Boala comisarului Lupu

Ce a developat coronavirusul la români? Simptomele specifice bolii pe care o provoacă, desigur. Nu numai atât însă.

1

O patologie infecțioasă virală rescrie în ritm accelerat regulile de bază ale societăților contemporane. Boala COVID-19 e totuși mai mult decât o sumă de manifestări clinice.

Pandemia provocată de un virus minuscul din familia coronaviridelor nu înseamnă doar proceduri de intervenție sanitară și comunitară. Pe măsură ce tot mai mulți cetățeni se infectează, evoluția coronavirusului printre oameni începe să fie mai puțin despre simptome febrile și mai mult despre cultura, organizarea și valorile comune. Sau despre lipsa lor.

Ce a developat coronavirusul la români? Simptomele specifice bolii, desigur. Cetățenii țării noastre sunt oameni – deci susceptibili să manifeste aceleași semne medicale ale infectării cu coronavirus.

Nu a developat numai atât, însă. O boală cu potențial de disruptor social major (din pricina mortalității asociate sau a cazuisticii grave care, necesitând proceduri de terapie intensivă, ajunge să bage în colaps orice sistem medical) poate veni și cu alte efecte asociate (determinate de comportamentul indivizilor).

În acest sens, e de remarcat că boala COVID-19 și-a făcut debutul în România aproape la pachet cu boala comisarului de poliție Nelu Lupu, într-un melanj autohton ilustrativ pentru întreaga noastră cultură națională de jemanfișism, descurcăreală și spus adevărul prin omisiune.

Povestea e simplă și, la prima vedere, comică.

Nelu Lupu (bugetar din familie de bugetari) pleacă în aventură aparent extraconjugală în Țara Sfântă. Umblă fostul comisar de poliție ce umblă prin Israel și la întoarcere se internează un pic răcit la Spitalul Gerota, al Ministerului de Interne, unde – prin iresponsabilitate, minciună și nesimțire – infectează cu coronavirus și bagă în carantină zeci de oameni, la pachet cu toată unitatea sanitară.

Nelu Lupu era de fapt infectat cu coronavirus – dar, internându-se în spital, uitase să le spună și cadrelor medicale de istoricul său recent de călătorie. S-au prins halatele albe de gravitatea situației abia când comisarul Lupu a făcut pneumonie.

COVID-19 l-a afectat, deci, pe Nelu Lupu. Dar și Nelu Lupu i-a afectat, din inconștiență, pe cei din jur (de la propria familie până la cadrele medicale care s-au ocupat de cazul său).

Suficient de românească boala? Mai avem.

COVID-19 și-a făcut debutul în România la pachet și cu boala premierului Ludovic Orban.

Ca să anunțe că e suspect de coronavirus, șeful Executivului de la București a chemat presa și a făcut conferință TV, alături de ministrul Sănătății Costache. Apoi a dat asigurări că toți ziariștii prezenți vor fi testați pentru coronavirus. După care a comandat rapid schimbarea criteriilor de triaj epidemiologic pentru a acomoda, românește, testarea în masă a miniștrilor, deputaților și senatorilor.

Suficient de românească boala? Mai avem.

COVID-19 și-a făcut debutul în România la pachet și cu boala conaționalilor care se repatriază.

Căci unii români (nu tocmai puțini) se întorc în țară, mințind că nu vin de unde vin, refuzând să se distanțeze social, refuzând carantina și autoizolarea, trișând, împărtășind virusul ca pe mărțișoare. S-a constatat inclusiv caz în care izolatul și-a organizat petrecere aniversară la domiciliu, cu ocazia zilei sale de naștere.

Suficient de românească boala? Mai avem.

COVID-19 și-a făcut debutul în România la pachet și cu boala administrației locale și centrale.

Să se cheltuie pe teste, dar să nu se testeze, să fie privilegiați  cei în drept, să fie reinterpretate cifrele statistice astfel încât guvernarea să pară eficientă, chiar dacă nu e.

Suficient de românească boala? Mai avem.

De boala lui avem-de-toate-în-spitale ce ziceți? Vă era dor de ea, de când ați văzut-o ultima dată, în toată splendoarea ei tragică, în săptămânile de după incendiul de la Colectiv? 

Dar de boala primarului Mihai Chirica de la Iași, care anunță nonșalant că se testează săptămânal pentru coronavirus deși nu întrunește condițiile cazului suspect?

Dar de boala tot mai multor instituții (aflate în prima linie a eforturilor de combatere a epidemiei) care refuză să comunice public metodele și rezultatele dispozițiilor și activității lor

Traversăm zodia coronavirusului, și iată că dilema deschisă de miliardarul Ion Țiriac rămâne deschisă: mai degrabă hoți sau mai degrabă proști? COVID-19 e noul nostru prilej național să-i găsim un răspuns.

Iată și recomandările săptămânii.

Ce nu poate lăsa în urmă Diana Oncioiu

E o perioadă în care lumea pare să-și dorească și mai mult să fie informată. Noi la Dela0.ro nu producem știri, dar căutăm să vă explicăm cât mai bine diferite situații care apar în această perioadă și să prezentăm ceea ce autoritățile nu prea își doresc să știți. Suntem aici să punem întrebări chiar dacă devine din ce în ce mai greu să primim răspunsuri. 

Date actualizate din toată lumea
AICI.

Cum înțelege un alt stat decât România să comunice pe vremea coronavirusului
AICI

Newsletter
» MondayMemo
» Jurnal de pandemie de la Decât o Revistă

Ce nu poate lăsa în urmă Andrei Crăciun

Un film de revăzut
Cetățeanul X

O carte de recitit
Moartea lui Bunny Munro. De Nick Cave. Editura Polirom.

Și încă una
Conjurația imbecililor. De John Kennedy Toole. Tot de la Polirom.

Un alt fim de revăzut
I am Legend

Un serial
The Leftovers

Încă un film de revăzut
Independence Day

Ce nu poate lăsa în urmă Vlad Stoicescu

Comunicare guvernamentală în vremuri de criză
Despre măsurile pe termen scurt și măsurile pe termen lung necesare pentru a combate COVID-19 vorbește deschis și în termeni clari un înalt oficial german, AICI. Restricțiile în viața comunităților vor continua – cel puțin pentru anumite grupuri sociale – dincolo de orizontul vizibil al stării de urgență.

1 COMENTARIU

  1. In ceea ce priveste pacientul Lupu. Ati documentat complet daca la data internarii sale definitia de caz si regulile de testare includeau pe cei veniti din Israel? Evident ca nu trebuia sa minta, dar, daca nu mintea, care era situatia? Tinand cont si de cazurile recente, in care a existat un refuz initial de testare. Ati documentat complet daca in spitalul respectiv s-au respectat normele de prevenire, atat in timpul internarii cat si dupa? Cum au fost aplicate procedurile dupa?

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.