Antologia rușinii: „Nicolae Ceaușescu reprezintă ceea ce e mai bun în noi”

În curând vom celebra treizeci de ani de la ieșirea din comunism. Trei decenii de libertate. Pentru a înțelege de ce a noastră arată așa cum arată, ne întoarcem la o carte clasică: Antologia rușinii după Virgil Ierunca (editori Nicolae Merișanu și Dan Taloș), editura Humanitas, 2009.

0
Δ Foto: Fototeca online a comunismului românesc / #V127

Spicuim de aici, din Antologia rușinii, câteva ode nerușinate închinate regimului comunist și conducătorilor săi. De ce avem încă nevoie să citim rândurile compilate cu acribie de Virgil Ierunca?

Întru neuitare – misiunea asumată a rubricii noastre fiind aceea de a păstra vii diferite forme de memorie publică.

Să nu uităm deci vocabularul, compromisurile și căldura limbii de lemn moale din dictatură. Ele s-au rostogolit, adânc, și în post-comunism. Ele ne ating până astăzi.

Să-i reascultăm pe cei care, indiferent de calitățile muncii lor, au ajuns la un moment dat să ridice osanale regimului totalitar. Și să luăm astfel aminte la soarta omului care se pleacă rușinos sub vremuri.

Albulescu, Mircea

Strălucita expunere a tovarășului nostru Nicolae Ceaușescu ne mobilizează să realizăm opere de o înaltă ținută artistică, pătrunse de nobilul spirit revoluționar al zilelor noastre, dovedindu-ne astfel nouă și lumii întregi că, alături de industrie, de agricultură, de cercetare, de toate domeniile în care se creează bunuri materiale, arta românească poate și trebuie să cunoască în prezent ceea ce cu emoție numim cu toții era României socialiste multilateral dezvoltate (Contemporanul, 4 iunie 1976)

Barbu, Eugen

E un om simplu, venit din zenitul unui sat molcom aflat între niște dealuri blânde și ele și împădurite, un bărbat rămas tânăr la o vârstă care-mi contrazice rândurile de până acum, un Om care a dezlegat fântânile românești uitate de alții și ne-a trimis în locurile natale pentru a mai lua apa vie a izvoarelor în palme și a nu uita baștina. (Președintelui țării, omagiul scriitorilor din România, Editura Cartea Românească, 1978)

Beligan, Radu

Eroină, mamă, om de știință, soția marelui nostru conducător, tovarășa Elena Ceaușescu a devenit exemplul, simbolul milioanelor de femei din țara noastră, dovada eticii, altitudinii, capacității și demnității femeii socialiste, a româncei. (Contemporanul, nr. 1, 5 ianuarie 1975)

Bălașa, Sabin

Alegându-l să-i conducă destinele, poporul a ales pe cel mai bun fiul al său, călăuză energică și inspirată, luminată de ceea ce e mai înălțător în trecutul național și însuflețită de hotărârea de a merge neabătut spre o lume care să fie opera justiției sociale, a faptei constructive, a prieteniei și a înfrățirii între toate popoarele. Nicolae Ceaușescu reprezintă ceea ce e mai bun în noi, iar această aniversare (n.r. – dictatorul împlinea frumoasa vârstă de șaizeci de ani) este o mare sărbătoare a întregului popor. (Teatrul, ianuarie 1978)

Buzura, Augustin

Sunt 12 ani de când tovarășul Nicolae Ceaușescu a preluat conducerea partidului și statului, dar acești ani, atât de generoși în evenimente, ne-au îmbogățit cu o experiență enormă, ne-au arătat dimensiunile noastre reale, chipul nostru cel adevărat și forța noastră. (…)

Cine poate uita entuziasmul și setea de cunoaștere care ne-a surprins? Putem oare uita propriii noștri ochi deschiși de încredere spre lume, spre universuri pe care, până atunci, abia le bănuiam? Restabilind ferm contactul cu tradiția și cu lumea ne-am regăsit pe noi înșine, am învățat să optăm, să nu cedăm tendințelor ușoare, să scriem ceea ce trebuie scris. (Steaua, ianuarie 1978)

Cassian, Nina

În acest sens, istoria a fost, totuși, generoasă cu mine. Am avut și eu sentimentul de totală și imaculată inspirație, când Partidul Comunist a ajuns la cârma țării mele.

