Deși o dispoziție legală îl împiedica să fie edil, pe Bogdan Davidescu nu l-a putut opri nimeni să tot candideze pentru Primăria Șotrile, o comună din județul Prahova.
Nu e un banc absurd, e chiar realitatea politico-juridică românească: mandatul câștigat în alegeri nu putea fi validat în instanță din pricina unei condamnări definitive (pentru pornografie infantilă), dar asta nu înseamnă că alegerile de la Șotrile nu-l puteau avea etern candidat și câștigător pe cel aflat în imposibilitatea de a fi învestit primar.
În cele din urmă, perseverența candidatului a înfrânt chiar normele legale și comunitare: după mai multe alegeri invalidate de decizii judecătorești, la Șotrile primăria revine în epoca politică Bogdan Davidescu, chiar dacă nu au trecut nici doi ani de la condamnarea sa definitivă pentru infracțiuni sexuale (cu victimă minoră).
Dispoziția legală și reacția comunitară ar trebui să se împletească în astfel de situații, pentru a împiedica ocuparea funcțiilor de demnitate publică. Însă, în cazul lui Bogdan Davidescu de la Șotrile, alegerile cetățenilor s-au dovedit oarbe și încăpățânate.
Deși candidatul Davidescu nu putea fi validat legal, locuitorii comunei l-au tot votat primar. Până când, recent, primarul interzis n-a mai fost interzis. O instanță prahoveană i-a validat în sfârșit mandatul, chiar dacă Davidescu încă traversează consecințele unei condamnări penale.
Mandatul primarului Davidescu (PSD) a fost validat pe 17 august de Tribunalul Prahova, după ce fusese invalidat de Judecătoria Câmpina.
Povestea primarului, a condamnării sale, dar, mai ales, a candidaturilor sale succesive e ca o hârtie de turnesol. Felul în care se raportează societatea la infracțiunile sexuale cu victime minore este ilustrat tragic de faptele – și voturile – cetățenilor din comuna Șotrile.
Relație de concubinaj cu o minoră de 13 ani
Primarul Bogdan Davidescu a fost acuzat de act sexual cu minor, pornografie infantilă și șantaj, fiind trimis în judecată în noiembrie 2018.
Conform DIICOT, în perioada 2016-2017 Davidescu a început o relaţie de concubinaj cu o minoră de 14 ani. Relaţiile sexuale pe care le-a întreţinut cu acesta ar fi avut loc începând cu vârsta de 16 ani, victima fiind dependentă financiar şi influenţată de autoritatea agresorului.
În momentul în care minora a vrut să-l părăsească pe Davidescu, acesta ar fi început să o șantajeze cu imagini intime, înregistrate în cursul actelor sexuale.
Partea de final a informării DIICOT, <victima fiind dependentă financiar şi influenţată de autoritatea acestuia> nu este întâmplătoare.
Potrivit Codului Penal, actul sexual comis de un major cu un minor cu vârsta între 15 şi 18 ani se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi dacă: majorul a abuzat de poziţia sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorului ori de situaţia deosebit de vulnerabilă a acestuia ca urmare a unei situaţii de dependenţă sau dacă fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice.
În martie 2019, Tribunalul Prahova îl condamnă pe Bogdan Davidescu la doi ani și două luni de închisoare pentru pornografie infantilă. Șantajul și actul sexual cu un minor dispar dintre acuzațiile încadrate judiciar.
Tribunalul dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de patru ani. În noiembrie 2019, la apel, Curtea de Apel Ploiești reduce pedeapsa la un an și șase luni.
Având o condamnare penală definitivă, mandatul primarului Davidescu înceta la momentul respectiv (edilul era în toamna anului 2019 spre finalul celui de-al doilea mandat).
Eternul candidat
Deși condamnat definitiv, Davidescu revine pe buletinele de vot la alegerile locale din toamna lui 2020. Candidează (legea îi permite, în ciuda interdicției de a-i fi validat mandatul în eventualitatea câștigării scrutinului) și strânge cele mai multe voturi. Însă atât Judecătoria Câmpina, cât și Tribunalul Prahova îi invalidează mandatul.
”Instanţa reţine că nu sunt îndeplinite condiţiile de eligibilitate pentru ca domnul DDB să poată fi validat în funcţia de primar. (…) Este cert faptul că, dat fiind sentinţa de condamnare, mandatul candidatului imediat după validare încetează de drept, astfel că validarea acestuia ar fi lipsită de orice eficienţă juridică. (…) Aşadar, situaţia mandatului de primar a numitului DDB este clară, iar printr-o eventuală validare a acestuia doar se prelungeşte un rezultat inevitabil – reluarea alegerilor”
, nota Judecătoria Câmpina.
