„Am avut norocul sa fiu cel mai bun din lume”

Romanul Ionut Budisteanu castiga, anul trecut, cel mai mare concurs pentru liceeni de pe planeta si era inclus de revista TIME in topul celor mai influenti tineri ai epocii noastre. Era pe locul 9 din lume. Astazi, el e pe cale sa faca o revolutie in tehnologie. Dela0.ro a stat de vorba cu una dintre mintile stralucite ale Romaniei.

8

Un tanar rezident la camin in Grozavesti, in capitala Romaniei, specialist in inteligenta artificiala, mai are putin si scoate pe piata o masina fara sofer ieftina. Mai exista masini fara sofer, dar foarte scumpe, la peste 100.000 de dolari, din cauza unui lidar 3D (un fel de radar) costisitor, produs de o companie care are monopol. N-o sa mai aiba.

Pe cel care face promisiunea asta il cheama Ionut Budisteanu. Are douazeci de ani, s-a nascut chiar de ziua Marii Uniri, doar ca in 1993. E originar din Ramnicu Valcea, din parinti ingineri la baza, reconvertiti profesional in oameni de afaceri mici si mijlocii.

Budisteanu a obtinut o bursa de 40.000 de dolari pentru a studia la orice universitate din Statele Unite ale Americii. Dar el a ramas sa invete informatica in Romania, la Universitatea din Bucuresti. Banii din bursa nu sunt pierduti, ii poate folosi totusi la un eventual masterat sau doctorat in America.

Nestemata CV-ului e, totusi, alta. Budisteanu a castigat, in 2013, Marele Premiu Gordon E. Moore, la cea mai mare competitite internationala pentru liceeni din lume: Intel ISEF (International Science and Engineering Fair), desfasurata in Phoenix, Arizona, Statele Unite ale Americii, concurs care a adunat, la start, sapte milioane de liceeni participanti din 70 de tari.

Proiectul tanarului Budisteanu: folosirea inteligentei artificiale in crearea unei masini fara sofer foarte ieftina. A luat, cu acea ocazie, 75.000 de dolari. Ionut a fost inclus anul trecut de revista TIME in topul celor mai influenti tineri ai epocii noastre. E pe locul 9. Din lume.

Dela0.ro: Ionut Budisteanu, cum e regimul de patentare in Romania?
Ionut Budisteanu: Nu prea ma intereseaza patentarea, fiindca traim intr-o societate deschisa. Daca toata lumea si-ar fi brevetat inventiile, un calculator nu ar mai fi costat 300 de dolari, ar fi costat milioane de dolari, si unde ajungeam asa?

Trebuie sa generezi, totusi, un profit din activitatile tale.
Am castigat 75.000 de dolari la concursul de la INTEL, in America. Mai am 40.000 de dolari bursa, de care nu m-am atins.

Si ce faci cu banii?
O sa imi cumpar niste roboti industriali cu care o sa am o capacitate de productie foarte mare. Pur si simplu, pui robotii in uzina, eu proiectez schemele electronice, si robotii vor lipi, vor pune piesele la locul lor.

Practic, o sa inlocuiesti munca oamenilor.
Gandeste-te la placile din calculator: cineva proiecteaza schema aia, o testeaza daca functioneaza, iar robotii lipesc alte componente si fac milioane de bucati din placa respectiva. Cel mai greu de realizat e placa insasi, fara nimic pe ea, fara cipuri, placa respectiva e doar un traseu, nu stiu daca ati facut electronica.

N-am facut. Dar spune-mi ce faci cu robotii astia, efectiv?
Pai, placa o iau din China, ieftin, iar robotii o sa lipeasca cipuri peste placa respectiva.

Iti deschizi, deci, un business.
Asta fac, lidarul 3D, componenta care e indispensabila pentru a produce, ieftin, masina fara sofer, si care costa acum 75.000 de dolari, fiindca firma care il face are monopol. Eu il voi produce cu 3.000 de dolari. Asta mi-am propus sa fie pretul de productie si bineinteles ca il vand mai scump. Cu robotii o sa pot sa produc, nu stiu, o mie de lidare pe zi. Poate ca nu o mie, dar cel putin o suta pe zi tot pot face. Apas pe un buton si le face robotul singur.

