• Tudor Kovacs a avut primul vis erotic cu un barbat la varsta de sase ani, dar abia pe la 16 si-a dat seama ca il atrageau prietenii, nu prietenele. A incercat sa-si infranga pornirile, s-a retras in religie, a luat parte la un ritual de exorcizare, apoi, epuizat, a vrut sa se sinucida. Jan Manea e din Curtea de Arges. Acolo, precum in multe din orasele mici ale Romaniei, orice iesire din „normal” circula cu viteza luminii. Si pentru ca a vrut sa fie „normal”, Jan a incercat sa aiba relatii cu femei. Niciuna n-a mers. Cele doua surori ale sale, ambele hetero, l-au inteles. Mama inca se chinuie, dupa ce a vrut la un moment dat sa-l renege. Tatal a murit acum doi ani fara sa afle adevarul despre el. Tudor si Jan s-au cunoscut „pe un site unde baietii cauta baieti”. Sunt de cinci ani impreuna si si-ar dori sa se casatoreasca, sa aiba doua pisici si propria casa. Uneori se gandesc sa plece. La Barcelona, unde au trait cea mai frumoasa escapada de cuplu. La Barcelona, unde au simtit ca pot pasi mai liberi, pe un drum mai putin ingustat de prejudecati.

Tudor si Jan locuiesc impreuna intr-o casa inchiriata, dar viseaza la propria locuinta in care trebuie sa fie, neaparat, si doua pisici. Jan e jumatatea mai casnica a cuplului, asta inseamna ca el se ocupa de casa si de cumparaturi. Mai ales pentru ca Tudor, fiind mai ocupat de-a lungul saptamanii, prefera sa leneveasca in timpul liber. Totusi, el este cel care planifica excursiile de cuplu. Cea mai buna din istoria familiei lor ramane escapada de la Barcelona.

Unora le place aerul vetust si romantic al orasului. Lui Tudor si Jan le-a placut, insa, mirosul libertatii, sentimentul ca pot fi ei insisi oriunde, oricand.

Cei doi au sentimentul asta si in Romania, insa in anumite limite si mai ales la ei acasa. Daca nu i-ar chema Jan si Tudor textul asta ar fi despre oricare dintre voi si jumatate voastra domestica. Dar fiindca numele lor indica acelasi sex, premisele acestui text se schimba radical.

Urmeaza o poveste despre un cuplu cu fericiri, angoase, tristeti, dureri, mici bucurii, dileme. Ca multe dintre cele pe care le vedeti in jur. Nu va impiedicati in nume pentru a intelege cum se naste o dragoste si ce o tine in viata.

 

Domestici si egali

Cheia relatiei lui Tudor cu Jan e gatitul impreuna. „Daca in majoritatea cuplurilor hetero gateste doar ea, se ocupa de menaj doar ea sau merge la cumparaturi doar ea, la noi lucrurile se intampla in doi”, spune Jan.

Tudor prefera preparatele exotice, iar Jan se ocupa de cele traditionale. In curgerea zilelor, micile fericiri nu trec nepunctate. Iau amandoi cina in sufragerie, in fata televizorului, in vreme ce unul urmareste sport, iar celalalt apasa des telecomanda, nemultumit de oferta din tubul catodic.

In schimbul asta, Jan se enerveaza, dar ii trece repede. „Asa e intr-o relatie, fiecare trebuie sa mai cedeze’’.

De dragul lui Tudor, a parasit orasul natal si un post bine platit. De dragul lui Jan, Tudor e mai ordonat, mai grijuliu cu treburile casnice si duce mai des gunoiul. Sau cel putin incearca.

Ar vrea poate sa se mute intr-o tara unde lumea nu se uita ciudat cand se iau de mana se strada. Si-ar dori si sa se casatoreasca, nu pentru a-si marturisi dragostea legal, ci pentru ca sotii au numeroase avantaje legale de care un cuplu in concubinaj nu beneficiaza. De fapt, ar vrea doar sa fie liberi, sa nu le fie teama, sa nu fie priviti cu o spranceana ridicata, nici injurati pe strada, nici numiti in nenumarate feluri, nici aratati cu degetul.

