Fake-president și fake-news la PNL

Partidul care îi guvernează pe români în pandemie a trecut, în sfârșit, prin furcile caudine ale alegerilor interne. Are un nou președinte, în persoana ilustrului novice pus cu mâna prezidențială, Florin Cîțu.

Partidul își spune Național-Liberal, dar ar putea fi la fel de bine Partidul Iohannis, numit în clar după însuși farul său călăuzitor. E prima dată în istoria noastră politică postdecembristă când un om își impune total voința asupra unei formațiuni cu sute de mii de membri, instalând după bunul plac o grupare de fantoșe la vârful partidului.

Ce vă spun, în materie de prezență, idei, valori și realizări publice nume precum Dan Vîlceanu, Rareș Bogdan, Lucian Bode, Cristian Bușoi, George Stângă, Monica Anisie, Alina Gorghiu sau Marcel Vela? Ce vă spune numele lui Florin Cîțu? Din materia tulbure a cărei întâmplări s-au născut ei politic, ce anume i-a recomandat să “urce” atât de repede și care ar putea fi rațiunea instalării lor la vârful partidului de guvernare?

La toate acestea ar putea răspunde precis un singur om, Klaus Iohannis. Dar președintele românilor este un ins îndeobște tăcut, care nu se manifestă verbal decât dacă e absolută nevoie. Aparent, nu e nevoie să li se explice și cetățenilor guvernați.

Florin Cîțu este o enigmă politică, înainte de toate. Inexistent în stratosfera de decizie și putere acum doar câțiva ani, actualul premier a urcat fulgerător în ierarhie în ultimele 20 de luni, aplicând o regulă simplă (și aparent ultra-eficientă): fidelitate absolută față de președintele Iohannis.

Cariera guvernamentală a personajului a fost ștearsă, anodină – iar șefia la Palatul Victoria, marcată de scandaluri în coaliție, decizii politice inepte, o gestiune incalificabilă a pandemiei și o lipsă de onestitate publică uluitoare.

Nici măcar gargara – adică abilitatea verbală de a prosti în față – nu pare a fi cu totul la îndemâna lui Florin Cîțu. Nu e un demagog capabil să electrizeze (nici pe departe). Reproduce punctaje de partid – și cam atât. În rest, vorbește poticnit și puțin, după o mecanică interioară pe care probabil că i-ar putea-o înțelege doar protectorul său politic, Klaus Iohannis.

Dacă ultimul e pe bune președinte al românilor, Florin Cîțu nu e deocamdată decât fake-president, președintele-fantoșă al PNL.

E remarcabilă această scenă de la congresul de sâmbătă, 25 septembrie, al partidului: discursul de candidat al lui Florin Cîțu a fost însoțit de huiduieli energice din sală, iar în timpul declarației susținute de președintele Iohannis s-au auzit scandări insistente ale numelui Orban; dar, la numărătoarea finală a voturilor, premierul a câștigat cu peste 60% din opțiuni, coborând definitiv cortina peste epoca Orban în PNL.

Și inaugurând ce, mai exact? Deocamdată nu se poate răspunde, pentru că toate discursurile post-congres ale #echipeicâștigătoare (haștag-ul sub care s-au promovat online membrii taberei Cîțu) n-au fost decât fumigene menite să ascundă și mai tare realitatea.

Nu-i deloc departe de adevăr ideea că susținerile actualei conduceri PNL sunt pur și simplu fake-news politic. Cuvintele lor și felul în care aleg să interpreteze și să prezinte urmările alegerilor interne din formațiunea liberală sunt pur și simplu de-a curmezișul realității.

Monica Anisie susține, de pildă, că “victoria lui Florin Cîțu este victoria României”, ba chiar că “este victoria fiecărui român onest și demn și care știe că numai prin muncă, cu decență și respect pentru ceilalți, ne putem dezvolta la adevăratul potențial pe care țara noastră îl are”.

Cu alte cuvinte, doar prin muncă grea și onestă și demnă, cu decență și respect, a reușit Florin Cîțu să urce la vârful partidului. Fake-news bifat.

Lucian Bode crede, pe de altă parte, că “liberalii și-au asumat, prin acest vot, un proiect greu și necesar pentru binele României și a românilor”, dar și că “avem în față un maraton al guvernării de minim 3 ani, nu un sprint de câteva luni, așa cum a fost anul trecut”.

Cu alte cuvinte, votul intern nu privește strict șefia PNL, ci e o alegere pentru binele românilor, una care va avea – în sfârșit! – spațiu de manifestare (nimeni nu știe cine a condus România în ultimii doi ani). Fake-news bifat.

Cristian Bușoi asigură, la rândul lui, că “avem toate atuurile necesare pentru a începe reformarea și modernizarea României”.

Cu alte cuvinte, liberalii vor să înceapă (e neclar ce). Fake-news bifat.

Iulian Dumitrescu promite, de asemenea, că “în parteneriat cu Președintele Klaus Iohannis, vom reuși să schimbăm România, la fel cum au reușit iluștrii noștri înaintași liberali”.

Cu alte cuvinte, există o filiație între fantoșele instalate ieri și figurile istorice ale PNL. Fake-news bifat.

Exemplele anterioare sunt doar câteva dintr-un peisaj al declarațiilor post-congres care vrea să contureze imaginea unei alegeri izbăvitoare pentru țară. În fapt, în PNL, pe 25 septembrie 2021, nu au fost propriu-zis alegeri, ci fake-alegeri, un simulacru de urne folosite regulamentar pentru a întemeia voința președintelui Klaus Iohannis.

La orizont, pe Florin Cîțu îl așteaptă o posibilă guvernare minoritară (cu sprijinul din umbră al PSD) sau o cădere spectaculoasă de la guvernare, prin moțiune de cenzură. Varianta refacerii alianței cu USRPLUS nu pare, în condițiile date, posibilă. Pretenția fundamentală a USRPLUS nu poate fi împlinită: plecarea voluntară de la Palatul Victoria a actualului premier (și președinte PNL) e pur și simplu imposibilă.

“Nu mă surprinde alegerea dumneavoastră”, le-a spus Florin Cîțu liberalilor, la finalul congresului care l-a cocoțat la șefia partidului.

Poate că premierul a încercat să fie ironic. Ar fi fost suficient însă un “Mulțumesc”. Dar pare că nimic de bun-simț nu poate crește la umbra președintelui Iohannis.

Iată și recomandările săptămânii.

Ce nu poate lăsa în urmă Diana Oncioiu

De obicei, jurnaliștii documentează pentru TINE. Astăzi, tu poți face ceva pentru EI
AICI.