Marele avantaj e urmatorul: pot fi facute zeci de mii de alte produse. Nu e convenabil sa fac telecomenzi, de exemplu, fiindca as concura cu cei din China, care nu vor avea ca mine aparatura de 20.000 de dolari, ci de 100.000 si produc, bineintels, la jumatate din pretul meu. Pot fi multe produse pe care le pot face. Vor fi multe proiecte care vor fi facute de niste roboti industriali de pana in 20.000 de euro. Stiti ca romanii, de la MB-Telecom, cu domnul Mircea Tudor, au dezvoltat sistemul de screening pentru avioane…

Au castigat un mare premiu la Salonul de Inventica de la Geneva.
Asa. Din cate am aflat eu au vandut cam in treizeci de aeroporturi. Si vand cu pretul de un milion de dolari scannerul, cam asa ceva, nu mai stiu exact pretul. El, ca productie, costa, cred, cam 100.000 de dolari.

Banuiesc, insa, ca nu banii sunt miza ta finala.
Nicidecum. Eu vreau sa fac proiecte, sa fac cercetare. Pe mine m-ar interesa sa lucreze robotii industriali pentru mine, ca eu sa pot sta sa-mi fac proiectele, sa nu ramana doar schite pe raftul meu de acasa. Asta imi doresc. Cu patentarea, costa foarte mult, dar as fi si limitat dupa aceea… Uite, de exemplu, centura de siguranta: a fost inventata de un producator.

Si toata lumea o foloseste. Platesc producatorului pentru inventie sau cum?
Nu. Cei care au inventat-o, o companie auto, nu mai stiu care, au patentat-o, dar au spus ca fiindca ea va salva milioane de oameni va lasam sa o folositi toti producatorii auto, fiindca e in folosul umanitatii. Exista protocoale de comunicatie, de exemplu protocolul I2C e patentat de Motorola, brevetat de treizeci de ani, toata lumea il foloseste, si Motorola n-a dat pe nimeni in judecata, fiindca alta cale nu exista. Altfel nu se mai dezvolta industria telefoanelor, nu se mai dezvolta nimic.

Sunt foarte multe lucruri care nu s-au mai dorit a fi brevetate. In America, patentatele pentru software n-au niciun fel de valoare. Facebook a patentat si like-ul, si ce daca? Patentul pentru America nu atesta decat ca l-ai facut primul, atat!, nu poti da in judecata pe nimeni. In Europa nu se pot breveta softurile acum.

De ce?
Fiindca ele sunt considerate ca formule matematice.

„Nu poti sa patentezi pi-ul din matematica. E absurd”. Asta e logica?
Exact. E ca si cum Einstein ar fi brevetat formula relativitatii si ar fi zis ca o suta de ani nimeni sa nu ii foloseasca formula! Ar fi fost o stopare a progresului umanitatii!

Era mai bine sa avem oameni care bat cu pietricica in geam?

Dela0.ro: Te-ai gandit la masina fara sofer, la robotii industriali si ca la niste probleme morale – adica, e bine ca faci asa ceva? La un moment dat vor veni robotii care vor prelua munca oamenilor. Programatorii vor avea mereu joburi, dar muncitorul care nu are capacitatile sau educatia sa faca munca aceasta va ramane pe drumuri. Ai dileme acestea, de ordin etic?
Ionut Budisteanu:
Stiu si eu. Mi-am pus de foarte multe ori problemele acestea filosofice. Sunt interesat si de domeniul religiei si de domeniul filosofiei. Chiar daca sunt foarte ciudat, cu informatica, cu inteligenta artificiala.. Sunt foarte multe job-uri care au disparut in ultimii 150 de ani, corect?

E adevarat.
Eh, acum 150 de ani nu exista ceasul cu alarma. Si astfel in Anglia un om avea urmatorul serviciu: trebuia sa iti bata in geam cu o pietricica pentru a te trezi la sase dimineata. Asta e job-ul lui, a trait o viata din el, dar a disparut. Era mai bine sa avem oameni care bat cu pietricica in geam? Intreb.

Parintii mei aveau spatii comerciale acasa, la Ramnicu Valcea, si aveau angajati paznici, care dormeau acolo, in post. Acum toti isi pun camere video, dispare si meseria de paznic. Firma BGS o duce destul de prost, mai pazeste doar cu numele. Masina fara sofer va fi implementata, desigur, de catre firmele de camioane, pe taxiuri, dar nu imediat. Nu o sa fie totul asa, deodata.

E o revolutie in desfasurare?
E de multa vreme. Ati observat-o doar acum? Sunt multe meserii care au disparut. Zeci de mii!

