PRECIZĂRI IMPORTANTE
O primă versiune a acestui articol vehicula, inclusiv în titlu, că județele Hunedoara și Neamț nu realizează testări pentru coronavirus în centre județene proprii. Acest lucru fusese confirmat oficial de publicația noastră, prin date obținute de la Ministerul Sănătății în ziua de 29 aprilie.
Solicitasem instituției ministeriale o statistică națională a centrelor de testare pentru coronavirus, a numărului de teste efectuate și a stocurilor de teste pentru fiecare centru în parte. În răspunsul primit de la Ministerul Sănătății, județele Hundeoara și Neamț nu apar ca având centre de testare pentru coronavirus.
Ulterior publicării articolului ni s-a semnalat existența unor facilități de testare în județele Hunedoara și Neamț.
Explicația practică este legată de statutul acestor laboratoare, care nu sunt acreditate de minister (din motive birocratice improprii stării de urgență). Motiv pentru care autoritatea centrală nu le include în raportarea națională. E neclar dacă puținele teste realizate la nivelul acestor centre neacreditate din Hunedoara și Neamț sunt raportate în vreo statistică oficială.
Având în vedere situația expusă mai sus, au fost operate mai multe modificări la nivelul textului inițial, pentru a respecta realitatea factuală.
Ne cerem scuze pentru greșeală, pe care ne-o asumăm chiar dacă la originea ei a stat un răspuns oficial primit de la Ministerul Sănătății.
Președintele Klaus Iohannis consideră că avem un număr rezonabil de teste pentru coronavirus raportat la totalul populației. România dispune, însă, în acest moment de centre de testare în doar 24 de unități administrative din 42, potrivit unui răspuns primit de la Ministerul Sănătății.
În județele Neamț și Hunedoara, unde cazurile pozitive cumulate sunt aproape 1000 (9% din totalul național), nu există centru de testare recunoscute de Ministerul Sănătății. Situația pare departe de a fi rezonabilă dacă ne raportăm strict la cifrele testării.
În acest moment Ministerul Sănătății recunoaște 60 de centre de specialitate aflate în 24 de județe. Județele care nu au centre trimit probele prelevate către județele care pot procesa în laborator.
Datele au fost transmise Dela0.ro pe 29 aprilie și sunt valabile pentru ziua de 27 aprilie.
Situația în județe
»» Din 15 județe care au oficial sub 100 de cazuri confirmate, 8 nu au centre de testare recunoscute de Ministerul Sănătății: Olt, Mehedinți, Dâmbovița, Călărași, Buzău, Brăila, Caraș – Severin și Gorj (județul în care s-a depistat primul caz oficial de coronavirus în România).
»» Din 10 județe cu peste 400 de cazuri, 2 nu au centre de testare recunoscute de Ministerul Sănătății: Hunedoara și Neamț.
»» Cea mai mare capacitate de testare o are Capitala cu 21 de centre, urmată de Cluj cu 6 centre, Harghita cu 4 centre și Brașov, Iași și Timiș cu câte 3 centre de testare.
Pe 27 aprilie, la nivel național erau în stocurile celor 60 de laboratoare 96.544 de teste pentru extracție și 124.477 de teste pentru amplificare. Ambele kit-uri sunt necesare pentru procesarea probelor prelevate.
Deși declarațiile oficiale sunt optimiste, nu testăm nici acum la capacitate maximă, ba chiar – în unele zile – procesăm la 50% din capacitatea de pe hârtie.
De exemplu, în Vrancea, la Direcția de Sănătate Publică județeană, există un aparat RT-PCR care poate face 200 de teste pe zi. A început să fie folosit pe 16 aprilie. Pe 27 aprilie, potrivit datelor de la Ministerul Sănătății, Vrancea are 1.221 de teste efectuate, adică o medie de 111 teste pe zi.
Nu doar folosirea capacităților maximale e problematică, ci și faptul că – acolo unde pot fi procesate multe teste – stocurile sunt insuficiente.
La Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj mai erau în stoc, pe 27 aprilie, 62 de teste de extracție.
La Spitalul Județean Alba mai erau pe stoc, în aceeași zi, 49 de teste de extracție.
Cum a evoluat numărul centrelor de testare
Pe 18 martie erau 10 centre de testare în 7 județe.
Pe 7 aprilie erau 32 de centre în 14 județe.
Pe 13 aprilie erau 54 de centre în 22 de județe.
Pe 27 aprilie erau 60 de centre în 24 de județe.
Pentru creșterea capacității naționale de testare e nevoie ca mai multe condiții să fie îndeplinite: aparatură specifică, personal instruit și kit-uri de testare.
De exemplu, județul Prahova apare încă de pe 13 aprilie cu două centre de testare: la DSP Prahova și la Spitalul Județean de Urgență Ploiești. Cu toate acestea, în datele obținute de Dela0.ro de la Ministerul Sănătății nu există nicio raportare la nivelul județului.
De ce nu au raportat teste procesate autoritățile din Prahova, deși au două aparate RT-PCR de mai bine de două săptămâni?