Fără primar instalat, alegerile din Șotrile mai sunt organizate o dată în 2021.
Tot cu Bogdan Davidescu favorit, care nu renunță și candidează la alegerile parțiale din 27 iunie 2021. Pe care le câștigă, din nou. Judecătoria Câmpina îi invalidează, încă o tură, mandatul. Nu însă și Tribunalul Prahova, unde Davidescu face recurs.
În sfârșit, pe 17 august 2021, condamnatului pentru pornografie infantilă Bogdan Davidescu i se încuviințează ocuparea poziției de primar în comună. Nu e public, încă, conținutul exact al decizie judecătorești – și motivele concrete pentru care s-a considerat că nu mai intervine interdicția electorală asociată pedepsei penale.
E aproape sigur, totuși, că locuitorii din Șotrile l-ar fi votat la infinit pe candidatul Davidescu.
Relatările din presă
Ar fi putut lucrurile să stea altfel? Ne-am putea aștepta într-o astfel de situație ca reacția comunității să fie rezonabilă? Ne-am putea aștepta ca vederile comunității să nu se mai transforme în scut pentru faptele celor care se bucură de popularitate, notorietate sau de vreun capital inepuizabil de simpatie?
Hai să ne uităm doar la cum s-a scris în presa română despre acest caz.
În 2018, când primarul Davidescu de la Șotrile a fost trimis în judecată, se relatau astfel acuzațiile la adresa sa:
<Anchetatorii DIICOT susţin că primarul Bogdan Davidescu, în vârstă de 47 de ani, ar fi trăit o poveste amoroasă cu o fată de 14 ani. Şi ar fi trecut la relaţii intime din momentul în care ea a împlinit 16 ani.>
Sau Primarul din Prahova care s-a iubit cu o minoră şi a filmat-o în timpul partidelor de amor a fost condamnat. Acesta este titlul unei știri dintr-o publicație locală.
O relație dintre un bărbat adult de peste 40 de ani și o minoră de 14 ani nu poate fi o poveste amoroasă. Și totuși, presa centrală și locală s-au raportat la fapte chiar în acești termeni, încadrând tot contextul ca fiind o iubire interzisă.
Presa tabloidă n-a ratat nici ea subiectul, relatându-l sub astfel de titluri: CE A POVESTIT MAMA PRIMARULUI ACUZAT CĂ-ȘI ȘANTAJA AMANTA DE 13 ANI. Acuzațiile de abuz, șantaj și pornografie erau prezentate drept o telenovelă, al cărei personaj principal era o amantă minoră.
În definitiv, genul acesta de relatări de presă trivializează o infracțiune sexuală comisă împotriva unui copil. Nu-i pur și simplu doar o abordare de presă cancan, e o abordare care pune de fapt lupa pe victimă (mai mult decât pe faptele agresorului), care duce practic în derizoriu o faptă penală.
Într-o astfel de lume, miezul întregului context nu mai e acțiunea infracțională (și profund imorală) a făptuitorului adult, ci consimțământul victimei minore.
E adevărat că în România există încă instanțe care consideră că fete de 10-12-14 ani pot consimți (în mod informat, adică înțelegând deplin consecințele acțiunilor lor) să întrețină relații sexuale cu adulți având de până la 5 ori vârsta lor.
Dar tot România e țara în care sute de cetățeni dintr-o comunitate mică (rurală) pot vota succesiv un politician candidat la primărie având la activ o condamnare pentru infracțiuni sexuale comise asupra unei victime minore.
Partidul și comunitatea
Ideea de dispută conjugală, de ceartă între amanți, a fost rapid preluată, la vremea investigațiilor penale, inclusiv de șeful pe linie de partid al primarului Davidescu, președintele PSD Prahova Bogdan Toader.
„Momentan așteptăm să vedem ce spune ancheta. Bogdan Davidescu este doar suspect, din ce știu. Eu chiar m-am întâlnit cu această fată, când avea vreo 17 ani. Era cu primarul, într-adevăr, pentru că trăiau în concubinaj. Cred că aveau și un apartament al lor. Așa că tind să cred că e un fel de ceartă conjugală, fata spunând acum că nu mai vrea cu Davidescu, pentru că e prea bătrân”
, declara președintele social-democraților din Prahova.
În iunie 2021 Libertatea a mers în comuna Șotrile să discute cu locuitorii, dar și cu primarul Davidescu.
Cel din urmă a negat relația cu minora și a pus totul pe seama unei făcături. În ce a constat mai exact făcătura? I-ar fi fost trimise niște poze, iar a doua zi au venit mascații și l-au prins cu acele poze.
