Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

60% dintre directorii executivi ai direcțiilor de sănătate publică din țară ocupă funcția publică fără concurs, în vreme ce 45% dintre ei n-au calificare medicală.

Contextul statistic documentat de reporterii Dela0.ro probează fragilitatea profesională dintr-un domeniu de gestiune publică reglementat de-a lungul anilor în așa fel încât să le permită partidelor politice aflate la guvernare nesfârșite numiri și combinații politice.

Aservite transpartinic, adesea indiferente la criteriile perfomanței instituționale și organizate la vârf ca medii de distribuire a unor călduțe funcții bugetare, aceste instituții-cheie sunt chemate astăzi, în plină epidemie de coronavirus, să gestioneze o criză sanitară majoră și să servească eficient nevoile de sănătate publică ale cetățenilor.

••

Subordonate Ministerului Sănătății, cele 42 de direcții de sănătate din România reprezintă autoritatea de sănătate publică la nivel local. Rolul lor e să realizeze politicile și programele naționale de sănătate, să elaboreze acțiuni locale specifice, să organizeze structurile sanitare din teritoriu și să colecteze statistici și date sanitare.

De asemenea, aceste direcții coordonează serviciile de asistență medicală din teritoriu, organizează, coordonează și participă la asistența medicală în caz de calamități, epidemii, catastrofe și alte situații deosebite, sub coordonarea Ministerului Sănătății.

În plină pandemie de coronavirus, direcțiile de sănătate sunt cele care se ocupă de anchetele epidemiologice la nivel local. Sunt cele care decid cine este testat și când este testat, aplicând practic regulile de triaj valabile la nivel național și organizând prelevările de probe. Tot direcțiile de sănătate sunt cele care gestionează cazurile de pacienți izolați sau carantinați.

Pe scurt, DSP-urile sunt printre cele mai importante ecosisteme bugetare ale momentului, principalele gestionare publice ale efortului de combatere a răspândirii infecțiilor cu noul tip de coronavirus care determină boala COVID-19.

Și totodată sunt printre aparatele bugetare cel mai puțin pregătite să întâmpine, să confrunte și să rezolve sarcina monumentală care le este repartizată în angrenajul statului român, în vremuri de coronavirus.

Făurite după chipul și asemănarea grupărilor politice care le-au căpușat ani la rând, câteva dintre direcțiile de sănătate publică din țară au făcut deja, în nici o lună de zile de la startul crizei epidemiologice, dovada unor incapacități flagrante.

Toate aceste reflexe de incompetență au un numitor comun, o răscruce la care se strâng – politizarea.

Despre politizarea instituțiilor locale din România am mai scris, chiar recent, când am investigat seria de schimbări-fulger operate de ministrul PNL al Educației la vârful inspectoratelor școlare din țară.

E binecunoscut modul în care funcțiile bugetare se împart la nivel local la fiecare schimbare de guvernare. Și ceea ce se întâmplă în Educație, în cazul inspectoratelor școlare, se întâmplă și în Sănătate, cu direcțiile de sănătate publică. 

Politizarea lor, continuă și dură, a fost și este fenomenul peren care ilustrează, la fiecare schimbare de putere guvernamentală, statutul jalnic al politicilor publice naționale.

Iar politizarea nu a fost o practică liberală, social-democrată sau de altă culoare politică. A  fost pur și simplu o practică generalizată, folosită de toți, acceptată de toți.

La nivel local i se spune cutumă. În unele situații directorii instituțiilor locale nici nu mai așteaptă să fie demiși de o nouă guvernare după ce au fost numiți de fosta guvernare. Își dau singuri demisia înțelegând că noua guvernare trebuie să-și pună omul ei.

Pe 19 martie 2020, premierul Ludovic Orban declara că – preluând guvernarea țării în toamna anului trecut – a găsit direcțiile de sănătate publică în moarte clinică. Pe 24 martie revenea asupra evaluării, declarându-se mulțumit de activitatea lor.

Are însă și cetățeanul motive de satisfacție? 

Cine sunt directorii executivi care gestionează sănătatea publică la nivel local

Din cei 42 de directori executivi aflați în funcții, la conducerea direcțiilor de sănătate publică, 19 sunt economiști, juriști sau ingineri. Legea nu obligă ca gestionarii acestor instituții să fie medici sau să aibă pregătire specifică în management sanitar sau epidemiologic.

