Institutul de Sănătate a Miniștrilor și Parlamentarilor

⊕ Vineri la prânz, echipe medicale în combinezoane de protecție testau febril pentru coronavirus deputații și senatorii. Probele erau prelevate în grabă, chiar pe holurile Parlamentului, după ce un senator PNL fusese confirmat pozitiv ca purtător al virusului.

⊕ Premierul Ludovic Orban solicitase ministrului Sănătății instituirea unui mecanism rapid de testare în partid, guvern și parlament. Sute de probe erau prelevate de la deputați și senatori în zilele de vineri și sâmbătă.

⊕ Însă nicio anchetă epidemiologică nu a stabilit în prealabil necesitatea realizării testelor. Ele au fost comandate în regim de urgență din simplul motiv că în spațiile Parlamentului umblase o persoană confirmată cu coronavirus.

⊕ Testarea tuturor celor aflați într-un spațiu instituțional posibil infectat – public sau privat – nu e o procedură epidemiologică uzuală. Ea n-a mai fost folosită, de pildă, în niciun alt caz din România în care s-a confirmat o infectare cu coronavirus.

⊕ Deși nu bifau cumulativ criteriile valabile vineri la prânz pentru încuviințarea testării, parlamentarilor li s-au prelevat totuși probele necesare în grabă, la grămadă.

⊕ Pentru a rezolva eventuala bătaie de cap a încălcării normelor și criteriilor de testare, statul român le-a modificat brusc în după-amiaza zilei de vineri.

••

Pe 13 martie, în jurul orei 11.00, premierul Ludovic Orban și ministrul Sănătății Victor Costache organizează împreună o conferință de presă. Șeful executivului anunță că parlamentarul liberal Vergil  Chițac a fost testat pozitiv pentru coronavirus.

Prin urmare, decretează premierul, vor fi testați imediat toți parlamentarii, consilierii acestora, miniștrii și jurnaliștii prezenți la evenimentele PNL de la Parlament și Guvern. 

În jurul orei 13.00, angajați în combinezoane ai Direcției de Sănătate Publică București descind la Parlament pentru a-i testa pe aleși. Au cu ei sute de flacoane speciale în care urmează să fie păstrate probele prelevate de la cei testați de-a valma.

Cu o activitate și așa îngreunată de condițiile materiale în care funcționează, laboratoarele specializate care realizează efectiv testarea – printr-o metodă de sinteză numită PCR – se pregătesc de un aflux enorm de probe, pe care trebuie să le prelucreze rapid și prioritar.

Deputații, senatorii, miniștrii nu sunt orice cetățean al țării. Prin urmare, nu se supun nici regulilor și criteriilor epidemiologice care guvernează testarea oricărui suspect de coronavirus.

Practic, vineri 13 martie, la prânz, două seturi de reguli în triajul epidemiologic funcționează concomitent pe teritoriul României. Unele pentru cetățenii simpli, altele pentru cetățenii aleși în funcții de demnitate publică.

Testarea pentru coronavirus pe care DSP București o realiza vineri la prânz chiar pe holurile Parlamentului încălca flagrant însăși metodologia epidemiologică în vigoare (adică procedurile de testare pentru coronavirus stabilite la nivel național). 

Pe pagina de internet a Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), la secțiunea informații pentru personalul medico – sanitar, sunt de găsit mai multe documente, proceduri, informații legate de coronavirus.

Aici poate fi consultată elaborată de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.  Acest set de reguli oficiale stabilește, printre altele, și criteriile de testare pentru coronavirus. 

Vineri, 13 martie, la ora la care în Parlament începuseră testările, metodologia în vigoare spunea clar că pentru a fi testat obligatoriu trebuie să fii (1) în carantină sau (2) caz suspect (situație stabilită prin aplicarea unor criterii cumulative).

Primul punct îl eliminăm din start, pentru că niciunul dintre parlamentarii sau miniștrii testați în regim de urgență nu se afla în carantină.

Stabilirea calității de caz suspect se făcea astfel:

»» un pacient cu infecție respiratorie acută care necesita sau nu spitalizare și care în perioada de 14 zile anterioare debutului simptomelor întrunise cel puțin unul din următoarele criterii epidemiologice: contact apropiat cu un caz confirmat sau probabil de COVID-19 sau istoric de călătorie în zona ROȘIE sau zona GALBENĂ cu transmitere a COVID-19. 

Cu alte cuvinte, singura condiție în care direcția de sănătate ar fi putut testa tot parlamentul era dacă toți aleșii ar fi fost considerați cazuri suspecte. Ori, vineri la ora 13.00, cei mai mulți parlamentari nu bifau criteriile de caz suspect (pentru că nu aveau simptome specifice și nu avuseseră contact apropiat cu senatorul Chițac). 