Am vorbit cu purtătorul de cuvânt al prefectului județului, Liliana Minculescu. Aparatul de la DSP Prahova are o marjă de eroare destul de mare. “Astăzi vor fi recepționate însă noi kit-uri și dacă la controlul încrucișat va exista concordanță, atunci de pe 7 mai DSP Prahova va putea face 32 de teste pe zi.”
Și la SJU Ploiești au fost comandate alte kit-uri după suspiciunile apărute la două teste pozitive efectuate recent, dubii care au dus la oprirea testării în spital. Și la Județeanul din Ploiești vor ajunge noi kit-uri care – speră prefectura – vor permite reluarea testării.
E nevoie 7-10 zile, explică purtătorul de cuvânt Liliana Minculescu, pentru ca un aparat de testare să înceapă să-și facă treaba. Timpul acesta e necesar atunci când trebuie să instruiești personalul.
Un alt județ care nu a raportat niciun test, deși are aparat RT-PCR din 21 aprilie, este Sălaj.
În ciuda acestor probleme președintele Klaus Iohannis consideră că stăm rezonabil la capitolul testare.
Un nivel de testare acceptabil
În cadrul unei conferințe susținute pe 28 aprilie la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis a fost întrebat de reporterul G4Media despre capacitatea mică de testare a României în comparație cu alte țări europene. Jurnalistul a chestionat și cât de adecvate sunt măsurile de relaxare în contextul în care ele nu sunt dublate de o capacitate mult mai mare de testare.
“Numărul de teste a fost pentru mine, din capul locului, o preocupare importantă și am transmis-o tuturor colaboratorilor și membrilor Guvernului cu care am discutat aceste chestiuni.”
Apoi a făcut o evaluare matematică:
Adevărul este că s-a crescut foarte, foarte mult. Dacă la începutul epidemiei capacitatea de testare a fost, chiar la început de tot, de câteva zeci de testări pe zi, s-a ajuns la câteva sute și acum suntem aproape de 10.000.
Este nevoie de o creștere în continuare, dar la întrebarea mea, pe care am pus-o experților, am primit răspuns că nu suntem chiar în coada Europei, suntem la un nivel acceptabil pentru populația României.
Nu putem să comparăm 100.000 în Germania cu ce avem în România, fiindcă populația Germaniei este mult, mult mai mare decât populația României. Deci per milion de locuitori, să zicem, avem un număr rezonabil de testări.
Cele 10.000 de teste zilnice invocate de Klaus Iohannis reprezintă, încă, doar un deziderat pe hârtie, întrucât în practică România are o evoluție oscilantă a testării zilnice, de cele mai multe ori până la 50% mai mică decât capacitatea invocată de președinte.
Pe 21 aprilie, în țară erau procesate 4805 teste, pe 24 aprilie – 5043, pe 29 aprilie – 5381. În celelalte zile din ultima săptămână, testarea națională a oscilat între 6900 și 9800 de probe prelevate, cu un vârf inexplicabil de peste 16.000 de teste în ziua de 28 aprilie.
Numărul de teste realizate la milionul de locuitori plasează România pe ultimele locuri în Europa. Sunt 19 țări pe continent care fac peste 20.000 de teste per milion de locuitori. Altele șapte fac peste 10.000. România bifa (pe 29 aprilie) aproape 8.000 de teste per milion de locuitori.
Aceste date factuale nu indică faptul că situația ar fi rezonabilă. Numărul testelor efectuate crește, dar trebuie luat în calcul un factor fundamental: cifra anunțată zilnic de Grupul de Comunicare Strategică nu reprezintă doar probele unice prelucrate, ci totalul testelor procesate.
Un standard istoric de comparație
Atunci când statul își evaluează public capacitatea națională de testare, el numără pe lângă probele unice prelucrate și pe cele ne-unice (dacă un pacient e testat de trei ori, de exemplu – cum se întâmplă în cazul celor confirmați pozitiv – atunci la numărătoarea finală vor fi trei teste numărate, nu o persoană testată).
După o astfel de numărătoare rezultă o capacitate de testare mai mare decât cea relevantă în evaluarea eficienței efortului de combatere a răspândirii comunitare în cazul COVID-19.
Care sunt posibilitățile efective ale statului de a testa pacienți noi și de împiedica dezvoltarea unor lanțuri noi de infectare?
Răspunsul nu mai depinde strict de capacitatea de testare, ci și de eficiența epidemiologică a Direcțiilor de Sănătate Publică, instituțiile chemate să supervizeze acțiunile și măsurile de specialitate.
Iar structurile DSP sunt printre cele mai politizate și ineficiente entități administrative din România.
În Vrancea, de pildă, acolo unde conducerea DSP a fost înlăturată la mijlocul lunii aprilie, pe fondul dezvoltării unor focare spitalicești de coronavirus în Focșani, noua conducere e compusă din doi medici stomatologi, selectați mai puțin după competența epidemiologică și mai mult după simpatiile politice liberale.
Nu suntem chiar în coada Europei, dar – ca de fiecare dată în ultimele decenii – standardul nostru de comparație este Bulgaria vecină.