 

Cazul taranilor din Ilfov si al lucratorilor in industria textilelor din Bangladesh

Dela0.ro: Te gandesti si la o solutie pentru omul care monta piesele pe care le va monta robotul tau industrial?
Ionut Budisteanu: O sa va explic. Asta vrea si Uniunea Europeana. De ce pe un taran din Ilfov il costa mai mult sa produca un cartof decat sa il cumpere din Turcia sau din China? Din ce cauza? Daca taranul ar castiga ceva, ar munci, ca avea un ban asigurat. Daca nu, nu mai e rentabil si nu mai face treaba aceea, fiindca iese mereu in pierdere, in paguba, pe minus.

E fortat sa se mute din Ilfov la oras, in Bucuresti, sa lucreze, e obligat sa lucreze in alte domenii care necesita un efort intelectual si nu neaparat unul fizic, sa dea cu lopata. De exemplu, americanii. Ei nu produc haine. Hainele pentru americanii le produc unii din Bangladesh. Sunt doua sute de milioane de oameni care produc haine pentru ei. Credeti ca nu puteau sa cumpere niste fabrici si sa isi produca singuri hainele in America?

Nu era rentabil?
Era rentabil. Castigau bani cum castiga si aia din Bangladesh.

Creau si locuri de munca. De ce n-au facut-o?
Pentru ca au preferat altceva: hai sa ii lasam pe americanii nostri sa invete, sa faca ei robotii industriali, sa faca altceva, sa ii fortam sa lucreze prin universitati, prin…

Tu vorbesti, indiscutabil, de progres. Stiinta, tehnologia aduc, insa, indiscutabil, progresul?
Am citit o carte recent, “Cum sa construiesti o minte”, despre progresul foarte mare al inteligentei artificiale. Si zice asa: acum 150 de ani, in America, exista poney mail express, posta calare. Dupa 150 de ani, avem internet. Putem sa trimitem orice intr-o secunda. In China, la Polul Nord, si celui de pe statia internationala ii trimitem o vedere, daca vrea el.

Circulatia informatiei intr-un asemenea regim de viteza prinde un pic societatea nepregatita pentru uzul tehnologiilor. Si atunci tehnologia nu se intoarce impotriva ei?
Nu! Nu! E acelasi lucru ca in cazul postei calare. E progresul! Intr-adevar, www a aparut la CERN, pentru ca acei cercetatori, care nu lucreaza chiar acolo, sa poata comunica mai usor. Lucreaza la universitati care preiau date de la CERN si le analizau.

Mobilitatea e avantajata, dar, uite, din cauza conferintelor pe skype a murit Concorde-ul. Nu se mai zboara translantic, de la Paris la New York in trei ore, in fiecare zi.
Numai asa progreseaza umanitatea.

 

Cum sa iei premiul Nobel doar cu documentatia existenta deja pe internet

Dela0.ro: Asta e progresul?
Ionut Budisteanu: Asta e. Nu mai exista atat combustibil folosit pentru a te duce sa vorbesti cu cineva. Interviurile la universitatile din America se dau pe skype. Sunt niste mari avantaje, niste progrese pe care tehnologia ni le aduce. Chiar daca exista site-uri neortodoxe pe internet, existau si aici la colt de strada – existau reviste, existau… Omul are puterea de a alege!

Crezi ca o are?
Da. Daca vrea sa foloseasca internetul pentru domenii pozitive, pentru a invata, pentru a se educa, o va face. Cel care vrea sa caute altceva, site-uri de canibalism, presupun ca exista si asa ceva, va cauta. E diferenta intre ce vrea un om si ce vrea altul. Pe internet exista atata documentatie incat puteti sa luati Premiu Nobel doar cu documentatia deja existenta. Aveti timp, vi-l dedicati, sunteti interesat, pasionat, sa faceti cercetare pentru a lua un Nobel? Exista posibilitatea asta, va spun.

Societatea se scindeaza in felul urmator: o elita restransa creeaza dispozitivele pe care le foloseste o masa de oameni care nu le pricepe decat daca sunt foarte simple, pe intelesul lor.  Avem aceasta impartire in doua mari clase: A, cei care programeaza, B, cei care folosesc, iar prapastia intre cele doua va fi tot mai mare. Nu crezi ca ar trebui sa existe un mecanism care sa echilibreze aceasta balanta de putere? Fiindca, dupa cum stim, e in ADN-ul oricarei puteri sa incerce sa devina totalitara.
Am inteles intrebarea. E un raspuns foarte simplu: un chimist vrea sa foloseasca telefonul, inventia altora, da? Nu trebuie sa fie doctor in informatica pentru a folosi telefonul . Si acesti programatori l-au creat in ideea sa fie cat mai usor de utilizat. Sa nu fie folosit numai de doctorii in informatica, nu numai de cei care fac “injectii” in electronica.