 

Inceputul. Exorcizarea

Tudor Kovacs (37 de ani) si Jan Manea (34 de ani) au stiut mereu ca sunt „altfel” decat majoritatea, dar multa vreme s-au mintit pe ei insisi.

Se ascundeau de familie, de prieteni si colegi si incercau sa se trateze de „nelinistea” care ii cuprindea atunci cand se aflau in preajma persoanelor de acelasi sex. Abia la maturitate au acceptat ca sunt gay.

Tudor Kovacs a avut primul vis erotic cu un barbat la varsta de sase ani, dar abia pe la 16 si-a dat seama ca il atrageau prietenii, nu prietenele.

A respins, insa, ce i se intampla si a cautat mereu o scapare. S-a refugiat in credinta, in speranta ca Dumnezeu il va ajuta sa-si infranga pornirile neortodoxe, s-a alaturat unei comunitati religioase si s-a retras undeva, intr-o mica localitate din Marea Britanie, unde a luat parte chiar si la un ritual de exorcizare.

Dupa numeroase tentative esuate, a atins pragul de sus al rabdarii si a vrut sa se sinucida.

N-a avut insa curajul sa mearga pana la capat si s-a decis, pentru prima data, sa infrunte barfele, temerile si respingerile. Despre homosexualitate nu se stiau prea multe in anii `90.

Nici Tudor nu stia ce este, daca se trateaza sau care e limita pana la care puteai sa experimentezi. Nu stia nici unde si mai ales cum sa cunoasca alti baieti asemenea lui, asa ca a inceput sa-i caute prin mica publicitate, apoi prin publicatiile pornografice, proaspete simboluri ale capitalismului. Au urmat scrisori, telefoane si intalniri pe ascuns cu baieti care, ca el, se ascundeau de lume.

Prima dragoste a durat doar trei luni si spune ca i-a provocat rani adanci. Apoi au venit alte relatii, cu alti barbati. Se simtea liber, iar asta il implinea.

 

Confruntarea. Jan

Avea 29 de ani cand a venit cu unul dintre parteneri acasa. „Mama m-a intrebat: «El e ca tine? Iti place de el?» I-am zis: «Da, imi cam place de el»”. Tudor nu a avut mari probleme cand a fost vorba sa-si recunoasca orientarea sexuala, nici macar in familie.

Nu stie cat de mult e inteles, dar stie ca lumea s-a obisnuit, iar pe cei care nu au facut-o, incearca sa ii educe prin diverse actiuni la care participa din dorinta de a sustine comunitatea gay – si nu numai – la nivel mondial. Tudor Kovacs conduce astazi o fundatie care promoveaza sanatatea in randul persoanelor vulnerabile, a celor cu venituri mici si, nu in ultimult rand, al minoritatilor sexuale.

Pe Jan Manea, partenerul sau, l-a cunoscut in urma cu cinci ani, pe internet, „pe un site unde baietii cauta baieti”.

Jan era in Curtea de Arges. Tudor in Bucuresti. S-au intalnit cand Tudor l-a invitat pe Jan sa petreaca un weekend in Capitala. Jan spune ca n-a fost dragoste la prima vedere, dar ca ii pare bine ca si-au mai acordat o a doua sansa. „M-a sunat intr-o zi si m-a intrebat daca mi-ar placea sa merg la Roma. I-am spus ca «Da» si in secunda imediat urmatoare mi-a spus ca a luat biletele de avion. Mi s-a parut un gest foarte romantic. A fost prima iesire in strainatate impreuna, una dintre cele mai frumoase vacante in doi”.

Pentru Jan, sa recunoasca ca e gay a fost mai dificil. Traia intr-o localitate mica, unde toti oamenii se cunosteau, iar o asemenea veste ar fi circulat imediat. Din dorinta de a fi „normal”, a avut relatii cu femei, dar in niciuna nu s-a simtit implinit. Ba ultima chiar l-a dezamagit atat de tare incat a renuntat la ideea de a mai incerca ceva cu vreo persoana de sex opus.

Jan a marturisit ca e gay, in mod public, acum un an, cand a reprezentat Romania la Mister Gay Europa la Brasov, prilej cu care a castigat un premiu de popularitate. „M-au votat prietenii, colegii de la birou, toti m-au incurajat. Nu-mi pare rau ca am participat, a fost o experienta pe care as repeta-o oricand”.