O astfel de obligație există doar în cazul directorului adjunct de sănătate publică. Pe lângă directorul executiv, la vârful unei structuri DSP există și doi adjuncți – unul pe sănătate și unul pe economic.

Directorii sunt funcționari publici. Pot ocupa postul prin concurs. Sunt numiți sau retrași din funcție de către ministrul Sănătății. Tot ministrul de profil îi numeşte şi îi eliberează din funcţie – la propunerea directorului executiv al direcţiei de sănătate publică – pe directorul executiv adjunct de sănătate publică şi pe directorul executiv adjunct economic al direcţiei.

O poziție câștigată prin concurs într-un asemenea sistem te ajută să nu îți pierzi funcția la fiecare schimbare politică. Dar nu e o garanție. Pentru că evaluările proaste pot atrage demiterea, aflată în pixul ministerial. 

Actualul ministru al Sănătății, liberalul Victor Costache. | Foto: Guvernul României

Acolo unde posturile nu sunt ocupate prin concurs, ministrul Sănătății numește interimari până la eventuala organizare a unei selecții profesionale. 

De când a venit la putere, în noiembrie 2019, guvernul PNL a schimbat 11 directori executivi, adică un sfert dintre ei. În unele cazuri a fost vorba de demisii, în altele de scandaluri în care au fost implicați foști directori, iar în altele a fost pur și simplu vorba de înlocuiri partizane. 

În plus, din cei 42 de directori executivi, 24 ocupă funcțiile fără concurs, arată o documentare statistică întreprinsă de reporterii Dela0.ro.

În județul Suceava, de pildă, unde un întreg spital a fost contaminat și băgat în carantină de noul coronavirus, ultimul concurs câștigat de un director executiv DSP a fost în 2010. 

La Olt, direcția e condusă de un director fără concurs din 2017.

Iar situația nu e mai bună nici la Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București unde fostul director Cristina Pelin ocupa funcția de conducere din 2015 fără concurs. 

Cristina Pelin și-a dat demisia pe 11 martie, după ce instituția s-a trezit în mijlocul unui scandal public, determinat de faptul că – în plină epidemie – nimeni nu răspundea la niciunul dintre numerele de telefon ale Direcției.

Plus la beneficii, minus la obligații

La Suceava, unde zeci de cadre medicale de la Spitalul Județean de Urgență au fost declarate pozitive la testul pentru coronavirus, direcția de sănătate e condusă de Silvia Boliacu. Traseul politic al directoarei Boliacu este unul întortocheat – și sugestiv.

Foto: captură video Realitatea locală

A ajuns la conducerea DSP Suceava în ianuarie 2020. A fost numită prin ordin al ministrului liberal Victor Costache. A trecut de-a lungul timpului pe la ALDE și PSD, care au instalat-o și susținut-o în funcția de subprefect al județului (din martie 2017 până în decembrie 2019, când premierul Ludovic Orban o înlătura temporar din funcția bugetară).

La DSP Suceava ultimul director care a ocupat poziția în urma câștigării unui concurs a fost Ludovic Abiței în 2010. Acesta și-a dat demisia în 2015. De atunci toți directorii au fost numiți provizoriu până la organizarea concursului pe post. 

În județul Olt direcția de sănătate publică e condusă de un apropiat al lui Darius Vâlcov, doctorul Andrei Iordache. Din ianuarie 2019 până în iunie 2019 Iordache a lăsat DSP-ul local pentru a fi șeful de cabinet al Mihaelei Triculescu, instalată intempestiv la conducerea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

După încarcerarea lui Liviu Dragnea și plecarea lui Darius Vâlcov de la Palatul Victoria, au părăsit ANAF și Triculescu și Iordache. Așa că medicul a fost nevoit să revină la Slatina, în cadrul DSP.

Foto: captură video Olt TV Slatina

Andrei Iordache ocupă poziția de director executiv fără concurs. A participat la concursul organizat în aprilie 2017 de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. A luat șapte puncte. Avea nevoie de 70 (dintr-un total de 100) pentru a trece de proba scrisă. Iordache continuă să conducă DSP Olt și astăzi, când vremurile îi cer să gestioneze cea mai mare criză de sănătate publică din istoria recentă a României.

