Spuneam pe 2 mai 2017 ca noi, o mana de reporteri din presa alternativa (Dela0.ro, Centrul de Investigatii Media, Decat o Revista, Casa Jurnalistului), vrem sa documentam o serie jurnalistica despre cum fiinteaza si se administreaza institutiile de cult religios din Romania.
Am identificat noua mecanisme bugetare prin care aceste culte recunoscute oficial isi pot acoperi sau suplimenta cheltuielile de functionare. Ele nu chivernisesc, insa, doar fonduri publice – dezvolta, in plus, si o intreaga retea de afaceri private, de la structuri de asistenta sociala pana la firme de constructii sau turism.
Prezenta cultelor nu se limiteaza la servicii confesionale – ele “joaca”, de pilda, si pe piata invatamantului (pe toate palierele, de la educatia primara pana la formarea post-universitara) ori pe cea a participarii politice (plasandu-si preoti-candidati in alegeri sau fideli in posturi de decizie din administratia publica).
Credem, in acest context, ca functionarea institutiilor de cult este una dintre marile necunoscute ale Romaniei de astazi. Vorbim de actori cu o influenta extrem de mare in “viata cetatii”, despre care nu stim insa prea multe lucruri. Si vrem sa aflam.
Dupa cinci luni si jumatate in care am “rostogolit” mesajul campaniei si obiectivele proiectului jurnalistic, Sa fie lumina a inceput sa publice la mijloc de octombrie 2017. La momentul respectiv am lansat propriu-zis site-ul campaniei.
Ce-am aflat, impreuna, de atunci ? Macar cateva lucruri:
– Cum milioane de euro din TVA-ul si impozitul pe profit colectate in fiecare judet merg in constructii si renovari de cladiri ale cultelor, desi legea spune ca banii din aceste cote defalcate ar trebui folositi pentru finantarea unor programe de dezvoltare locala; (AICI si AICI)
– Cum banii platiti din bugetul orasului Voluntari pentru transportul pelerinilor ilfoveni la Iasi, la Sfanta Parascheva, au ajuns la o firma din cercul de interese al cuplului Gabriela Firea – Florentin Pandele; (AICI)
– Cum rezultatele unui program de profesionalizare preoteasca finantat din fonduri europene au fost falsificate de Episcopia Severinului si Strehaiei – care s-a prefacut ca a organizat diverse cursuri, presupusii participanti fiind pusi sa semneze tabele fictive de prezenta; (AICI)
– Cum functioneaza o structura locala a Bisericii Ortodoxe Romane, pe fondul ierarhiei canonice, care obliga mereu preotii din parohii sa dea ascultare Inaltpreasfintitului – si oricaror capricii ale acestuia; (AICI)
– Cum o organizatie religioasa precum Martorii lui Iehova face aproape imposibila dezasocierea membrilor sai – care n-au voie, la propriu, se sa indoiasca vreodata de invatatura confesionala; (AICI)
– Cum, parcurgand o serie de cursuri de studiu biblic, ajung sa ti se anuleze spiritul critic si gandirea independenta, in schimbul securitatii oferite de comunitatea confesionala; (AICI)
– Cum arata Biblioteca Sfantului Sinod, cea mai valoroasa colectie de carte religioasa (ortodoxa) din Romania; (AICI)
– Cum pelerinajele prilejuite de marile sarbatori religioase pun in functiune masinarii enorme de produs bani, iar impacarea spirituala a credinciosilor este exploatata comercial de slujitorii Domnului; (AICI)
– Cum pionieri veniti de departe sa vorbeasca despre un profet din Iranul secolului al XIX-lea au adus la noi credinta Baha’i, facand din Romania un loc nimerit pentru refugiatii religios; (AICI)
– Cum a folosit Biserica Ortodoxa propriile resurse administrative (si propriii bani) pentru a indruma cetatenii spre urnele referendumului Coalitiei pentru Familie, desi public reprezentantii BOR au sustinut mereu ca institutia de cult nu se implica logistic; (AICI)