In goana dupa senzational, jurnalistii l-au urmarit peste tot. Au interogat vecini, prieteni si colegi, in speranta ca cineva va face o marturisire socanta, demna de publicat.

„A fost o nebunie atunci”, povesteste el. „A venit toata presa din Romania. Mama mi-a plans la telefon cateva ore dupa ce m-a vazut la televizor, apoi nu mi-a vorbit o saptamana. Dupa aia a zis ca ma reneaga. Ne-am impacat ulterior, dar atunci a fost un circ de nedescris. Bine, nici acum nu se impaca cu ideea, dar este mult mai ok”.

Jan mai are doua surori dintr-o casatorie anterioara a tatalui, ambele hetero, care au acceptat orientarea lui sexuala. Tatal, de care Jan nu era prea apropiat, a murit acum doi ani fara sa afle adevarul despre el.


Bariera noastra

Tudor si Jan vorbesc cu deschidere despre relatia lor, desi se feresc sa-si manifeste dragostea in public. Prefera sa se inteleaga din priviri, atingandu-se rareori pe mana.

Mai liber se exprima in cluburile de gay pe care le frecventeaza in Capitala, desi nici acolo nu fac exces de gesturi tandre. „Prima data cand am fost intr-un club gay se intampla in Anglia. Eram de-a dreptul terifiat. Asociam, asemenea multor altor oameni, idee de sex, orgii, mi-era teama de ceea ce voi gasi acolo”, relateaza Tudor. Dupa prima experienta de acest gen s-a simtit usurat. Si-a dat seama ca toate ideile despre locurile frecventate de homosexuali erau doar clisee.

In viata reala, Tudor si Jan sunt oameni ca noi, ca voi. Iubesc, doresc, se tem, spera, vor, apira. Trebuie sa fie doar ceva mai atenti pentru ca drumul lor este, inca, ingustat de prejudecati.


Bariera lor

Jan si Tudor merg impreuna in vizita la parintii celui de-al doilea, stau de vorba, se inteleg bine. „Jumatatea lui” marturiseste insa ca asta nu se intampla si in cazul mamei sale. Este o bariera pe care inca n-o poate trece, dar spera sa reuseasca intr-o zi. Viitorul cuprinde planuri in doi.

Jan si-ar dori un copil, dar Tudor nu pare incantat de idee. „Pur si simplu nu stiu cum sa ma comport cu ei, desi am observat ca lor le place de mine. Nu cred ca as putea sa am grija de un copil acum. Este o responsabilitatea prea mare”, spune el.

La polul opus, Jan ia in calcul ideea unei adoptii, dar marturiseste ca nu-si permite la ora actuala sa aiba grija de un copil. Criza din ultimii ani l-a afectat din punct de vedere financiar. Da vina pe cateva cheltuieli pe care nu prea reuseste sa le acopere, teama de raspundere, refuzul lu Tudor.

Si-ar dori insa o casa impreuna, o masina si doua pisici. Si poate, de ce nu, sa emigreze catre un loc cu mai multe oportunitati. Barcelona, propune Jan. Acolo au petrecut vacanta lui preferata. A fost locul in care s-a simtit cel mai liber. Lui Tudor i-au ramas in suflet Parisul, Sankt Petersburgul si New Orleansul.

