Foto: Virgil Simionescu / Inquam Photos

Date colectate și compilate de reporterii Dela0.ro despre achizițiile de echipamente de protecție desfășurate în ultimele 35 de zile de toate spitalele județene de urgență din România arată că cele 41 de unități sanitare au început să se pregătească de epidemie abia în a doua jumătate a lunii martie (cu precădere în ultimele zile).

Primul pacient confimat pozitiv de infectare cu coronavirus a fost raportat în țară pe 26 februarie. La finalul lunii respective erau înregistrate deja trei cazuri de coronavirus, zeci de persoane se aflau în carantină și mii în izolare la domiciliu.

Graficul achizițiilor derulate indică faptul că majoritatea spitalelor județene din România nu s-au echipat în mod specific pentru întâmpinarea valului de infecții cu coronavirus. Nu s-au gândit, înainte de toate, să-și protejeze propriul personal prin asigurarea unor rezerve esențiale de măști și combinezoane care să acopere măcar nevoile lunii martie (în condițiile în care era lesne de anticipat evoluția epidemiei).

⊗ Matematica vorbește de la sine. Comparativ cu finalul lunii februarie, comenzile celor 41 de spitale județene de urgență din țară au crescut în ultima perioadă:

de 3 ori pentru măști chirurgicale (eficiență relativ scăzută împotriva coronavirus);

de peste 10 ori pentru măști de protecție împotriva aerosolilor (eficiență relativ crescută împotriva coronavirus);

și de aproape 7 ori pentru combinezoane.

Toate datele compilate sunt valabile pentru intervalul 24 februarie – 27 martie.

Întârzierea cu care spitalele județene au început să se doteze cu echipamente de protecție (așadar, vorbim de întrunirea unor condiții minime de activitate și eficiență în criză epidemică!) e ilustrativă pentru gestiunea defectuoasă perenă din sistemul sanitar. Și a provocat deja consecințe.

Cazul Spitalului Județean Suceava e emblematic în acest sens, o lecție de AȘA NU în managementul sanitar pe timp de criză. Infectări pe scară largă au afectat personalul medical al unității în a doua jumătate a lunii martie.

CJU Suceava nu e însă un caz singular. În ultima săptămână, flagelul spitalelor publice prinse nepregătite de răspândirea comunitară a coronavirusului s-a extins cu fiecare zi.

••

Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) poate rămâne pentru eternitate o arhivă a timpurilor noastre în vremuri de coronavirus. Atent compilate și structurate, datele din SEAP nu reprezintă doar serii seci de cifre care descriu evoluția și natura cheltuielilor publice.

Aceste date pot evidenția și tiparele culturale ale organizării noastre sociale în perioade de criză.

Cum? Lăsând o mărturie inclusiv despre indolența și neglijențele administrative din managementul sanitar național care au însoțit înmulțirea cazurilor de îmbolnăviri cu COVID-19.

Iată, de pildă, achizițiile de măști chirurgicale, măști de protecție împotriva aerosolilor și combinezoane ale spitalelor județene din România. Vorbim, în toate cazurile, de echipamente esențiale personalului medical în lupta sanitară pentru combaterea infecțiilor cu coronavirus.

Nu poți combate un dușman invizibil, de 0.2 microni și cu o contagiozitate ridicată, fără a proteja oamenii aflați în prima linie, expuși contactului direct cu pacienții infectați.

Cu atât mai mult ar trebui să planifici atent nevoile materiale dacă gestionezi o unitate spitalicească autohtonă, adesea afectată de lipsa de personal și pentru care o inactivare (din motive de boală) a puținilor specialiști ar putea însemna inclusiv sistarea capacității de funcționare.

Semnale instituționale ferme fuseseră date de autoritățile centrale încă din prima jumătate a lunii februarie cu privire la necesitatea constituirii unor stocuri de echipamente esențiale pentru sistemul medical.

Și totuși, coordonarea instituțiilor implicate direct în gestionarea crizei epidemice nu s-a propagat pe verticala structurilor sanitare, arată documentarea realizată de reporterii Dela0.ro.

În timp ce statul dispunea, prin Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, măsuri practice de întâmpinare a viitoarelor infecții cu coronavirus, spitalele publice funcționau într-o lume aparent paralelă, derulând achizițiile obișnuite și procurând doar cantități infime din echipamentele necesare în urgia epidemică prognozată.

Datele din SEAP colectate și compilate de Dela0.ro arată că în ultima săptămână din februarie 2020, când toate semnele viitoarei crize sanitare erau prezente, iar primele cazuri de infectări cu coronavirus apăruseră deja în România, cele 41 de spitalele județene de urgență au cumpărat:

»» 534.040 de măști chirugicale

»» 17.589 de măști de protecție împotriva aerosorilor (măști FFP)

»» 12.255 de combinezoane 

Măștile chirurgicale fac parte oricum din instrumentarul uzual al spitalelor, așadar numărul aparent mare în care au fost achiziționate nu probează neapărat o vigilență sporită în întâmpinarea valului epidemiologic. De acele măști era nevoie în mod obișnuit.

