Foto: George Călin / Inquam Photos

Sumar național

Timp de două luni de zile, sub stare de urgență, prevederile legislației de combatere a epidemiei de coronavirus au determinat reorganizarea activitățile direcțiilor de sănătate publică, principalele autorități publice care gestionează efortul de limitare a răspândirii bolii COVID-19. 

Chiar și în plină reformă – una benefică, dacă ascultăm discursurile președintelui Klaus Iohannis și ale premierului PNL Ludovic Orban -, DSP-urile rămân la fel de ineficiente. De ce? Pentru că nu au medici epidemiologi.

Au, totuși, funcții de conducere de distribuit la loteria eternă a politizării instituțiilor publice românești. Așa că lupta pentru aceste funcții continuă, chiar și în plină epidemie.

Date obținute și compilate de Dela0.ro arată că, în acest moment, 70% dintre direcțiile de sănătate publică se confruntă cu un deficit de medici epidemiologi. Astfel de specialiști sunt necesari pentru identificarea cazurilor de coronavirus și buna supraveghere a măsurilor de prevenire, control și limitare a infecției.

Tușe locale

După ce a fost înlăturat la mijlocul lunii aprilie de la conducerea DSP Vrancea prin ordin al ministrului Sănătății Nelu Tătaru, Cătălin Graur a cerut în justiție suspendarea deciziei și a revenit zilele acestea pe funcție. Doar pentru o scurtă perioadă, susține ministrul Tătaru pentru Dela0.ro, căci instituția de la București lucrează la noi căi de a-l da jos.

Ministerul Sănătății luptă pentru interesele generale ale societății, dar și pentru interesele particulare ale directorilor instalați după suspendarea lui Cătălin Graur, și-acum înlăturați pe neașteptate de suspendarea suspendării. După descăunarea lui Graur, care ocupa postul prin concurs din 2010, o nouă echipă fusese instalată la mijloc de aprilie la DSP Vrancea. O echipă liberală. 

Vrancea se numără printre cele 30 de direcții de sănătate care au între zero și patru medici epidemiologi, sub numărul minim recomandat. Două direcții din țară funcționează în momentul de față fără epidemiolog, patru au câte unul, nouă au câte doi. E un deficit greu de reparat, după ce autoritățile au ignorat problema mai bine de cinci ani. 

În încercarea de a acoperi deficitul de personal, guvernarea liberală a dat liber la angajările fără concurs. O oportunitate pentru unele direcții să continue politizarea, dar și o obligație pentru altele să angajeze personal care ani la rând a picat testările pentru accesul la funcții publice. 

••

Consecințele modului defectuos în care statul român gestionează criza sanitară determinată de epidemia de coronavirus se văd în funcționarea direcțiilor de sănătate publică (DSP). În plină situație de urgență aceste instituții se dovedesc nepregătite pentru a gestiona nevoile viitoare de limitare a răspândirii infecției. 

Pandemia nu s-a terminat odată cu starea de urgență, din contră chiar – putem reveni oricând la restricțiile dure dacă evoluția viitoare a infectărilor va fi negativă, așa cum a avertizat deja președintele Klaus Iohannis.

Pe 25 martie, la o lună de la descoperirea primului caz de coronavirus în România, Dela0.ro a investigat amplitudinea politizării direcțiilor de sănătate. Vorbim de un fenomen de care sunt responsabile toate partidele care au trecut pe la guvernare.

Pe 25 martie, 60% dintre directorii executivi ai direcțiilor de sănătate publică ocupau funcția fără concurs, iar 45% dintre ei nu aveau calificare medicală.

DSP-urile sunt principalele gestionare publice ale efortului de combatere a răspândirii infecțiilor cu noul tip de coronavirus care determină boala COVID-19.