Se poate ajunge si la aceasta situatie: ca oamenii cei mai inteligenti de pe planeta asta sa lucreze pentru cei mai putin inteligenti. Iar asta nu mi se pare chiar in regula.
Nu! Nu! Eu in domeniul de chimie nu ma pricep, dar vreau si eu ajutorul lor. Ei sunt cei mai buni in domeniul de chimie, vreau si eu rezultatele lor, corect?

Tu vezi societatea ideala ca un puzzle, in care fiecare isi face treaba foarte bine in bucatica lui, si toti beneficiem unii de la altii.
Da, asa functioneaza sistemul. NASA incearca sa faca o cercetare in domeniul spatial, iar anumite lucruri din cercetare sunt folosite de cei de la Boeing, fara patentul de la NASA, corect? Fiindca e in beneficiul tuturor.

Iti expun urmatoarea ipoteza: cu internetul dispare un lucru foarte important…
… presa publica.

In afara de presa, dispare ideea de a plati pentru drepturile de autor, si in muzica, si in film, si in jurnalism. Daca scriu un articol si il pun pe internet, tu il iei pe degeaba daca eu nu iti pun un paywall sa-l platesti. Iar asta, ti-o spun cu siguranta, genereaza o dictatura a masei, a produsului prost, de serie, de calitate slaba. Un produs de buna calitate ma costa, iar internetul ma obliga sa il dau gratis. Deci, sunt condamnat.
Dar stiti care cred eu ca e cel mai mare avantaj? Ca acel produs e vazut de zeci de milioane de oameni.

E vazut, dar cum il monetizezi? Gratuitatea incurajeaza lucrul prost facut in dauna celui bun facut.
O metoda, folosita de facebook, de google: prin reclama. Daca reusiti sa faceti produse de foarte buna calitate aveti foarte multi utilizatori si, de aici, reclama.

Calitatea, cel putin in media, nu se reflecta in numarul de oameni care consuma acel produs. Agentiile de publicitate se uita la oameni fara alt discernamant decat numarul lor.
Intr-adevar, aveti dreptate. Dar in principiu si aplicatiile mele sunt puse pe internet gratuit, sa fie accesibile cat mai multor oameni care au nevoie de ele. Nu e neaparat sa fie pe bani. Eu mi-am facut proiectele sa nu fie pe bani. Acum lucrez la o aplicatie sa ajut persoanele nevazatoare sa “vada” cu ajutorul telefonului, sa fie descarcata de pe net, gratis, si gata.

De ce ai facut asta?
Am un coleg in grupa, la facultate, care vine ora de ora la facultate.

Cum il cheama?
Cucu Alexandru. E cel mai prezent la toate disciplinele de la noi de la facultate, si m-am gandit ca aplicatia mea il va ajuta. Ideea e sa tina telefonul in mana stanga si acesta sa filmeze tot  ce e in mediul inconjurator si acestea sa se transforme in voce, sa auda “601”, numarul de la RATB, parcare interzisa, universitate, metrou.

Poti sa faci asta?
Da, lucrez de doua luni si am facut cateva parti din proiect. Are o aplicatie foarte interesanta, cand se duce de exemplu in Carrefour la raft sa arate cu degetul spre un produs si sa auda toate detaliile despre produsul respectiv: mazare, 10 lei kilogramul, nu stiu, Coca-Cola, pret cutare. Acest proiect il fac pentru un concurs Microsoft, pentru tehnologii Microsoft.

Cand se deplaseaza o sa auda: la 100 de metri pe dreapta se afla Carrefour Orhideea, la 200 de metri pe stanga se afla Universitatea din Bucuresti si mereu cand se deplaseaza sa aiba acces la aceste informatii pe care altfel, fara tehnologie, el nu le poate accesa. Si totusi vreau sa fie gratuit, sa descarce aplicatia in zece secunde de pe internet.

E un foarte bun contraexemplu de cum gratuitatea poate sa ajute.
Mie nu-mi trebuie sa castig bani din chestia asta.

O sa castigi daca o sa castigi concursul Microsoft.
Nu e posibil sa il castig.

De ce? Sunt altii mai buni?
Concurez cu altii mai buni, da, mai experimentati, mai in varsta, chiar daca eu am castigat aproape toate concursurile la care am participat. La concursul din America, acela pentru INTEL, am fost selectati din peste sapte milioane de participanti. Am mai ramas vreo 20.000. Si am castigat eu, dar din a patra incercare. Fusesem patru ani la rand si mi-am cam dat seama ce inseamna sa castigi Marele Premiu.