Călinescu, George

Nu poate fi urare mai adâncă pe anul 1959 decât ca mărețele proiecte expuse de tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej în ședința plenară a CC al PMR din 26-28 Noiembrie 1958 să ia deplină ființă prin munca și zelul întregului popor muncitor (Urări, Contemporanul, 30 decembrie 1958)

Cotescu, Octavian

Spunând astăzi Ceaușescu, certificăm de fapt aurul inteligenței politice multilaterale a străbunilor noștri. Numele de Ceaușescu încununează o epocă de strălucire a României cu harul marilor bărbați pe care istoria îi așază în văzul lumii, întru diriguirea ei. (România literară, 26 ianuarie 1978)

Cristoiu, Ion

Toate marile momente ale practicii sociale de după 1965 au fost rodul nu al unui pragmatism îngust, supus conjuncturii, ci al unei viziuni profunde asupra realității naționale și internaționale. O viziune în care se regăsesc dialectic îndrăzneața prospectare a faptelor și respectarea principiilor fundamentale ale concepției revoluționare. (România literară, 12 mai 1988)

Everac, Paul

Mă prind cu trup

Și suflet întru tine,

Timp comunist

Al țării de tării,

Din dor curat

Și cântec spre mai

Simt respirarea

Marii Poezii!

(Timp comunist, Familia, ianuarie 1973)

Giurescu, Dinu C.

Istoria capătă noi dimensiuni și prin țelurile esențiale ale prezentului, formulate de Secretarul General al Partidului și care-și găsesc materializarea în construcția țării. (Săptămâna, 26 ianuarie 1978)

Jebeleanu, Eugen

Oamenii cinstiți de pe fața întregului pământ – sutele și sutele de milioane de oameni reprezentând însăși conștiința curată a lumii – au ascultat cuvintele de pace ale Uniunii Sovietice ca pe un glas al acestei primăveri virginale, scăldată în lumină, împodobită cu cei mai frumoși dintre toți cerceii: mugurii. (Uniunea Sovietică, scutul primăverii, Scînteia tineretului, 8 aprilie 1958)

Lovinescu, Horia

Cu prilejul aniversării a 55 de ani ai domniei voastre, mi-ar plăcea ca această epocă să se numească “Secolul Ceaușescu” (…). (Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973)

Malița, Mircea

Imensa popularitate a președintelui României socialiste în toate țările globului, respectul și încrederea pe care le inspiră șefilor de state ca și cetățenilor simpli, larga audiență a ideilor sale scrise sau rostite sunt fapte cu care ne-au obișnuit abundente mărturii și cuvinte de o caldă sinceritate. (Era socialistă, ianuarie 1978)

Mazilu, Teodor

Angajarea scriitorului în realitatea imediată – angajare pe care Partidul a cerut-o întotdeauna – nu e o dorință sentimentală, o utopie, ci expresie a esenței artei însăși. Nu există decât artă realistă, toate celelalte forme sunt doar experiențe de laborator, fără nicio însemnătate. Talentul unui scriitor nu se poate demonstra decât într-o operă realistă. (Contemporanul, 7 iulie 1972)

Moisescu Iustin, Patriarh al României

Îmbogățită în ultimele două decenii de ideile valoroase și îndrumările permanente ale domnului președinte Nicolae Ceaușescu, activitatea externă a țării noastre s-a remarcat prin apeluri perseverente la rațiune, prin propuneri concrete și inițiative bine apreciate de forurile internaționale. Domnul președinte al României s-a impus în conștiința lumii ca o mare personalitate politică, indisolubil legată de marile și nobilele cauze ale umanității (…). (Cuvânt rostit la Plenara Consiliului Național al FDUS, România liberă, 29 martie 1986)

Neagu, Fănuș

Și pentru că-mi iubesc prea adânc neamul, cred nestrămutat în omul de bună-cuviință Nicolae Ceaușescu, expresie strălucită a idealurilor voinței noastre. (Luceafărul, 3 iulie 1971)

Nicolaescu, Sergiu

Un concept de o generozitate fără egal, care străbate opera teoretică și activitatea practică a tovarășului Nicolae Ceaușescu, este cel al dezvoltării armonioase a tuturor zonelor țării, astăzi putându-se vorbi cu deplin temei despre adevărate capitale ale industriilor, ale științei și învățământului, ale literaturii și artei. (A patriei cinstire, Săptămâna, 27 ianuarie 1989)

Păunescu, Adrian

Celui care pentru om

Face tot ce face

În contrastul planetar

La mulți ani și pace.

Celui simțitor la tot

Și pe care-l doare

Tot ce-i om și omenesc

La mulți ani și soare.

(…)

Celui care e garant

Pentru libertate

Întru sfântul drept la ea,

La mulți ani și toate.