6 COMENTARII

  1. In primul rand, desi stiu ca
    In primul rand, desi stiu ca este un cliseu, felicitari pentru subiectul acesta.
    Nu stiu de ce le este unora atat de greu sa accepte ca exista oameni diferiti ca rasa, religie si orientare sexuala.
    Cateodata stau si ma gandesc cum ar reactiona oamenii din jurul meu daca ar afla despre o persoana pe care o intalnesc zilnic ca este gay.
    Cum s-ar comporta fata de ea? Ar mai simpatiza-o la fel?
    Si mi-e teama cand ma gandesc ca mai mult ca sigur atitudinea lor s-ar schimba mult in rau.
    Nici nu trebuie sa ne mai gandim la statistici de genul celor data aici pe site (colegi, membrii ai familiei, stat la masa cu o persoana gay), cand nici macar in filme nu sint acceptati.
    Am fost la un film depre Truman Capote (INFAMOUS,2006, Daniel Craig, Tobey Jones).
    Cand cei doi s-au sarutat pe gura, dar in penumbra, o parte din cei care erau in sala, s-au ridicat si au plecat.
    Celebrul sarut dintre Leo di Caprio si partenerul sau din filmul „J. Edgar” a fost catalogat drept „penibil” de spectatorii din sala, s.a.m.d.
    Pe HBO ROMANIA se mai da, cred, un documentar despre un cuplu gay din Romania asemanator cu cel din articol. NOI DOI se numeste.
    Am vazut un film italienesc anul trecut „Cine zice, ala este! despre doi frati gay si familia lor, dar in momentul cand am inceput sa caut DVD-ul, mi-am dat seama ca probabil n-am sa-l gasesc, avand in vedere subiectul.
    As dori ca oamenii sa se gandesca inainte de a pune tot felul de etichete pe alti oameni si sa incerce sa vada OMUL si pe urma sa-l accepte indiferent ca este gay, ungur, tigan/rom, evreu s.a. si orice altceva ar mai putea fi.
    Imi pare rau daca comentariul meu pare putin cam didactic sau suna ca un discurs de la o conferinta avand ca tematica gay-ii si acceptarea lor in societate, dar este scris cu dorinta ca intr-o zi sa nu mai existe aceste bariere si de-ai face pe cei care sint homofobi ca nu au de fapt de ce sa se teama.
    Ieri am citit ca un preot bulgar ii indeamna pe oameni sa arunce cu pietre in cei care vor participa la Parada Gay. Cum poti sa discuti ceva cu acesti oameni si cum se poate ajunge la o solutie cu ei nu stiu, dar trebuie incercat. Acelasi preot isi manifesta o grija ipocrita fata de copii, despre care spunea ca probabil nu vor intelege de ce unii barbati se vor plimba pe strada in slapi roz, dar eu cred ca copiii sunt mult mai inteligenti si inteleg mult mai mult lucruri decat se asteapta adultii sa inteleaga. As vrea sa inteleg ce-i poate face pe unii sa fie atat de amabili si binevoitori fata de o persoana, dar daca ar afla despre acea persoana ca este gay s-ar schimba total. De ce credti ca aceta este probabil singurul lucru care ii poate uni chiar si pe oamenii care altfel nici macar nu si-ar vorbi? Tot felul de persoane destul de ciudate cand vorbesc despre homosexualitate se umfla in pene si clameaza apartenenta lor la un popor crestin caruia nu-i este propriu un astfel de „comportament” de parca s-ar gasi gay doar la unele popoare si la altele nu! Si de parca a fi gay ar fi sinonim cu a fi hot! In fine… Sper ca vor veni si zile mai bune!

  2. 1. Mult succes celor doi!
    1. Mult succes celor doi! Multa rabdare, multa perseverenta si mult curaj. Daca ei doi ar alege sa nu emigreze, ci sa contribuie la fel de rational si pas cu pas la a-i ajuta pe cei mai tineri decat ei cu aceeasi falsa problema care aici, la noi, deveine foarte rapid un ghem mare de probleme adevarate, ar fi extraordinar.
    2. Ma indoiesc sincer ca in tari inapoiate si ipocrite prin traditie marsurile gay si povestile glossy ajuta efectiv. Cred, desi nu am verificat, ca ar ajuta mult mai mult povestile mai accentuat documentare, si focusate pe acele experiente individuale ale tristetii si ale bucuriei cu care oricine poate empatiza. Din acest motiv, articolul nu-mi place.
    3. Par sa-mi placa cei doi, e necesara tema, dar abordarea… e demna de un abonament TV la Glee. Unui pre-adolescent sau adolescent gay o asemenea poveste nu-i usureaza viata cu nimic, pentru ca nu-l convinge ca e vorba despre el in atata glossy news tipizat. Mesajul e de forma: stii, draga, viata exista, dar de tine e departe… cred ca nu asta vroiati.
    4. Concluzie: simplu – astept cu drag continuarea 🙂

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.