Abia totalurile pentru măști FFP și combinezoane sunt ilustrative pentru amorțeala administrativă de la vârful spitalelor județene.

Într-un articol publicat recent de Pressone, mai multe cadre medicale vorbesc – sub protecția anonimatului – despre lipsurile de echipamente din spitale. Un medic din București dă dimensiunea nevoii reale de combinezoane în confruntarea bolii COVID-19:

Pentru un singur pacient ar fi necesare 500 de costume pentru 20 de zile, costume care să satisfacă întreg personalul, de la medici la infirmiere.

La final de februarie 2020, pregătindu-se de epidemia de coronavirus, 41 de spitale județene din România cumpărau circa 12 mii de combinezoane.

O epifanie în mijlocul furtunii

Cazul Spitalului Județean Suceava e emblematic, o lecție de AȘA NU în managementul sanitar modern. Dacă în ultima săptămână din februarie, SJU Suceava nu cumpărase mai nimic în materie de echipamente de protecție, acum – în plină criză – comandă măști și combinezoane cu zecile de mii.

700 de combinezoane a achiziționat SJU Suceava la final de iarnă. În ultima săptămână, după ce unitatea a ajuns cel mai mare focar de coronavirus din România, conducerea spitalului a reevaluat necesarul pe termen scurt și mediu: au nevoie brusc de aproape 50.000 de combinezoane.

Cazul de la Suceava, deși excepțional prin multitudinea factorilor care au concurat la situația creată (îmbolnăvirea a sute de cadre medicale, urmată de închiderea spitalului), nu e unul singular în peisajul achizițiilor de echipamente de protecție.

Un start timid

Înainte de venirea primăverii, boala COVID-19 nu stârnea prea mult interes pentru managementul spitalelor județene.

Apetitul pentru achiziții de echipamente de protecție a decolat după 20 martie când – confruntate cu tot mai multe infectări ale personalului medical, dar și cu urgențele crescânde care vin deja spre sistemul medical – spitalele desemnate s-au lansat în misiunea aproape imposibilă de a se aproviziona repede și îndestulător cu cele necesare.

Nu o fac nici repede, nici îndestulător, pentru că echipamentele comandate și achitate în această perioadă vor ajunge (în mai multe cazuri) în stocurile spitalelor județene abia în câteva săptămâni.

Datele SEAP colectate și cuantificate de reporterii Dela0.ro arată că achizițiile de măști și combinezoane crescuseră la nivelul spitalelor județene încă din prima jumătate a lunii martie.

Astfel, până pe 16 martie 2020, cele 41 de unități sanitare de urgență au cumpărat:

»» 698.500 de măști chirurgicale

»» 41.613 de măști de protecție împotriva aerosorilor (măști FFP)

»» 14.599 de combinezoane

Evoluția față de comenzile de la finalul lunii februarie este deja remarcabilă, dar deloc comparabilă cu febra cumpărăturilor care avea să urmeze.

Puse parcă în gardă de însăși decretarea stării de urgență la nivel național, spitalele județene au început din dimineața zilei de 17 martie să cumpere frenetic măștile și combinezoanele de pe piață.

O precizare e necesară. Înainte de instituirea stării de urgență, achizițiile publice directe aveau un prag maxim de cost al bunurilor / serviciilor cumpărate, dincolo de care instituția achizitoare era obligată să apeleze la alte tipuri de proceduri de achiziție. În perioada stării de urgență acest prag nu mai este valabil.

Pe 17 martie 2020 erau raportate în România 217 cazuri de îmbolnăviri cu coronavirus. Deși multe unități sanitare nu aveau echipamentele de protecție necesare, doar Spitalul Gerota din București intrase până la momentul respectiv în atenția publică pentru gestiunea posibil defectuoasă a unui caz de coronavirus internat în unitate, care infectase mai multe cadre medicale.

Întâmplarea a fost pusă însă exclusiv pe seama pacientului care nu declarase istoricul recent al călătoriilor, adică exact contextul care ar fi putut justifica testarea sa pentru coronavirus.

Curând, mai multe spitale publice aveau să se încoloneze pe lista unităților sanitare afectate de răspândirea extinsă a patologiei virale printre cadrele medicale.

Febra cumpărăturilor

Începând cu 17 martie, cele 41 de spitale județene analizate au cumpărat:

»» 1.384.100 de măști chirurgicale

»» 192.533 de măști de protecție împotriva aerosolilor (FFP)

»» 81.505 combinezoane

Creșterea față de finalul lunii februarie e exponențială (deși posibil insuficientă pe termen mediu și lung, achizițiile recente având mai ales rolul de a acoperi deficitul de echipamente deja instituit pe fondul inacțiunii spitalelor județene).

Comparativ cu finalul lui februarie, comenzile celor 41 de spitale județene de urgență din țară s-au majorat după 17 martie de 3 ori pentru măști chirurgicale, de peste 10 ori pentru măști de protecție împotriva aerosolilor și de aproape 7 ori pentru combinezoane.