(Trăiască-n sănătate Cârmaciul Țării Noastre, Flacăra, 26 ianuarie 1984)

Pellea, Amza

Și nu e puțin lucru să fii contemporan cu o epocă așa cum este aceasta a noastră. Sub conducerea Partidului Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, întreaga națiune urmărește cele mai generoase idei – cele ale socialismului și comunismului. (Flacăra, 29 septembrie 1977)

Plămădeală, Antonie, mitropolit al Ardealului

(…) Patria primește un imbold permanent în domeniul științei și culturii din partea stimatei doamne academician doctor inginer Elena Ceaușescu, recunoscută pe plan mondial ca savantă de înaltă competență, căreia îi exprimăm și noi omagiul nostru. (Cuvânt rostit la Plenara Consiliului Național al Frontului Democrației și Unității Socialiste, Scînteia, 1 decembrie 1988)

Popescu-Gopo, Ion

Creatorii filmului românesc, alături de creatorii din celelalte domenii ale artei, înțeleg cu tot mai deplină maturitate menirea, înaltele îndatoriri față de popor, față de patria noastră, față de prezentul și față de viitorul ei.

Mărturie stau filmele noastre, cele mai bune dintre ele, mărturie stă orientarea generală a producției de filme spre obiectivele artistice și social-educative majore ce decurg din Programul partidului, din generoasele indicații formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu (…) (Luceafărul, 28 ianuarie 1978)

Preda, Marin

Revoluția culturală înfăptuită de partidul nostru a deschis larg drumul spre cultură țărănimii. Scriitorii, în fața unui public tot mai avid de o carte bună, vor trebui să se gândească astfel la spusele tovarășului Ceaușescu, care a anunțat tot aici creșterea numărului de orașe din țara noastră, evoluția procesului social spre dispariția deosebirilor esențiale între sat și oraș, deci sporirea considerabilă a numărului de cititori. (Scînteia, 20 aprilie 1977)

Roses, Mosen, rabin șef (textul original e în franceză – redăm traducerea)

(…) Suntem recunoscători autorităților statului pentru posibilitățile oferite, pentru înțelegerea și umanismul cu care președintele țării, domnul Nicolae Ceaușescu, soluționează toate problemele. (…) (Romanian Orthodox Church News, noiembrie-decembrie 1977).

Săraru, Dinu

În fruntea partidului și a țării, un bărbat și-a asumat misiunea istorică de a fi întâiul mergător pe calea României spre comunism. Alături de el, sub conducerea lui, inspirați de curajul, clarviziunea și spiritul său de sacrificiu, să facem din creația noastră argumentele unui bilanț la fel de demn și de folositor patriei (Flacăra, 26 ianuarie 1978)

Simionescu, Mircea Horia

Ca un poet ce străbate cu gândul viitorul, până la atingerea idealului fascinant, Partidul Comunist Român își întinde antenele către plăsmuirea de mâine a României, statornicind cu fiecare măsură preconizată, cu fiecare idee avansată, coordonatele civilizației și culturii românești în era socialismului. (România literară, 27 iulie 192)

Stănescu, Nichita

Sărbătorim a 60-a aniversare a scumpului nostru președinte Nicolae Ceaușescu și a 45 de ani de activitate a acestui bărbat în slujba și idealurile poporului nostru. El este cel mai muncitor dintre muncitori și cel mai țăran dintre țărani, cum toți știm (…) (Radio București, 19 ianuarie 1978)

Teoctist, Patriarh al Bisericii din noiembrie 1986

Asemenea tuturor fiilor patriei, și noi, slujitorii cultelor nutrim convingerea nestrămutată că avem la cârma națiunii noastre conducătorul care poartă neabătut crezul și voința poporului român, din mijlocul căruia s-a ridicat, veghind pururea , cu inima și cugetul înaripate, pentru rostuirea fericită și înțeleaptă a țării, pentru soarta păcii și a vieții în întreaga omenire. (Scînteia, 24 mai 1985)

Tudor, Octavian

Coloanele de demonstranți care de ziua eliberării României de sub dominația fascistă raportează conducerii de partid și de stat, celui mai vrednic fiu al națiunii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, rezultatele concrete, palpabile ale unei politic de construcție multilaterală, arătând în fiecare domeniul al vieții economice cum sporește cantitatea de bunuri și cum se perfecționează nivelul de trai, arată, în fapt, ideile noi de care se lasă pătruns omul muncitor, un chip al formării omului nou. (Flacăra, 25 august 1977)

Voicu, Ion (n.r. – violonist, tatăl lui Mădălin Voicu)

Iată încă unul dintre motivele pentru care noi, artiștii, întregul popor român, îl prețuim pe președintele Nicolae Ceaușescu. Pentru că iubește Pacea și valorile vieții, se luptă necontenit spre a ține trează rațiunea omenirii. (Mândria patriotică, Săptămâna, 24 ianuarie 1986)

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.