Subordonate Ministerului Sănătății, cele 42 de structuri reprezintă autoritatea de sănătate publică la nivel local. Rolul lor e să elaboreze și să organizeze acțiuni locale de sănătate specifice

Tot ele organizează, coordonează și participă la intervenția medicală în caz de calamități, epidemii, catastrofe și alte situații deosebite, sub coordonarea Ministerului Sănătății.

Într-un sens practic, direcțiile de sănătate sunt cele care se ocupă de anchetele epidemiologice la nivel local. Sunt cele care decid cine este testat și când este testat, aplicând regulile de triaj valabile la nivel național și organizând prelevările de probe. Tot direcțiile de sănătate sunt cele care gestionează cazurile de pacienți izolați.

Toate aceste atribuții esențiale pălesc însă în fața bătăliilor politice pentru funcțiile de conducere. Ele continuă la DSP Vrancea și sunt mai presus de deficitul de personal necesar pentru o activitate acceptabilă în plină epidemie. 

Harța politică e mai importantă decât sănătatea

Pe 13 aprilie, ministrul Sănătății Nelu Tătaru îl suspenda din funcție pe directorul DSP Vrancea Cătălin Graur, după extinderea la nivelul județului a două focare de coronavirus. 

Situaţia de azi decurge dintr-o proastă gestionare a anchetelor epidemiologice şi a sănătăţii publice din Vrancea. – 13 aprilie

După plecarea lui Graur, care ocupa postul prin concurs din 2010, o nouă echipă a fost instalată la DSP Vrancea. O echipă liberală. 

Pe postul de director executiv a fost numit Cătălin Bunghez. Pe postul de director adjunct pe sănătate publică, neocupat de nimeni în ultimii ani, a fost numit Dragoș Cozma. Ambii sunt medici stomatologi. La fel ca fostul executiv, și el tot medic stomatolog.

Dragoș Cozma nu bifa criteriile profesionale, dar le bifa pe cele politice. Este vicepreședintele PNL Focșani. Iar din ianuarie este și reprezentantul Ministerului Sănătății în Consiliul de Administrație al Spitalului Județean de Urgență Focșani. A fost numit de fostul ministru al Sănătății, liberalul Victor Costache.

Pentru ca echipa să fie completă după descăunarea operată la mijloc de aprilie, DSP Vrancea și-a achiziționat și purtător de cuvânt liberal. Pe 29 aprilie presa locală semnaliza că pe un post de referent de specialitate fusese angajat ca purtător de cuvânt Silviu Stanciu, cel care în ultimii ani filmase conferințele și evenimentele organizate de PNL Vrancea. 

Cu alte cuvinte, urgența de a angaja personal de specialitate în direcțiile de sănătate publică a devenit o oportunitate pentru DSP Vrancea să continue, de fapt, numirile politice. 

Ele nu s-au oprit la conducere. Pe alte două posturi de referent de specialitate instituția vrânceană le-a angajat pe Mihaela Beatrice Baclov și Alexandra Mazilu, ambele apropiate PNL. Baclov este chiar consilier local liberal la Mărășești. Cele două au fost angajate în cadrul Compartimentului de evaluare și promovare a sănătății. 

Însă astăzi, planurile de reformă liberală la DSP Vrancea întâmpină un mic impas, căci pe postul de conducere a revenit fostul director Cătălin Graur, care a cerut suspendarea deciziei ministrului Nelu Tătaru.

Contactat de Dela0.ro, ministru a transmis că nu se dă bătut.

Foto: Guvernul României

Legea nu ne lasă decât să-l repunem. Avem însă o anchetă în desfășurare, plus alte metode. O să vedeți.

Lupta continuă.

Între timp DSP Vrancea are doar doi medici epidemiologi, iar realitatea din teren arată că aceștia sunt depășiți de situație în plină pandemie. Pe 24 aprilie, Dela0.ro a arătat cum DSP Vrancea a neglijat un posibil focar de coronavirus într-un dispensar din Focșani cu 11 cabinete de medicină de familie.