Sugestiv, în intervalul 25-27 martie (așadar în ultimele zile) s-au derulat 35% din procedurile de achiziții aferente comenzilor de măști chirurgicale și aproape 60% din cele aferente comenzilor de măști FFP făcute după 17 martie .

De asemenea, din totalul combinezoanelor achiziționate post-17 martie, mai bine de jumătate au fost comandate doar de SJU Suceava, spitalul afectat de îmbolnăviri extinse în rândul personalului medical și recent redeschis ca centru specializat de tratament al îmbolnăvirilor de COVID-19.

Achizițiile de la Suceava s-au rostogolit amețitor doar după ce zeci de cazuri de infectări cu coronavirus fuseseră deja confirmate printre cadrele unității.

Pentru spitalele județene e o perioadă frenetică în încercarea de asigurare – oricât de tardivă, fie și dincolo de ultimul ceas – a stocurilor de echipamente esențiale protecției sanitare.

Vineri seară, 27 martie, erau încă în desfășurare (fie abia lansate în SEAP, fie aflate în stadiul de deliberare) proceduri de achiziție pentru alte 23.000 de măști chirurgicale, 16.200 de măști FFP și 36.150 de combinezoane.

Toate datele compilate și publicate în acest articol sunt valabile pentru intervalul 24 februarie – 27 martie.

Combinezoane achiziționate

SPITAL24-29 februarie1-16 martie17-27 martie
SJU Suceava70050047.489
SJU Galați004.000
SJU Zalău0362.110
SJU Reșița0503.300
SJU Alba Iulia1.05002.500
SJU Giurgiu0503.300
SJU Bistrița100300768
SJU Ploiești1.0353004.850
SJU Satu – Mare21003.683
SJU Bacău1001.8381.545
SJU Buzău5001.050

Măști FFP achiziționate

SPITAL24-29 februarie1-16 martie17-27 martie
SJU Bacău4801.00012.000
SJU Cluj095042.000
SJU Iași0011.000
SJU Brăila 360010.000
SJU Baia Mare1.619020.000
SJU Reșița011545.000
SJU Buzău1.0908802.750
SJU Botoșani05002.200
SJU Focșani40002.000
SJU Galați9611.3385.000
SJU Sibiu03001.500

O plată care nu se lasă așteptată

Fostul ministru al Sănătății Victor Costache, demisionar la mijlocul săptămânii trecute, declară într-un interviu acordat Digi24 după plecarea de la minster:

“Am reușit să fim cu un pas înaintea bolii. Criza Covid-19 a început în același moment pentru toată lumea, momentul T zero a fost în decembrie și acum planeta arată diferit de la o țară la alta, unii ne-am pregătit mai bine, alții mai puțin bine. […]

Când a apărut această boală, ne putem gândi că s-a schimbat complet fața medicinei. În decembrie 2019, măștile și echipamentele sterile erau purtate de chirurgi, de anumiți medici și asistente, din anumite secții de boli infecțioase. Acum tot personalul trebuie să poarte măști, mănuși și un tip diferit de echipament de protecție, în funcție de expunerea fiecăruia. […]

Vestea bună e că putem învinge această boală dacă respectăm măsurile de protecție. […]

În teritoriu trebuie să ajungă mai multe materiale și echipamente de protecție și trebuie ca toate cadrele medicale să fie conștiente de acest pericol.”

Ultima aserțiune ex-ministerială e perfect adevărată.

Dar schimbarea de cotitură în medicină anticipată de ministrul Sănătății încă din decembrie 2019 (!) nu pare să fi produs efecte concrete și printre managerii spitalelor județene de urgență din țară. 

Confruntate cu o situație alarmantă pentru sănătatea publică, aceste spitale nu au găsit resursele de interes (și financiare) pentru a întâmpina nevoi care erau anticipabile la nivelul unităților sanitare încă de acum o lună de zile.

Apatia lor în materie de achiziții esențiale în efortul de combatere a epidemiei de coronavirus a lăsat descoperită chiar avangarda trimisă în întâmpinarea crizei.

Medici, asistente, infirmiere, brancardieri, ambulanțieri și personal auxiliar din spitalele județene au întreprins acțiuni medicale fără măști și combinezoane care să limiteze posibilitate infectărilor cu coronavirus.

Însă înzecitele eforturi recente de cumpărare a echipamentelor necesare vor fi venit, cu siguranță, prea târziu pentru cadrele medicale deja infectate pe fondul neglijenței propriului management.

Doar în ultima săptămână, Spitalul Județean Arad, Spitalul Județean Drobeta Turnu Severin, Spitalul Județean Sfântu Gheorghe, Spitalul Județean Deva și Spitalul Județean Focșani au fost menționate în relatări de presă cu mai multe cazuri confirmate sau suspecte de coronavirus în rândul personalului medical.

Alte spitale mai mici traversează episoade epidemiologice similare – la Cluj, la Comănești, la Câmpulung Moldovenesc sau la Ineu.

A sosit și aici decontul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.