Alți oameni apropiați sau susținuți de PSD care conduc direcții de sănătate publică sunt de găsit în județele Botoșani, Dâmbovița, Galați, Tulcea sau Bihor.

La Constanța, DSP-ul local o are director executiv pe Cristina Schipor, economist. Ocupă funcția fără concurs din anul 2014 (după ce directorul executiv de atunci, Constantin Dina, a plecat la Ministerul Sănătății). Schipor era la vremea respectivă director adjunct economic la DSP Constanța.

Până în urmă cu două zile și DSP Neamț a fost condusă, tot fără concurs, de inginerul chimist Anca Movilă. În 2018, Movilă a participat la selecția pentru ocuparea funcției de director executiv. A obținut la proba scrisă 35,6 puncte. Avea nevoie – reamintim – de 70 pentru a intra la interviu.

Deși a picat concursul, Anca Movilă a continuat să conducă direcția de sănătate locală până pe 23 martie 2020, când și-a dat demisia. 

În total, conform datelor verificate și compilate de Dela0.ro, sunt 24 de direcții de sănătate conduse de directori care fie nu au trecut vreodată printr-o procedură de selecție profesională, fie au picat concursul la care s-au prezentat.

În Alba, direcția de sănătate e condusă de economistul Alexandru Sinea din 2016. Sinea e printre cei care pot invoca o formă de abilitare. Nu avea 29 de ani când a câștigat concursul pentru director executiv DSP.

Fost comisar la Garda Financiară Alba și fost administrator de firmă, Alexandru Sinea a fost trimis recent în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Blaj într-un dosar vizând tăieri ilegale și infracțiuni de delapidare.

Concursurile pentru funcțiile de conducere din direcțiile de sănătate sunt organizate de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP). Cele mai recente au avut loc în aprilie 2017, septembrie 2017 și aprilie 2018.

În aprilie 2017 ANFP a scos la concurs 16 poziții de director executiv. Din cele 16 doar două au fost ocupate – la DSP Cluj și DSP Buzău. În septembrie 2017, 15 posturi de conducere au ajuns în procedură competitivă. A fost ocupat doar unul, cel de la DSP Satu – Mare.

Tot un singur post a fost ocupat și în aprilie 2018 când agenția a scos la concurs patru poziții de conducere.

Funcția de director executiv al Direcției de Sănătate Publică Arad a fost scoasă la concurs din 2015 până în 2017 de cinci ori. Cel care conduce în acest moment direcția, juristul Constantin Cătană, a participat la selecția organizată în ianuarie 2016. A făcut-o însă fără succes.

Potrivit declarației de avere completate, juristul Cătană a câștigat în anul 2017 de la DSP 105.892 lei. Pentru aceeași funcție câștigase în anul 2011 o sumă de trei ori mai mică (30.076 lei).

Dar în vreme ce beneficiile bugetare din structurile DSP au tot crescut, capacitatea lor de a confrunta o criză de sănătate reală (adică de a funcționa eficient exact în momentele de amenințare sanitară) a tot scăzut.

Numirile liberale

De la instalare până astăzi, ministrul Sănătății Victor Costache a operat numiri în 11 direcții de sănătate publică.

Prima înlocuire de director executiv DSP făcută de guvernul liberal a fost la Teleorman, în noiembrie 2019. Liderii locali liberali nu au făcut eforturi mari pentru a ascunde că noile numiri sunt pur politice. Le-au prezentat sub forma unei curățenii. Motivul curățeniei – toți directorii erau numiți sau susținuți de PSD. 

Venise rândul directorilor numiți și susținuți de PNL.

Așa a ajuns Ionela Popescu director la DSP Teleorman (în momentul numirii era inspector superior în cadrul instituției). Ionela Popescu este soția lui Dan Popescu, secretar general PNL Teleorman.

Foto: captură video MediaSud Tv

Și soțul a avut de câștigat în familia Popescu odată cu venirea la guvernare a liberalilor. A fost numit director general în cadrul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri București. 

La Brașov, în ianuarie 2020,  liberalii au mers tot pe o numire politică când ministrul Victor Costache a instalat-o la conducerea DSP pe Anca Dora Bertea. Bertea, în vârstă de 34 de ani, este medic de prim-ajutor la o societate comercială din Brașov și consilier al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Brașov. 