Contact apropiat (conform metodologiei naționale) presupune fie să locuiești în aceeași gospodărie cu cel infectat, fie să fi avut cu acesta contact direct neprotejat, contact față în față la mai puțin de doi metri timp de mai mult de 15 minute. Sau să fi stat în încăpere cu cel infectat mai mult de 15 minute la o distanță mai mică de doi metri.

Pentru stabilirea tuturor acestor condiții, DSP București ar fi trebuit să realizeze o anchetă epidemiologică și, folosind criteriile de mai sus, să trieze între parlamentarii intrați obligatoriu în izolare, pentru a-i selecta pe cei supuși testării.

La momentul demarării testelor în Parlament nu existau alte mecanisme procedurale care să regleze modalitățile de acțiune în astfel de situații.

Dar pentru deputați, senatori și miniștri, când regulile nu există, ele sunt repede puse pe hârtie. Totul se rezolvă simplu din vârful pixului.

Vineri 13 martie, după ora 16.00, pe pagina Institutului Național De Sănătate Publică, la secțiunea de informații pentru personalul medico-sanitar, este postată brusc .

În timp ce parlamentarii erau testați cu încălcarea flagrantă a procedurii epidemiologice, era completată și reactualizată chiar metodologia care să justifice (fie și tardiv)  testarea lor. 

Potrivit metodologiei actualizate brusc în după-amiaza zilei de 13 martie, testarea prin PCR a persoanelor asimptomatice sau cu simptome ușoare poate fi luată în considerare în cazul persoanelor care au fost contacți ai unui caz confirmat.

Această frază care nu exista în metodologia anterioară (aflată în vigoare între 2 martie și 13 martie). 

După această nouă procedură instituită în ziua de 13 martie, după ora 16, DSP Constanța ar fi trebuit să meargă să testeze toate cele 400 de femei cu care senatorul liberal Vergil Chițac se întâlnise pe 8 martie, la un eveniment dedicat doamnelor.

DSP Constanța nu a întreprins vreo acțiune în acest sens.

Metodologia actualizată brusc pe 13 martie nu definește ce înseamnă contacți ai cazului confirmat.

Observați diferența de nuanță: în fraza introdusă spre completarea metodologiei nu se folosește termenul de contact apropiat, ci – simplu – de contact.

De asemenea, fraza face referire la persoane asimptomatice, anulând practic – atunci când vrea autoritatea publică – condiția imperativă a prezentării unor simptome care să justifice testarea.

În acest sens, testarea în masă ar trebui să fie posibilă nu doar în cazul parlamentarilor, ci și în cel al angajaților din TVR. Recent, la o emisiune a stației publice, a fost în studio un caz confirmat pozitiv la testul pentru coronavirus. După noua definiție din metodologie, toți angajații instituției ar putea fi testați, asimptomatici fiind, din simplul motiv că se poate considera că au fost contacți ai unui caz confirmat.

Ce e universal pe hârtie, însă, în realitate e posibil doar parțial. La Spitalul Dimitrie Gerota din București, de pildă, unde a fost internat un pacient infectat, medicii și asistentele așteptau să fie testați de două zile când DSP București demara de urgență testarea parlamentarilor (încălcând metodologia în vigoare).

Tot în timp ce aleșii erau testați la Parlament, în București oameni aflați în carantină nu erau testați imediat – deși metodologia spune clar (atât în varianta valabilă până vineri 13 martie, la prânz, cât și în cea valabilă după ora 16) că astfel de cazuri trebuie testate încă din prima zi de carantină.

Pentru cetățenii obișnuiți procedurile se aplică doar parțial, deși ele sunt în vigoare. Pentru oamenii din Guvern și Parlament procedurile se inventează rapid – și se aplică chiar dacă nu sunt în vigoare. Mai devreme sau mai târziu, un pix instituțional le va transforma în normă, pentru a stinge orice discuție și a regla orice neregulă.

Iată și recomandările săptămânii.

Ce nu poate lăsa în urmă Diana Oncioiu

Cântec la balcon
Obligați să stea izolați italienii au găsit o metodă să fie totuși împreună. Au ieșit la balcoane și au început să cânte și să danseze. 

Lumea fără noi
Cum arată lumea pe care ne-am construit-o pentru noi fără noi în ea sau cu cât mai puțini dintre noi în ea. 

Ce nu poate lăsa în urmă Andrei Crăciun

Un serial de (re)văzut
Peaky Blinders

Și încă unul
The Sinner

O carte de (re)citit
Urbancolia, de Dan Sociu. Editura Polirom. 

Și încă una
Epoca de fier, de J.M. Coetzee. Editura Humanitas. 

Și încă una
Extinderea domeniului luptei, de Michel Houellebecq. Editura Polirom. De aici a început toată  faima lui Houellebecq. 

Ce nu poate lăsa în urmă Vlad Stoicescu

Cascadorii râsu-plânsului