Boicotul lalelelor contra prostiei radicale

Europarlamentarul Sebastian Bodu ne cere sa nu mai cumparam produse olandeze, pentru a-l obliga pe premierul batav sa sanctioneze aparitia unui site cu continut discriminatoriu la adresa imigrantilor. Un boicot comercial, insa, s-ar putea sa aiba exact efectul unui bumerang: sa intareasca discursul extremist.

0

Sa nu mai cumparam lalele. Nici bere Heineken, sapun Dove, deodorant Rexona, condimente Knorr sau ceai Lipton. Au marele pacat ca sunt produse olandeze, iar Olanda e o tara condusa de o coalitie care nu ne vrea in Spatiul Schengen. Mai mult, e o tara al carei guvern nu sanctioneaza site-ul unei grupari politice extremiste creat pentru a stimula demonizarea imigrantilor. Boicot contra calcule electorale meschine. Boicot contra prostiei eurosceptice. Boicot contra radicalismului ultra-minoritar. Ideea-solutie, care starneste la prima auditie mai degraba zambete decat ingrijorare, apartine europarlamentarului roman Sebastian Bodu. Democrat-liberalul si-a gasit si un aliat polonez, in persoana colegului de la Bruxelles Jacek Saryusz-Wolski. Cei doi muschetari cer romanilor sa boicoteze toate produsele olandeze, forma de protest la care s-a ajuns, sustine Bodu, pentru ca toate celelalte metode de negociere si comunicare cu guvernul olandez au esuat.

Desi amuzanta, ideea poate crea un precedent periculos chiar in favoarea celor pe care ii vrea redusi la tacere: extremistii din Olanda. Sebastian Bodu nu vede lucrurile asa. El nu vrea sa fie un cetatean de mana a doua, cum a declarat recent intr-un interviu pentru „Evenimentul zilei”. Mai mult, cotidianul si-a asumat editorial o campanie de boicotare si isi indeamna cititorii sa lectureze etichetele cu atentie si daca produsele sunt din Olanda sa nu le mai cumpere. Europarlamentarul roman trimis la Bruxelles de partidul aflat la guvernare transeaza problema la telefon: „Aceasta nu este o initiativa a PDL, ci a mea si a colegului polonez, in calitate de cetateni  europeni indignati de faptul ca acest partid (n.a. este vorba de PVV, Partidul Libertatii, responsabil pentru lansarea unui site care-i indeamna pe olandezi sa raporteze online „problemele” iscate de imigrantii est-europeni) este lasat sa produca un continut ce instiga la violenta verbala si, cine stie, poate si fizica. Daca ne trezim ca cineva iese pe strada cu un pistol in Olanda si trage? Acest site trebuie oprit cu toate fortele”.

Si daca demersul are exact efectul invers, din moment ce foloseste practic mijloacele celor pe care ii incrimineaza? „E posibil sa ii starneasca mai tare pe extremisti”, admite fostul director al Fiscului. Sebastian Bodu se delimiteaza insa de un asemenea efect, trasand clar obiectivul boicotului:  „aceasta forma de protest nu le este adresata lor, ci guvernului olandez, premierului olandez, ca urmare a lipsei de reactia fata de site-ul PVV”.

Site-ul care l-a invrajbit pe Bodu

Partidul Libertatii (PVV), o formatiune condusa de controversatul Geert Wilders, a lansat la inceputul lunii un site, invitand olandezii sa scrie despre experientele neplacute cu imigrantii veniti din Europa Centrala si de Sud-Est.

Pana la jumatatea lui februarie peste 15.000 de plangeri au fost formulate impotriva imigrantilor, sustin reprezentantii PVV, fara ca vreo alta instanta sa le valideze cifrele. Comisia Europeana a reactionat codamnand proiectul, in numele spiritului european al tolerantei. Insa, premierul olandez Mark Rutte a refuzat sa faca vreo declaratie pe subiect, limitandu-se sa spuna ca guvernul colaboreaza cu PVV (n.a. formatiune ce nu face parte din executivul de la Haga, dar sustine cabinetul minoritar al lui Rutte), dar nu pe chestiuni ce tin de Europa.

Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti a cerut adoptarea unor masuri impotriva site-ului, subliniind „caracterul vadit discriminatoriu” al platformei online. Dar seful guvernului olandez a ramas constant in refuzul lui de a se implica in aceasta problema.  Din acest motiv, considera Sebastian Bodu, au fost epuizate toate metodele diplomatice de rezolvare a situatiei. Fostul diriguitor al finantelor romanesti crede ca singura arma eficienta ramasa este un boicot de tip comercial, care sa trezeasca mediul de afaceri si sa ii forteze pe investitori sa faca lobby pe langa guvernul olandez pentru inchiderea site-ului creat de PVV.