O specie pe cale de dispariție

Ancheta epidemiologică este cea care identifică contacții apropiați ai unui caz confirmat, cartografiind practic circuitele de transmitere a virusului. Tot investigația epidemiologică stabilește dacă un caz de COVID-19 e de origine comunitară sau asociat asistenței medicale. 

Depistarea unui cluster (localizare, dată de debut, identificarea celui mai recent caz) e determinată tot de ancheta epidemiologică, care potrivit metodologiei naționale trebuie să fie aprofundată.  

Cel care realizează ancheta epidemiologică este medicul epidemiolog. Dar în România și, în special, în direcțiile de sănătate publică el este o specie pe cale de dispariție.

Dela0.ro solicitat de la toate DSP-urile din țară date legate de numărul de medici epidemiologi angajați înainte și după 1 martie. Intenția a fost de a vedea nu doar situația la momentul declanșării crizei sanitare, dar și modul în care guvernarea a reușit să acționeze în ultimele două luni și jumătate pentru îmbunătățirea activității direcțiilor.

Au răspuns solicitării de presă 39 din cele 42 de instituții locale. Cele care au refuzat să răspundă sunt DSP București, DSP Suceava și DSP Timiș.

În 39 de direcții de sănătate publică erau, înainte de 1 martie, 95 de medici epidemiologi.

În prag de primăvară, patru astfel de instituții nu aveau în structura lor niciun medic epidemiolog. Cinci aveau doar un astfel de specialist, iar 16 – câte doi.

Doar cinci direcții aveau cinci sau mai mulți medici epidemiologi angajați (acesta fiind numărul minim necesar indicat de Societatea Română de Epidemiologie). 

În această formulă deficitară a prins pandemia cele mai importante structuri publice de gestionare a crizei sanitare. 

Regulamentul după care se organizează și funcționează DSP-urile nu indică numărul minim de epidemiologi necesar în fiecare structură.

Cum arată situația specialiștilor epidemiologi din DSP-uri la jumătatea lunii mai, când am schimbat starea de urgență cu starea de alertă?

Astfel: aceleași 39 de direcții au 131 de medici epidemiologi.

Două direcții sunt în continuare fără epidemiolog, patru au câte unul, nouă au câte doi și doar alte nouă au cinci sau mai mulți.

90% din surplus vine din delegări, nu din angajări, ceea ce înseamnă că vorbim de o perioadă scurtă în care direcțiile se pot bucura de acest minim avantaj. 

De exemplu, la DSP Bacău au fost delegați doi medici epidemiologi până pe 20 aprilie. Practic de pe 21 aprilie s-a revenit la starea de dinainte de 1 martie, deși condițiile nu s-au schimbat. Suntem tot în plină pandemie. 

La DSP Gorj (unde s-au depistat primele cazuri de coronavirus în România) au fost delegați după 1 martie patru medici epidemiologi. Pentru două săptămâni. Acum direcția lucrează cu singurul medic pe care-l avea angajat și înainte de pandemie. 

La DSP Argeș delegarea medicului epidemiolog se termină la finalul lunii mai. 

Potrivit codului administrativ, delegările se fac pe o perioadă de cel mult 60 de zile. Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui an calendaristic se poate dispune numai cu acordul scris al celui delegat.

O Cenușăreasă a sănătății publice

Patru structuri DSP nu aveau niciun epidemiolog înainte de 1 martie. Este vorba de cele din Ialomița, Brăila, Satu Mare și Giurgiu. La Brăila a fost delegat pe 12 martie un epidemiolog de spital.

Contactat telefonic de Dela0.ro, directorul executiv Gabriel Vasile Ștefan Ciochină a declarat că situația este critică – la nivel de direcție și la nivel de județ. Brăila are, susține Ciochină, doar doi medici epidemiologi, dintre care unul este manager de spital. Al doilea a fost delegat la DSP. 