Din reportajul Libertatea reiese că, pentru locuitorii comunei care l-au votat pe Davidescu, minora este vinovată pentru condamnarea primarului – căruia i s-ar fi întins o capcană.
Din același articol nu mai reiese însă de ce, ani la rând, nimănui din Șotrile nu i s-a părut că ar fi cazul să alerteze autoritățile (Poliția și Protecția copilului) în legătura cu relația lui Bogdan Davidescu cu fata de 14-15-16 ani. Cel mai probabil, tuturor votanților li s-a părut un lucru nu doar lipsit de conotații penale – ci, pur și simplu, normal.
Abandonul comunității
Tăcerea/complicitatea comunității din Șotrile nu e un caz singular în România.
În toamna lui 2020, Dela0.ro a publicat în cadrul proiectului Media X Files (despre violență împotriva femeilor) un articol care investiga mai multe abuzuri (inclusiv sexuale) comise la Galați. Era vorba de un președinte de ONG local care întreținea relații sexuale cu voluntarele minore pe care le recruta. La momentul documentării articolului nostru bărbatul locuia cu o minoră de 16 ani.
Surse apropiate minorei și președintelui de ONG au confirmat că oameni politici, printre care chiar și primarul orașului Galați, știau de relația acestuia, dar au considerat-o o chestiune de viață privată. Au ales să se distanțeze de președintele de ONG abia când tatăl minorei, primar al unei comune gălățene, a amenințat că iese cu povestea în presă.
Încă un caz documentat în anii din urmă de reporterii Dela0.ro este ilustrativ. Într-o comună din Dâmbovița părinții își retrăgeau fetele de la școală la 12 ani pentru a nu fi păcălite prin metoda loverboy de membrii unei rețele de trafic.
În aceeași comună fete de 14-15 ani deveneau (constant) mame. Asistenții sociali de la primărie nu considerau însă că ar fi trebuit alertate poliția și Protecția copilului. În vara în care ei susțineau că-și fac bine treaba de asistență socială, mascații DIICOT ridicau din comună nouă bărbați suspectați de trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism.
Potrivit DIICOT rețeaua funcționa de patru ani în zonă, recrutând zeci de minore.
Având în vedere toate aceste lucruri nu e o surpriză că Bogdan Davidescu de la Șotrile, condamnat în 2019 pentru pornografie infantilă, a fost votat și în septembrie 2020, și în iunie 2021, apoi – într-un final – confirmat definitiv ca primar.
Regula aparentă este aceea că o comunitate care nu consideră problematică relația dintre un bărbat de 43 de ani și o fată de 13-14 ani nu se va împiedica la urne nici de o condamnare pentru pornografie infantilă.
Ștampila pusă pe un buletin de vot e abia punctul final al unei prezențe cetățenești care – pentru a fi efectivă – are nevoie de mult mai mult decât simpla apariție la alegeri.
Cetățenii din Șotrile trăiesc într-o democrație relativ funcțională, fiind serviți teoretic de instituțiile și mecanismele unui stat de drept. Ei se prezintă la urne, uneori la fiecare patru ani, alteori chiar și în fiecare an. Însă toate acestea nu înseamnă deloc că înțeleg cum ar trebui să funcționeze o comunitate în secolul XXI – și la ce îi servesc nu doar legile, ci și judecata dreaptă.
Justiția română are încă mulți pași de făcut înainte – dar nici cetățenii cărora li se face dreptate de către această justiție n-ar mai trebui să bată mult pasul pe loc. La Șotrile va mai dura totuși o vreme. În comuna prahoveană, epoca Bogdan Davidescu a început din nou.
Iată și recomandările săptămânii.
Ce nu poate lăsa în urmă Diana Oncioiu
Un serial
Fargo. Pe HBO.
O carte
Soldiers of God: With Islamic Warriors in Afghanistan and Pakistan. De Robert Kaplan.
Ce nu poate lăsa în urmă Vlad Stoicescu
Judecata de Acum #17
Ei bine, da, Judecata de Acum a luat o (binemeritată) pauză estivală. Nu am dispărut însă cu totul sub umbrelele de soare. Am înregistrat o serie de patru interviuri cu oameni din presă pe care îi apreciem – și de la care credem că publicul are lucruri de aflat.
La ediția #17 a Judecății a venit în studioul nostru Cristian Lupșa, editor fondator Decât o Revistă (DOR) și unul dintre pionierii presei fără-de-mogul din România.
_____
La primul interviu din cadrul seriei LA TACLALE l-am avut invitat pe Cristian Andrei, reporter (de politic) la Europa Liberă. Puteți urmări discuția .