„Sa aiba o reactie, sa condamne acest site”,  expune europarlamentarul roman cauza demersului, subliniind ca din punctul lui de vedere relatiile comerciale cu Olanda nu vor fi afectate. „ Ba chiar am semnale clare ca mediul de afaceri , care are o pozitie clara contra boicotului, se va mobiliza si va incepe sa faca lobby pentru a obtine o reactie de la guvern. Iata cum mediul de afaceri se mobilizeaza acum ca se confrunta cu acest boicot si face lobby concret, nu doar spune lucruri off the record”, e optimist Bodu. Ideea s-ar bucura si de sustinerea a peste 80% dintre cei care il urmaresc pe politician pe blogul personal si pe Facebook, sustine europarlamentarul, dupa un calcul estimativ personal.

O manevra electorala, un precedent periculos

„N-as fi de acord sa boicotam produsele olandeze. Sa ne gandim ca si ei au o industrie, exporturi, o anumita piata. Poate sunt chiar romani care lucreaza la producerea acestor bunuri pe care vrem sa le evitam”, atrage atentia Alina Mungiu-Pippidi, care conduce Societatea Academica din Romania (SAR).

Cea mai buna metoda in astfel de situatii este folosirea armelor diplomatice la cel mai inalt nivel, crede presedintele SAR, subliniind ca situatia ar putea declansa un efect de tip bumerang.  „Daca incepem cu boicotul nu facem decat sa le dam apa la moara celor din PVV care vor spune:  <<aha, vedeti, v-am zis noi!>>. Un boicot nu e corect, situatia asta trebuie rezolvata pe cale politica, diplomatica. Politica e data naibii, cum se spune”, completeaza Mungiu-Pippidi.

Colegul de partid al lui Sebastian Bodu, europarlamentarul Cristian Preda, sustine ca riscul pe care il aduce in prim-plan boicotul este ca PVV sa stranga si mai multi aderenti. „Ideea lui Bodu e ca investitorii olandezi sa faca presiune asupra propriului guvern. Ma tem ca premierul olandez nu vrea sa riste acum desprinderea de Wilders”, comenteaza Preda, punctand noua tentatie cu care se confrunta Europa – renationalizarea radicala. „Iata de ce cred ca nu boicotul, ci dialogul poate rezolva problema. Guvernul olandez va fi mai sensibil la argumente decat la boicot. Avem de partea noastra Comisia si toate celelalte state membre”, conchide acesta.

Pozitia adoptata de Cristian Preda ia in calcul un lucru evitat de propunerea lui Sebastian Bodu: sustinerea constanta pe care comunitatea olandeza de afaceri de la Bucuresti a acordat-o in ultimul an pentru detensionarea relatiilor dintre autoritatile romane si cele batave. Confuzia s-ar putea instala confortabil in miezul boicotului: de ce deconteaza investitori cu afaceri de miliarde de euro in Romania nota de plata a extremistilor aflati la mii de kilometri departare?

O posibila explicatie este furnizata de jurnalistul Ion Cristoiu care vede in spatele demersului o manevra electorala „menita a dovedi romanilor ca domnul Bodu si partidul pe care il reprezinta au insomnii din cauza site-ului din Olanda. Din punctul de vedere al eficientei, actiunea  este nula deoarece autorii site-ului olandez tintesc la randul lor electoratul olandez”. Cat despre eficienta unui boicot pe piata romaneasca, Cristoiu crede ca nu va avea efect pentru ca romanii nu citesc etichetele produselor pe care le cumpara, „poate doar cativa pensionari cu simt civic” vor face asta.

Olanda, investitorul strain numarul 1

Informatii statistice date publicitatii de Banca Nationala a Romaniei la finalul anului trecut plaseaza Olanda pe primul loc in topul investitiilor straine directe realizate in Romania. Tara lalelelor a detronat Austria in 2008, devenind in ultimii ani cel mai important investitor strain, cu un total de peste 11 miliarde de euro in 2010.