Am avut activitate non stop. Am compensat printr-o activitate non stop, verificat fiecare hârtie de mai multe ori. Asta e situația. Nu avem ce face

, explică exasperat directorul. 

DSP Satu Mare a avut norocul să primească prin delegare un medic epidemiolog. Noroc care a ocolit DSP Ialomița și DSP Giurgiu. Și în mai 2020 aceste structuri sunt nevoite să se descurce fără niciun epidemiolog. 

Nu avem. E o criză foarte mare. Ne descurcăm cu medicii pe care-i avem

, ne-a transmis conducerea DSP Giurgiu. 

Direcțiile din Neamț și Dolj au printre angajați cinci, respectiv șase medici epidemiologi. Purtătorul de cuvânt DSP Dolj Ștefan Popescu spune că instituția se descurcă acum din punct de vedere epidemiologic. Nu știe însă cum va fi peste cinci ani când medicii de profil vor ieși la pensie, în condițiile în care din urmă nu vine nimeni. 

DSP Neamt, deși avea în structura sa cinci medici, s-a descurcat până de curând cu trei. Unul dintre epidemiologi a fost trimis la Suceava, iar un altul a fost în concediu medical și urmează să se pensioneze. 

Despre criza de specialiști ne-a vorbit și directoarea DSP Sălaj Ligia Marincaș, care la bază este chiar medic epidemiolog. Instituția pe care o conduce are doi epidemiologi și nu a beneficiat de niciun delegat în această perioadă. 

Epidemiologia a fost, așa, o Cenușăreasă a sănătății publice. Tot ceea ce a însemnat specialitate de sănătate publică nu a fost cotat la valoarea reală.

Așa că mulți colegi au ales alte specialități. S-a făcut o reparație prin salarizare acum doi ani, dar deja colegii plecaseră și încă nu au venit cei tineri, care poate au ales să se îndrepte spre aceasta specializare.

În România, în acest moment, sunt 200-250 de medici epidemiologi. Informația a fost furnizată de reprezentantul Organizației Mondiale a Sănătății, doctorul Alexandru Rafila, pe 9 martie.  

Ea fost confirmată pentru Dela0.ro de Doinica Azoicăi, președintele Societății Române de Epidemiologie. Aceasta ne-a declarat că cifra de 250 este una realistă. Cei mai mulți epidemiologi sunt în București, Iași și Cluj. 

Totalul specialiștilor include nu doar medicii epidemiologi care deservesc direcțiile de sănătate publică, ci și pe cei din spitalele publice și private. 

Un caz de surzenie care are consecințe

Pe 10 martie, premiul Ludovic Orban declara public:

Avem nevoie de epidemiologi ca de aer. Acești medici trebuie găsiți și semnate contracte de colaborare.

Ce nu a mai spus premierul a fost că acești medici nu sunt de găsit, nu sunt o resursă pe care o poți convoca la nevoie. Situația a fost semnalată în România de mai bine de cinci ani, dar guvernele perindate la Palatul Victoria n-au găsit rațiunea politică pentru a acționa.

Au găsit-o totuși pe aceea de a permite grupărilor politice să căpușeze ani la rând structurile de conducere ale DSP-urilor. În tot acest timp vocea și nevoile specialiștilor s-au auzit din ce în ce mai puțin. 

Unii dintre directorii de DSP-uri au declarat pentru Dela0.ro că la fiecare ședință au semnalat autorităților centrale această problemă a lipsei personalului – medici epidemiologi și igieniști. Fără niciun rezultat. 

În lipsa specialiștilor direcțiile au fost nevoite să se descurce cu ce aveau. Anchetele epidemiologice au căzut în sarcina personalului necalificat.

Președintele Societății Române de Epidemiologie Doinica Azoicăi spune că în astfel de situații riscurile sunt mari, oricât de bine intenționați ar fi cei care fac anchetele. 