A intrat în Consiliul Local Brașov în 2016 pe listele PSD. Un an mai târziu și-a dat demisia. Demisia a venit după ce Bertea s-a căsătorit cu consilierul local Adrian Oprică, preşedinte al organizaţie municipale PNL Braşov. 

Cu o oră înainte de publicarea acestui articol, presa locală a anunțat că Bertea, depășită de situație, și-a dat demisia din funcția de director executiv al DSP Brașov.

Tot grație ministrului Victor Costache, DSP Prahova are și ea o conducere nouă în persoana lui Dan Ioniță, om de nădejde în fostul PDL Ploiești. Între 2008 și 2012 a ocupat funcția de director al Administrației Domeniului Public și Privat Ploiești. 

La Bacău, ministrul Sănătății a fost nevoit să facă o numire nouă după ce directorul Alin Năstasă și-a dat demisia pe 22 martie. Năstasă, fost lider al tineretului social-democrat din Bacău, fusese numit director în decembrie 2018 de către ministrul Sorina Pintea, care a demis-o la acea vreme pe Mihaela Arim. În toată această perioadă, Alin Năstasă a ocupat poziția fără concurs. 

Pe 22 martie, Năstasă a acuzat proasta organizare a guvernului liberal pe timp de pandemie și a plecat. 

Suntem nevoiți să coordonăm activitatea medicală și nu este un lucru deloc ușor. Situația este foarte sensibilă, iar activitatea la nivel central nu este destul de coerentă!”, a acuzat Năstasă.

În locul lui ministrul Victor Costache a readus-o pe post pe Mihaela Arim, cea demisă în 2018 de Sorina Pintea. În 2017 Arim participase la concursul organizat pentru funcția de director executiv al DSP Bacău. L-a picat.

Demiși pentru “proasta gestionare”

Pe 11 martie 2020, Cristina Pelin și-a dat demisia de la șefia DSP București după ce ministrul Sănătății Victor Costache a anunțat că-și va trimite corpul de control să verifice activitatea instituției.

Nemulțumirea ministerială venea în contextul în care existau numeroase plângeri legate de refuzul DSP București de a răspunde la telefoane și de a oferi informații solicitanților. Cel mai cunoscut caz în acest sens este al unuin tânăr care se izolase după ce intrase în contact cu o persoană venită din Italia. Bărbatul a sunat de 17 ori la DSP București până i-a răspuns cineva.

Cristina Pelin ocupa poziția de conducere fără concurs. 

La Timiș, Cornelia Malac a fost eliberată din funcție pentru modul prost în care a gestionat criza declanșată de coronavirus. Malac fusese numită director executiv în septembrie 2018. A ocupat poziția fără concurs. Este soția lui Romeo Malac, membru PSD și președintele Asociației Județene de Fotbal din Timiș. 

Directoarea DSP Gorj Carmen Ivanov a fost demisă pe 28 februarie, după un scandal legat de testarea din județ. Potrivit informațiilor Digi24, oameni cu influență din Gorj au făcut presiuni către DSP să meargă și să preleveze probe de la apropiați ai lor care pur și simplu trecuseră, de exemplu, pe strada pe care a mers persoana declarată pozitivă

Pe Ivanov director executiv a delegat-o chiar ministrul liberal Victor Costache, în noiembrie 2019. DSP Gorj nu mai are director plin din martie 2019.

La Hunedoara, Adina Pera Ștefănie – care ocupa funcția de director executiv fără concurs din iulie 2019 – a fost înlocuită în ianuarie 2020 cu Cosmin Dorel Ilioni. Adina Pera Ștefănie, susținută de PSD, a plecat după ce 59 de copii de la Liceul German din Arad au ajuns la spital în urma unei deratizări. 

Autoritățile vremelnice ale statului le-au tratat ca simple mijloace de distribuit funcții și răsplătit clientela de partid.

Pentru selectarea conducerilor acestor instituții fundamentale în vremuri de criză medicală nu s-au mai organizat de ani de zile concursuri. Iar atunci când concursurile s-au organizat candidații fie picau pe capete, fie pur și simplu nu existau – ceea ce ducea, în practică, la un nou interimat binecuvântat politic.

DSP-urile sunt demonstrația, în plină furtună, a urmelor pe care le pot lăsa în instituții politizarea și lipsa de orizont în administrarea treburilor publice.

Culegem ce am semănat.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.