Ce inseamna sa castigi Marele Premiu?
E ceva ce nici nu iti poti imagina. Intr-a noua mi l-am dorit si nu l-am castigat, intr-a zecea la fel, intr-a unspea’ mi l-am dorit, dar degeaba. Intr-a doispea’ nu mi-l mai doream, eram sigur ca nu se poate castiga acel premiu si uite ca tocmai atunci l-am castigat, spre surprinderea mea.

Intr-a unspea luasem un premiu 4, dar erau 100 de copii inaintea mea. Imi ziceam ca e imposibil de castigat. Eram impacat cu ideea ca nu-l pot lua eu. E greu ca din sapte milioane de copii sa castige un tip din Romania, un tip din Ramnicu Valcea, un tip din Colegiul Tehnologic Oltchim. Si, atentie!, de douazeci de ani nu mai castigase niciun european!

E un singur castigator al Marelui Premiu?
Da, unul singur. Am avut norocul sa fiu cel mai bun din lume. Am castigat 12 premii la concursul acesta in cei patru ani, dar si cel mai mare premiu pe care il poate castiga cineva.

Si cati bani ai luat in total?
In 2013, am luat la concursuri din America peste 89.000 de dolari. Toti sunt in banca. Nu imi cumpar „Mercedese” (n.a. – pentru conformitate, trebuie precizat ca Ionut Budisteanu are totusi un Mercedes, dar nu e nou, e la mana a doua),  nu merg la discoteca.

 

„N-am gagica. Gagica mea e calculatorul

Dela0.ro: Nu iti iei apartament sa nu mai stai la camin, in Grozavesti?
Ionut Budisteanu:
Nu imi trebuie asa ceva. Eu am fost invatat sa stiu ce inseamna modestia.

Cum e viata ta in afara muncii?
Lucrez la proiectele mele. Am o satisfactie cand o fac.

In afara de asta, n-ai o prietena, n-ai un grup de prieteni cu care sa mai iesi la o bere?
N-am gagica. Gagica mea e calculatorul. Pentru mine e mai important sa ma concentrez pe proiecte.

Nici in liceu n-ai avut?
Nu am fost interesat de asa ceva. Stateam mai mult cu nasul in carte, in calculator.

E inevitabil, o sa fii ca Bill Gates!
Eh, o sa fiu… Un astfel de personaj e unic in cincizeci de ani!

Il admiri?
Imi place ce a reusit sa realizeze. Foarte mult din progresul umanitatii in ultimii douazeci-treizeci de ani i s-a datorat lui si companiei Microsoft.

N-ai smartphone.
Nu, ca nu prea ma intereseaza smartphone-urile. Eu lucrez o aplicatie pentru smartphone si va trebui sa imi cumpar si un Nokia sa-mi testez aplicatia, un Nokia pentru ca are tehnologie Microsoft. Normal ca nu o sa o testez pe telefonul asta amarat, pe DigiMobilul asta. E cumparat din China, astia au pus doar firma pe el. E cu abonament, sa vorbesc cu parintii, ca ai mei, daca au stat prin Bucuresti, pac, imediat!, ii sun si am GPS-ul cu mine, practic.

Esti popular printre colegii tai?  Iti stiu CV-ul, ai un statut aparte in mica voastra comunitate?
Am incercat, dintotdeauna, sa fiu un tip ca oricare altul, pentru ca nu sunt supradotat, nu sunt geniu. Sunt doar un tip care a stat mai mult in casa cu ale mele.

Te face fericit treaba asta?
Da, sunt foarte bucuros cu ce am realizat, sunt foarte fericit pentru proiectele la care am lucrat, la care lucrez si la care voi mai lucra.

8 COMENTARII

  1. Excelent articolul! Va
    Excelent articolul! Va multumesc pentru ocazia de a-l citi tocmai din Viena, probabil daca ar fi fost aparut in presa scrisa nu stiam cine e acest minunat tanar Ionut Budisteanu.

  2. Foarte bun articolul, romanii
    Foarte bun articolul, romanii sunt destepti, pacat ca nu au motivatia necesara pentru a reusi..

    Felicitari Ionut Budisteanu pentru ceea ce faci si pentru modestie.

  3. Ati spus si voi, f. bun
    Ati spus si voi, f. bun articolul. Eu….cu atat mai mult, ma mandresc cu Ionut, e valcean de al meu, e un tip genial. Bravo Ionut, bravo ziaristului care a scris articolul.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.