Măsurile le iei în funcție de informațiile pe care le extragi. Ele nu sunt un șablon, depind de particularitățile cazului care reies din anchetă. Așa că riscul este foarte mare. O anchetă proastă înseamnă un risc ridicat să nu iei măsurile de prevenție și combatere adecvate. 


Ne descurcăm cu ce avem

Lipsa medicilor epidemiologi este dublată de lipsa medicilor și asistenților igieniști. Un deficit de personal care a obligat guvernul să dea liber la angajările fără concurs pe contracte de până la șase luni. 

La DSP Galați, de exemplu, au fost angajați 11 asistenți debutanți. Șase dintre aceștia picaseră între 2016-2019 mai multe concursuri pentru funcții în spitalele din județ.

Printre ei și Mioara Petică, care a fost respinsă în 2016 și 2018 la proba scrisă pentru poziția de asistent la spitalul de psihiatrie din Galați. Tot în 2016 ea a candidat la funcția de primar al comunei Grivița din partea PSRo, partidul lui Mircea Geoană. 

Două asistente angajate de DSP Dolj în cadrul Compartimentului de supraveghere epidemiologică nu au trecut la rândul lor probele scrise pentru poziții în Spitalul Județean de Urgență Craiova. 

Tot la Dolj, pe post de medic epidemiolog a fost angajată Ramona Dinulescu, psiholog, consilier de dezvoltare personală și tehnician nutriționist. Dela0.ro a încercat să afle chiar de la Ramona Dinulescu dacă printre specializările sale se numără și epidemiologia. 

Medicul nu a răspuns la primul apel, dar a revenit la o jumătate de oră distanță. Aflând motivul pentru care era căutată, Dinulescu a invocat că e în timpul programului și nu poate răspunde. Apoi a închis. 

Purtătorul de cuvânt DSP Dolj a declarat inițial că nu au niciun medic epidemiolog cu numele de Dinulescu. Apoi și-a amintit că s-ar putea să fie vorba de medicul epidemiolog recent angajat.

“O fi și epidemiolog. Avea vreo trei specializări din ce îmi amintesc. Sigur are. Altfel nu are cum”, a încercat să ne convingă Popescu. Am revenit la Ramona Dinulescu și după terminarea programului de lucru. Nu a mai răspuns însă la telefon. 

Ciuntite, politizate, cu personal nepregătit care ar trebui să înlocuiască personalul specializat, direcțiile de sănătate publică trebuie să facă performanță în lupta cu boala COVID-19.

Dar ele abia supraviețuiesc. 

UPDATE

În ziua publicării articolului Ministrul Sănătății Nelu Tătaru l-a delegat pe fostul director DSP Vrancea Cătălin Graur, proaspăt revenit pe funcție, la DSP Suceava.

Cu alte cuvinte, ministrul a decis că omul pe care l-a suspendat pe 13 aprilie pe motiv de incompetență este competent pentru a prelua în mai conducerea DSP Suceava. Graur nu a preluat însă noua funcție pentru că a intrat în concediu medical. Potrivit Agerpres, Graur și-a înaintat pe 26 mai demisia din funcția de director DSP Vrancea.

La câteva zile după publicare două dintre cele trei direcții care nu au răspuns întrebărilor Dela0.ro au trimis datele solicitate. La DSP Timiș erau înainte de 1 martie opt medici epidemiologi. În prezent direcția a rămas cu șase epidemiologi.

DSP București dispunea înainte de 1 martie de șapte medici epidemiologi. Din data de 13 martie au fost delegați un număr de 16 epidemiologi. Direcția nu a precizat dacă cei 16 mai sunt încă delegați.

Potrivit codului administrativ, delegările ar fi trebuit să înceteze pe 13 mai în cazul în care au fost făcute pe o perioadă de 60 de zile. Instituția are în prezent, pe lângă cei șapte epidemiologi angajați înainte de 1 martie alți doi specialiști angajați după 18 martie fără concurs, pe o perioadă determinată.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.