A depozita gunoaiele in depozite ecologice nu este o solutie. In Romania exista munti, adica milioane de tone de materiale reciclabile stocate care nu sunt utilizate si constituie ele insesi un pericol pentru mediu. Una din solutiile moderne ar fi si incineratoarele cu producere de energie electrica si termica, dar ar fi cazul a se pune in valoare cele care nu constituie pericol pentru sanatatea omului. De asemenea, sunt de acord cu tragerea la raspundere a responsbililor de ilegalitati in acest domeniu, indiferent daca ideea lor este inovatoare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.