Aprilie în România: de la Petrache Lupu la Nelu Lupu

Relatăm mici întâmplări autohtone petrecute în luna aprilie și culese din ziarele ultimului veac. Pentru că e important să înțelegem de unde venim spre a vedea, poate mai clar, încotro ne îndreptăm.

0

Acum 82 de ani, în 1938, Paștele a căzut tot în aprilie. Țara era în fierbere, extrema dreaptă cucerea tot mai mult teren, la fel ca în toată Europa, războiul era aproape, iar românii erau, desigur, și ei afectați și nici măcar nu își dădeau încă seama.

Se trăia, mai degrabă, în fervoare religioasă.

Petrache Lupu (cel care pretindea că fusese martorul unei minuni la Maglavit) făcea turnee prin țară și ajungea și la București, la Biserica Dobroteasa din Calea Văcărești.

Era în turneu ca Dan Puric în zilele noastre.


Dacă vreți să știți, Dobroteasa în slavonă înseamnă Bunătate.

În această lună, la Pixul cu mină, continuăm întoarcerea în ani mai vechi din istoria noastră recentă.

O INCURSIUNE ÎN TRECUT

Începând din toamna lui 2019, Dela0.ro publică o secțiune nouă în cadrul rubricii săptămânale Pixul cu mină. Îi spunem noii secțiuni publicistice O lună în timp. Șase episoade au fost publicate deja în cadrul ei. O lună în timp  apare, desigur, lunar.

De ce ne propunem să readucem în prezent întâmplări de tot felul petrecute pe la noi în secolele XXI, XX și XIX?

Pentru că e un exercițiu de relativizare a importanței galactice, cosmice, pe care o dăm fiecărei întâmplări mărunte a zilei de astăzi și, totodată, o timidă încercare de recuperare a faptului divers de altădată.

Credem că faptul divers este cel pe care se construiește, în mod fundamental, realitatea românească din toate timpurile.

Iată, așadar, cum a „evoluat” România de la Petrache Lupu la Nelu Lupu, bugetarul special care a băgat coronavirusul într-un spital din București în primăvara lui 2020.

1938, aprilie.

Amintiri din epocă

METEO. Și pe atunci ningea în aprilie ca în toiul iernii. La Agapia, la mânăstire, în Neamț, se așternuse zăpadă de abia înaintau carele cu boi.

JUSTIȚIE. Niculae Constantinescu, asasinul legionar al lui I.G. Duca, fusese condamnat la trei luni de închisoare (!). În rest, viața continua cu ale ei, mărunte, fusese dibuit pe șoseaua Olteniței un nemernic care obișnuia să fure ștofă. L-au prins când înhăța un balot cu ștofă în valoare de aproximativ 14.000 lei.

SOCIETATE. Un șofer, pe nume Șoneru, de prin părțile Sibiului, fusese arestat pentru bigamie. Reprezentativ pentru România Mare, el trăia atât cu o olteancă, cât și cu o ardeleancă.

Sinucideri celebre: fostul ministru Al. Buzdugan, implicat în contrabandă cu aur. Sinucideri mai puțin celebre: tânăra Irma Brune, fiind părăsită de concubinul ei, s-a sinucis asfixiindu-se cu mangal. Erau în vogă și sinuciderile prin metoda consumului de sodă caustică.

Tot în aprilie 1938, au fost incendii mari (înainte să dea zăpada). Majestatea Sa Regele Carol al II-lea a făcut turneu prin zonele calamitate.

ECONOMIE. De la mica publicitate am reținut acest anunț: Bani mulți! Se dădeau acești bani mulți pentru paltoane uzate. Se făcea reclamă unei croitorii de pe Lipscani.

1980, aprilie.

Amintiri din vremea intensificării eforturilor pentru recolte-record

În plin ceaușism, totul mergea conform: tovarășul Nicolae Ceaușescu făcea vizite de lucru la întreprinderile bucureștene, se muncea energic, ritmul creștea de la o zi la alta, atât în industrie, cât și în agricultură.

EXTERNE. La rubrica de realități din lumea capitalului, se arăta că în perfidul Occident universitățile nu sunt nimic altceva decât niște uzine de fabricat șomeri.

TIMP LIBER. Era în vogă filmul Duios Anastasia trecea.

