Foto: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino" / Facebook

(Articol realizat în colaborare cu Centrul de Investigații Media. A contribuit la documentare Ovidiu Vanghele)

••

Când statul român anunță în fiecare seară la ora 18.00, prin comunicate postate pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne, câte testări pentru coronavirus a realizat până la momentul respectiv, informația care ni se transmite public e referitoare la câte probe unice au fost prelucrate.

În practică, centrele de specialitate abilitate să testeze pentru coronavirus investighează mai multe probe prelevate, dar nu toate sunt contorizate ca testări unice.

Însă în momentul în care își auto-evaluează public capacitatea națională de testare, statul include testările ne-unice, deci necontorizate, alături de cele unice, vizibile în raportarea oficială – rezultând astfel o capacitate de testare mai mare care nu e relevantă pentru posibilitățile efective ale statului de a testa pacienți noi.

Această capacitate umflată e mai degrabă relevantă pentru abordarea epidemiologică a cazurilor pozitive de coronavirus, în sensul că unui pacient confirmat la prima testare i se fac ulterior testări suplimentare, uneori chiar zilnic.

Explicăm ițele complicate ale sistemului de testare apelând la datele statistice recente ale statului despre capacitatea reală de testare din România (defalcată pe centre de specialitate). Datele au fost obținute de Dela0.ro și sunt aduse în premieră la cunoștința publicului.

Trei mii de teste care nu se văd

În comunicatele oficiale, în seara zilei de 18 martie, apar testate 4.670 de persoane. Sunt practic 4.670 de persoane care au fost testate o dată. 

Între aceste persoane se află însă și suspecți aflați în carantină, de exemplu. Aceștia sunt testați în prima zi de carantină, dar și în zilele 12 și 13. Persoanele infectate și internate în spital sunt la rândul lor testate de mai multe ori.

Toate aceste testări nu mai apar în comunicările statului, a explicat secretarul de stat în Ministerul Sănătății Nelu Tătaru, contactat telefonic în cursul documentării acestui articol.

Explicația cea mai plauzibilă e că ar dubla evidența cazurilor (din moment ce, de pildă, o persoană confirmată pozitiv la testul 1 va fi declarată vindecată după ce testele 2 și 3 ies negative).

Ipoteza existenței unor testări care nu apar în comunicatele oficiale – dar sunt folosite matematic pentru a prezenta public o capacitate de testare mai mare – e confirmată de date statistice obținute de Dela0.ro de la Institutul Național de Sănătate Publică.

Acestea arată că, de la începutul crizei epidemice și până în seara zilei de 18 martie, în cele zece spitale și institute de specialitate în care investighează suspiciunile de coronavirus statul român a realizat 7.534 de teste.

7.534 așadar față de cele 4.670 comunicate – în teorie s-ar putea crede chiar că statul român lucrează dincolo de capacitățile maxime. Dar în realitate lucrurile sunt mai degrabă la polul opus.

Deși – din totalul de peste 7500 – aproape trei mii de testări sunt realizate în cadrul monitorizării evoluției celor deja confirmați pozitiv și – în consecință – nu apar în comunicările oficiale ale testărilor noi, aceste teste de monitorizare sunt numărate atunci când însuși statul își evaluează public capacitatea de testare.

În acest sens, au existat recent declarații ale factorilor de decizie implicați în combaterea crizei care susțineau că România are capacitatea de a prelucra o mie de teste pe zi. În această capacitate au fost incluse însă și testele de monitorizare realizate pentru cei internați în spitale cu COVID-19 sau aflați în carantină.

Acest fel de a evalua capacitatea de testare este o cosmetizare, pentru că în mod real ceea ce intereseaza publicul larg e să afle care e capacitatea statului de a testa cazuri noi (din moment ce doar identificarea acestora poate diminua efectiv pericolul infectărilor comunitare).

Iar această capacitate este scăzută.