Frank-Paul Bom, un antreprenor olandez care deruleaza afaceri in Romania din 2005 si cunoaste bine piata autohtona, sustine ca ideea boicotarii celui mai mare investitor strain din tara e „stupida din punct de vedere economic”. „Romania este dependenta de investitiile straine si mi se pare stupid sa incerci sa detronezi cel mai mare investitor ”, spune acesta.  Noroc ca olandezii sunt oameni pragmatici, subliniaza Bom, si vor continua sa investeasca.  Polonia, in schimb, isi poate permite o astfel de aroganta pentru ca este o tara mai dezvoltata economic decat Romania si nu depinde de investitorii olandezi, conchide antreprenorul batav.

Cititorii EVZ pot trai fara produse olandeze

Dincolo de pozitionarile diverselor voci si de semnalele politice pe care demersul lui Sebastian Bodu le trage, nori negri ameninta orizontul perceptiilor romano-olandeze. Iar acest lucru devine o chestiune de domeniul evidentei in momentul in care una dintre cele mai importante publicatii autohtone adopta tonul radical ca politica editoriala. „Cititorii EVZ pot trai si fara produse olandeze”, acesta este titlul unui articol dintr-o serie de texte menite sa sustina initiativa lui Sebastian Bodu.

Cotidianul „Evenimentul zilei” si-a asumat ca misiune publica convingerea romanilor sa nu mai cumpere nimic cu eticheta olandeza. Ion Cristoiu, recent revenit in echipa ziarului, caruia ii ofera consultanta editoriala, justifica situatia, spunand ca multe institutii de presa din Romania isi asuma rolul de organizatie obsteasca sau partid politic. Jurnalistul ofera exemplul trustului Intact, care a sustinut protestele din Piata Universitatii, sau al PRO TV-ului, care a participat la actiuni de deszapezire in satele lovite de valul de ninsori. Desi una-i una si alta-i alta, Cristoiu prefera sa se raporteze strict tehnic la initiativa EVZ: „Nu-mi pot da seama in ce masura le va creste tirajul, doar daca sunt cititori care se vor gandi sa cumpere ziarul simtindu-se reprezentati de ipostaza asta in care sustine boicotul”.

Cine este Sebastian Bodu

De profesie avocat, Sebastian Bodu a condus Agentia Nationala de Administrare Fiscala intre 2005 si 2007. Anterior, intre 2004 si 2005, ocupase postul de director juridic al filialei ING Bank din Romania. E membru PDL din 2002.

Bodu a lucrat, intre 1998 si 2004, la Romanian-American Enterprise Fund, cunoscut sub numele de Fondul Romano-American de Investitii, o companie care a oferit consultanta pentru privatizarea Bancii Agricole – actuala Raiffeisen. Valoarea tranzactiei a fost de 52 de milioane de dolari. In noua schema de actionariat, Fondul Romano-American de Investitii detinea 5,72% din actiuni. Bodu si-a trecut in CV ca a coordonat „activitatea compartimentelor juridice din societatile comerciale apartinand firmei-mama”, printre care si societatea comerciala Creditul Ipotecar Romano-American S.A., unde in 2003 era actionar, potrivit unei convocari a Adunarii Generale a Actionarilor din Monitorul Oficial. Respectiva companie s-a transformat in Domenia Credit, firma ce face astazi parte din grupul Garanti si se numeste Garanti Credite Ipotecare.

In 2011, Sebastian Bodu a fost prins in scandalul starnit de  o investigatie a ziarului Sunday Times. Realizata de jurnalisti incognito care au jucat rolul reprezentatilor unei firme de lobby, sunand europarlamantari carora le-au oferit bani in schimbul promovarii unui amendament la o directiva europeana, ancheta Sunday Times l-a evidentiat printre „entuziasti” pe europarlamentarul Adrian Severin, membru PSD la acea vreme. Bodu a promovat respectivul amendament, dar a explicat ca a facut-o „cu buna credinta”, fara sa fie influentat de Severin.

In septembrie 2010, Bodu propunea la Bruxelles inlocuirea termenului “romi” din documentele oficiale ale Comisiei Europene cu „tigani”, motivand ca „utilizarea lui creeaza confuzie cu privire la termenii „roman” – care se refera la locuitorii Romaniei – si „Roma” – care se refera la capitala Italiei”. „Confuzia ar putea avea consecinte nedorite atat pentru locuitorii Romaniei, cat si pentru cei ai Romei, in ceea ce priveste felul in care sunt perceputi de cetatenii celorlalte state membre”, scria Sebastian Bodu in motiune, cu o lejeritate comparabila cu usurinta extremistilor olandezi de a stigmatiza categorii intregi si de a stimula pornirile xenofobe. (Au contribuit Daniel Bojin si Diana Oncioiu din Amsterdam)

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.