– Cum o intreprindere sociala pusa pe picioare de o eparhie ortodoxa cu bani europeni s-a transformat intr-o afacere pur comerciala, orientata spre profit, si nu pe reintegrarea persoanelor vulnerabile (obiectivul asumat in contractul de finantare comunitara); (AICI)
– Cum arata comunitatile romanilor care cred in Allah – si care sunt, in mare, conditiile de viata ale credinciosilor musulmani (cu precadere ale romilor vorbitori de turca, intrucat avem si cetateni din aceasta categorie, la Babadag, dar si la Calarasi); (AICI)
– Cum a negociat un mitropolit ortodox pozitii politice pentru preotii din subordinea sa, plasandu-i pe listele diferitelor partide la alegerile locale desfasurate in ultimul deceniu; (AICI)
– Cum manipuleaza public una dintre cele mai prizate, mai populare, mai credibile figuri ale ortodoxiei romanesti; (AICI)
– Cum arata o cultura universitara de clan la una dintre cele mai mari facultati de teologie din tara – acolo unde doctoratele, dar si catedrele, se obtin din tata in fiu; (AICI)
– Cum gandesc si ce ii motiveaza, la nivel personal, pe oamenii din spatele Coalitiei pentru Familie. (AICI)
Mai avem o multime de alte “cum?” de cercetat, documentat si publicat. Macar un an si jumatate de acum inainte vrem sa spunem si sa expunem povestile diferitelor feluri prin care trec prin viata institutiile de cult.
Caci ele nu administreaza, la propriu, un patrimoniu strict privat – ele gestioneaza, in ultima instanta, insasi credintele oamenilor, le influenteaza perceptiile, le orienteaza principiile. Si, strict factual, le cheltuie si o parte din banii publici stransi de stat din taxe si impozite.
Sa fie lumina este si va ramane un proiect finantat exclusiv de cititori – caci nu exista alta cale pentru jurnalismul pe care vrem (si putem) sa il facem. Practic, campania de strangere de fonduri demarata pe 2 mai 2017 continua si astazi, pentru ca nevoile financiare ale proiectului se rostogolesc, la randul lor, de la o luna la alta.
Reusim, in momentul de fata, sa acoperim cheltuieli lunare de circa 2000-2500 de euro. Am avea nevoie, ca sa functionam la turatie maxima, de 4000-4500 de euro in fiecare luna.
Incercam sa va convigem ca e important ceea ce facem – pentru ca voi sa va convingeti ca nu putem exista decat impreuna. Ca nu se pot publica reportaje si investigatii documentate saptamani sau luni la rand fara sprijinul financiar al publicului.
Si nici nu se pot afla lucruri despre institutiile de cult fara sa accesam baze de date costisitoare, precum Registrul Comertului sau agentiile de cadastru sau arhivele Monitorului Oficial. Cu atat mai putin se poate obtine cunoastere si intelegere publica fara a merge pe teren – iar documentarea aceasta presupune costuri de transport si de cazare.
Iar toate acestea nu pot exista in lipsa unor conditii tehnice – de la necesitatile IT si mentenanta pana la echipamente specifice jurnalismului de investigatie.
Daca 800 de oameni ne-ar dona 5 euro in fiecare luna ne-am acoperi integral toate aceste costuri. Un pachet si jumatate de tigari pentru a sti ce se intampla cu institutiile de cult din Romania. Sau doua beri mai de Doamne-ajuta.
E de gasit, pe www.safielumina.ro, o descriere punctuala a mijloacelor prin care putem fi sprijiniti.
Continuam.
Ce nu poate lasa in urma Diana Oncioiu
Ce nu poate lasa in urma Iulian Andrei
-
O carte cat un monument
-
O carte
-
Un film
-
Un spectacol de teatru
Ce nu poate lasa in urma Vlad Stoicescu
-
Spiritul locului