Atât de scăzută încât două institute de cercetare au realizat peste 60% din testările totale pentru coronavirus efectuate în România. Atât de scăzută încât un spital nu deține kituri de testare de patru zile. Atât de scăzută încât alte două unități sanitare testează strict pacienții proprii internați. Atât de scăzută încât capacitate maximă înseamnă în cazul unora dintre centrele specializate între 20 și 50 de testări pe zi.

În total sunt zece centre de testare în toată țara.

Nu se rezumă totul la standarde!”

În București teste se fac la Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Victor Babeș, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino și Centrul Medical Unirea Regina Maria. 

În țară testări se mai fac la Spitalul de Boli Infecțioase Brașov, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Sf. Parascheva Iași, Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Craiova, Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca și Spitalul de Boli Infecțioase Constanța. 

Pe 18 martie, seara, cele zece centre realizaseră așadar 7.534 de investigații de laborator – și aveau în stoc 4.671 de teste.

Cele mai multe teste de la debutul crizei epidemice au fost făcute la Matei Balș – 3.100. 

Potrivit managerului Adrian Streinu – Cercel, institutul face între 100 și 450 de teste pe zi. În curând, susține medicul Streinu-Cercel pentru Dela0.ro, capacitatea va crește la un maxim de 800 de teste pe zi. Până să crească capacitatea de testare institutul mai are în stoc 1.200 de teste. 

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino a făcut 1.500 de teste. Important de menționat e că a început să facă astfel de investigații de laborator abia din data de 12 martie. Deși testările au început în România în ultima săptămână din februarie, autoritățile au invitat institutul în clubul select al centrelor de testare două săptămâni mai târziu. 

Institutul Cantacuzino a intrat practic în joc pe fondul unei nevoi stringente: testarea în masă a deputaților și senatorilor, după confirmarea infectării în cazul unui senator PNL. Potrivit secretarului de stat Nelu Tătaru, 280 dintre probele prelevate de la Parlament au fost trimise la testare la Cantacuzino. 

Purtătorul de cuvânt Romeo Feraru a transmis Dela0.ro că institutul are o capacitate de testare de 250 de probe pe zi, care este atinsă în mod uzual. Pe 16 martie, de exemplu, au făcut 248 de teste. Pe 18 martie mai aveau în stoc 1.100 de teste, care le-ar mai ajunge patru zile și jumătate. 

Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș a făcut până pe 18 martie 140 de teste și mai are în stoc 100. Am încercat să aflăm de la directorul medical Simin Aysel Florescu care este capacitatea maximă de testare. Nu am primit răspuns. A oferit însă unul pentru Mediafax:

Nu cred că se rezumă totul la standarde. Facem câte teste sunt necesare pentru pacienții spitalizați. Ce trebuie știut nu sunt cifre, ci că noi avem capacitatea să testăm toti pacienții noștri.

Cu alte cuvinte, Victor Babeș – deși e desemnat între centrele de testare – face investigații doar pentru pacienții spitalului. 

Aceeași situație se întâmplă și la Spitalul de Boli Infecțioase Constanța, care la rândul lui face teste doar pentru pacienți. Așa declară chiar managerul Stela Halichidis pentru Dela0.ro. Capacitatea maximă de testare a spitalului este undeva la 20 de probe pe zi. Până pe 18 martie spitalul a făcut 275 de teste. Mai are însă în stoc 1.140 de teste! 

În timp ce Constanța dispune de peste o mie de teste, la Spitalul de Boli Infecțioase din Brașov stocul pe 18 martie era 0. Și e așa din 15 martie, ziua în care spitalul a încetat să mai testeze, din lipsă de consumabile. Situația a fost descoperită (și relatată) de Dela0.ro.