AGRICULTURĂ. În ciuda muncii susținute, erau totuși uneori mici probleme. Plouase cu supra de măsură, astfel încât “Scînteia” se vedea nevoită să titreze: “Nicăieri să nu lăsăm apa să băltească pe ogoare!”. Totodată, se atrăgea atenția că timpul presează și chiar în condițiile determinate de vremea instabilă. Acolo unde era posibil bătălia însămânțărilor trebuia continuată cu intensitate sporită.

SOCIAL. La Bistrița începea producția de utilaje pentru industria chimică. Se făcea laudatio cârciumii Privighetoara, de la marginea Sloboziei, fiind dată drept exemplu de servire civilizată. Acolo unde era cazul, se mai și atrăgea atenția că nu există destulă operativitate.

Am reținut pentru dumneavoastră acest titlu splendid: „Ne organizăm, ne organizăm / Da, dar mai lăsați timp și pentru activitatea concretă!”. Cei astfel muștruluiți lucrau la o centrală din Drobeta-Turnu Severin.

EDUCAȚIE. Cu prilejul împlinirii a 233 de ani de învățământ blăjean, tovarășul Nicolae Ceaușescu le transmitea un mesaj elevilor blăjeni.

2003, aprilie.

Amintiri din vremea primului Big Brother”

Ați zice că fiind mileniul al III-lea, românii se destupaseră, dar ați zice greșit. Căci iată această splendidă știre din aprilie 2003: Într-o comună din Galați există un izvor cu clăbuci / “Apă miraculoasă” pe post de detergent. Gălățenii luau apă de la izvorul cu clăbuci și spălau cu ea prin gospodărie.

INVESTIȚII. Era pe vremea când se discuta despre “Dracula Park” (îl mai țineți minte pe ministrul Agathon, de la Turism, supranumit de o anumită parte a presei “Șpagathon”?). Se spunea că se va face și se va drege, că vor veni hoarde de străini să se sperie aici la noi. Bineînțeles că nu s-a făcut absolut nimic.

MUZICĂ. Era totodată și epoca de aur a protomanelelor. Salutări din 2003 cu această știre: Jean de la Craiova a fost bătut de fanii săi din Viena cu celulare. După ce n-au mai avut bani să arunce în el, fanii l-au umplut pe bietul Jean cu telefoane mobile. Așa era pe atunci.

SOCIETATE. Și, ca un arc peste timp, și atunci era panică mondială pentru o gripă venită din China: gripa Guandong. La televizoare, românii se uitau la Big Brother (avea să câștige Soso).

EXTERNE. Pe plan internațional, Bagdadul cădea în mâinile americanilor.

SPORT. La noi în fotbal Dragomir se certa cu Hagi și viceversa, Mitică declarând – gest urât – că regele ar fi oligofren. În replică, regele i-a spus că el, Mitică, este cancerul fotbalului românesc. Iar astea treceau drept “știri din sport”, cum trec și acum, de altfel.

AUTO. Nu apăruse încă Loganul (abia în 2005, ehe…), dar Dacia vindea bine modelul Solenza, prilej pentru gazetari să titreze: „Solenza rupe cadența”.

2010, aprilie.

Amintiri din vremea precedentei crize financiare globale

În aprilie 2010 era rău. Ziarele se preocupau în principal de această problemă: cât ne-a mâncat criza din salariu?

Erupsese vulcanul Eyjafjallajokull din Islanda și ținea avioanele la sol în toată Europa, sud-vestul Chinei fusese răvășit de un cutremur de 6.9 grade, iar David Cameron (părintele din culpă al Brexit-ului) declara că “Europa a mers prea departe”.

MEMORIALISTICĂ. Scriitoarea Herta Müller (nobelizată în 2009) ne atrăgea atenția din Germania că Securitatea este încă activă.

CULTE. Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, era devoalat în presă ca un mare iubitor al rețelei sociale hi5, pe care avea mai multe conturi.

SOCIAL. Avea loc un groaznic accident aviatic, în care dispărea întreaga elită politică a Poloniei, iar Gigi Becali de la Steaua (exista pe atunci Steaua) avea tot atâta minte câtă are și azi și declara că nu va angaja niciodată homosexuali.

JUSTIȚIE. Apărea cazul copiilor vânduți ca sclavi la Țăndărei, trimiși la cerșit în Londra, între timp clasat – fără vinovați – de falnica justiție română.

Syda, alesul inimii EBei, fiica președintelui de atunci, Băsescu, fusese și el trimis un pic în diplomație, la Paris. În urma scandalului public, Syda era retras din funcția de secretar economic III al Ambasadei României la Paris.

Așa am trăit noi.

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.