Starea de urgență decretată luni de președintele Klaus Iohannis nu a reglat astfel de aberații sistemice, în care spitale dotate cu aparatură și personal specializat nu efectuează teste de laborator din lipsă de reactivi. Care reactivi, iată, se pot afla în posesia altor spitale, precum cel de la Constanța, unde întregesc inutil un stoc ce nu va fi epuizat vreodată prin capacitățile locale de testare.

Studiu de caz: DSP Iași

După ce reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății au îndemnat – „Testați, testați, testați!” -, oficialii Ministerului Sănătății anunțau că cele șapte spitale care procesează teste (al căror număr a crescut între timp la opt) au o capacitate cumulată de testare de peste o mie de probe zilnic.

Am cerut, luni, Direcției de Sănătate Publică Iași o statistică privind numărul maxim de teste ce pot fi procesate de Centrul Regional de Testare din subordinea sa. Am aflat, tot luni, că Spitalul de Boli Infecțioase Sfânta Parascheva din Iași, cel care face efectiv testele, nu are o capacitate de procesare zilnică mai mare de 50 de teste (deși prelucrează probe din toate regiunile Moldovei).

Noi nu putem să facem mai mult de 50 de teste zilnic pentru că nu avem la dispoziție decât un extractor manual

, ne-a declarat Carmen Manciuc, directorul medical al Spitalului.

După trei zile și multă insistență, DSP ne-a transmis joi răspunsurile solicitate. Am aflat, de pildă, că testele sunt procesate de două persoane: un medic și un laborant. De la începutul crizei și până acum, aceiași doi oameni.

Datele obținute de la Institutul Național de Sănătate Publică arată că unitatea din Iași a raportat un număr de 567 de teste prelucrate de la începutul crizei până pe 18 martie.

Stocul minune de la Unifarm

La Spitalul de Infecțioase din Cluj s-au făcut în total 774 de teste, iar stocul pe 18 martie seara era de 280 de teste. Prefectul Mircea Abrudean susține pentru Dela0.ro că în zilele trecute Clujul a făcut 120 de teste pe zi, deși capacitatea maximă este de 500. Dar momentan nu au teste. Speră să le primească săptămâna aceasta.

Între timp, Clujul a achiziționat un aparat de specialitate în valoare de 350.000 de euro care poate prelucra 288 de probe într-un singur ciclu de testare.

În fine, Spitalul de Infecțioase din Timișoara, care a făcut până în prezent 894 de teste, mai are în stoc 407. 

Conform datelor obținut și compilate de Dela0.ro, șase dintre centrele și institutele care testează ar avea o capacitate maximă de testare de 1.370 de probe pe zi, pe care nu o ating însă în practică.

În tot acest timp aprovizionarea spitalelor cu cele 10.000 de teste aflate în posesia Unifarm, operațiune anunțată de autorități de pe 14 martie, nu a avut loc nici până acum.

CentruProbe testate
București – Balș3.100
București – Cantacuzino1.520
Timișoara894
Cluj 774
Iași567
Constanța275
București – Babeș140
Craiova 137
Brașov92
București – Unirea35
CentruStocuri
București – Balș1.200
Constanța1.140
București – Cantacuzino1.100
Timișoara407
Cluj280
Craiova270
Iași150
București – Babeș100
București – Unirea24
Brașov0

(Date valabile la data de 18 martie 2020)

2 COMENTARII

    • Mulțumim pentru semnalare, dar scopul nu e să listăm titulaturile funcțiilor din nomenclatorul de meserii, ci să apelăm la noțiuni de cunoaștere curentă pentru a ilustra realități de interes public. În acest sens, chiar dacă nu există textual funcția de laborant, prin însăși definiția sa cuvântul desemnează o persoană care lucrează în laborator, un tehnician de laborator (dacă vreți). Ideea era să le transmitem cititorilor că în laboratorul de analize medicale de la Iași unde se testează pentru coronavirus prelucrează probele doi oameni, un medic și un specialist în biochimie (cum spuneți), adică o persoană specializată în investigații de laborator (cum spunem).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.