Mărirea și decăderea unui Superman de Dâmbovița: ovaționat acum șase luni ca salvator al liberalismului, uzurpat astăzi chiar de foștii lăudători

“Trebuie să fiu sincer şi să vă spun că nu mă surprinde alegerea dumneavoastră. Echipa câştigătoare e singura soluţie pentru PNL”, le spunea Florin Cîțu în seara zilei de 25 septembrie 2021 delegaților liberali adunați la Romexpo să voteze o nouă conducere a partidului.

2878 dintre ei își exprimaseră opțiunea pentru Florin Cîțu, prim-ministru al României la acel moment. 1898 îl aleseseră pe Ludovic Orban, care era președintele Camerei Deputaților. Dar deasupra tuturor plana, ca o fatalitate, Klaus Iohannis.

Președintele României investise un efort semnificativ de-a lungul anului politic pentru a le transmite liberalilor că favoritul său este Florin Cîțu și pentru a betona scenariul alegerii sale în fruntea PNL. Inclusiv efortul național de vaccinare și măsurile de combatere a efectelor pandemiei de coronavirus, la pachet cu alte și alte responsabilități guvernamentale, trecuseră în plan secund în primăvara și vara anului 2021, spre a garanta că opțiunea prezidențială urma să treacă testul realității și să primească voturile delegaților.

Scenariul nu era deloc o profeție menită să se autoîmplinească. Florin Cîțu era, în definitiv, un personaj politic complet neremarcabil până să devină cartea câștigătoare a lui Klaus Iohannis în războiul său de uzură cu Ludovic Orban.

Devenit membru PNL spre finalul anului 2016, Cîțu nu avea în 2021 nici măcar vechimea necesară în partid pentru a candida la șefia acestuia. A făcut-o, în cele din urmă, pe bază de derogare. În anii petrecuți pe băncile Senatului, liberalul Cîțu ajungea subiect de știre doar pe fondul contrelor verbale avute cu social-democratul Eugen Teodorovici.

În patru ani de activitate parlamentară, Florin Cîțu contribuise cu doar patru inițiative legislative la îmbunătățirea cadrului normativ românesc, numai una dintre ele parcurgând traseul necesar, fiind promulgată și devenind lege.

După alegerile generale de la finalul anului 2020, profitând de scorul sub așteptări al PNL și folosindu-se de pretenția USR de a constitui un guvern alături de liberali fără Ludovic Orban prim-ministru, președintele Iohannis l-a împins decisiv spre Palatul Victoria pe Florin Cîțu.

În mai puțin de un an de zile de guvernare, Cîțu rata mai toate țintele eforturilor de combatere a efectelor pandemiei și sfârșea prin a dinamita executivul coaliției de dreapta, pe fondul nemulțumirii manifestate de președintele Iohannis cu privire la reforma din justiție gestionată de ministrul de resort, USR-istul Stelian Ion.

În toamna anului 2021, chiar și cu o perspectivă guvernamentală sumbră (în condițiile în care arsese toate punțile de comunicare cu USR, iar varianta unei alianțe cu PSD era negată vehement de toți membrii PNL), Florin Cîțu se afla pe cai mari. Cel puțin în discursurile celor mai mulți liberali reuniți sub titulatura de echipa câștigătoare.

În fapt, oastea era una de strânsură, dedicată unicului obiectiv de a-l înlătura de la vârful partidului pe Ludovic Orban. Pentru a atinge această țintă, nicio promisiune nu era exagerată. Echipa câștigătoare vorbea pe multiple voci despre decada de liberalism luminat și reformist care avea să urmeze sub Florin Cîțu.

În septembrie 2021, la momentul congresului care urma să îl instaleze șef al PNL, Florin Cîțu era – potrivit acestor discursuri care nu făceau economie de laude – un liberal onest, un politician nou, modern, un om pregătit, integru, educat, energic și de cuvânt. În septembrie 2021 echipa lui Florin Cîțu era prezentată ca fiind echipa câștigătoare pentru alegerile din 2024, era viitorul României și al PNL. În septembrie 2021 Cîțu era schimbarea de paradigmă de care partidul avea nevoie.

Dincolo de discursuri însă, se întindea un deșert de neîncredere și de lipsă de convingere. Cu toată susținerea prezidențială, cu toată vorbele sforăitoare, candidatul la șefia PNL Cîțu tot avea nevoie de pixul premierului Cîțu ca să împartă sute de milioane de euro administrațiilor locale conduse de filialele liberale care urmau să trimită delegați la congres.

Cu funcția de președinte PNL cumpărată și securizată, pentru Florin Cîțu începea în mod paradoxal prăbușirea. Ca o consecință a mișcărilor sale politice (ele însele ilustrative pentru lipsa sa de experiență), noul șef PNL rămânea fără postul de la Palatul Victoria și era pus în situația de a accepta o alianță cu PSD, construită însă în jurul unui alt liberal inventat la vârf de Klaus Iohannis – generalul cu patru stele Nicolae Ciucă.

E mijlocul primăverii anului 2022, doar șase luni au trecut de la înscăunarea triumfală a lui Florin Cîțu la șefia PNL, și nimic din cele rostite în toamna lui 2021 nu mai este valabil. Cîțu nu mai e viitorul PNL – și cu atât mai puțin al României. Cîțu nu mai e o schimbare de paradigmă – și cu atât mai puțin o promisiune liberală. Cîțu nu mai e nici onest, nici nou, nici modern, nici pregătit, nici integru, nici energic.

În aprilie 2022 a venit vremea ca un alt politician plămădit în laboratoarele puterii prezidențiale să fie înscăunat în fruntea PNL. Politicianul este Nicolae Ciucă, premier al României, dar mai ales fidel al lui Klaus Iohannis. Noua alegere e aproape la fel ca alegerea veche. Și Ciucă se confruntă cu aceeași lipsă de experiență și legitimitate reală precum Florin Cîțu.

Dar liberalii spun cu fermitate că generalul Ciucă este ceea ce au nevoie partidul și România.

În vara lui 2021, liderul filialei PNL Iași Alexandru Muraru era unul dintre cei care invocau nevoia schimbării de paradigmă în partid. Cel care bifa cu supra-măsură criteriile la momentul respectiv era nimeni altul decât Florin Cîțu. 

Muraru i-a fost acestuia inclusiv consilier în probleme de antisemitism, xenofobie și politici ale memoriei. Astăzi, liberalul de la Iași îl susține pe Nicolae Ciucă.

Alexandru Muraru scrie într-un editorial publicat pe Digi24.ro: “Să fim sinceri, un om construit într-un sistem unde disciplina, ierarhia, valorile, onoarea, demnitatea sunt cele mai puternice arme este pregătit pentru lumea politică. Nicolae Ciucă este primul român după Regele Mihai decorat de SUA cu Legiunea de Merit, cea mai înaltă decorație pe care forțele armate ale SUA o pot acorda unei persoane care nu este cetățean american. Este cea mai puternică garanție de profesionism, performanță, onestitate, demnitate.”

L-am contactat pe Alexandru Muraru pentru a-l întreba ce anume l-a împins la o asemenea schimbare de optică. 

Am gresit cu toții, eu îmi cer iertare pentru asta colegilor mei. Și celor care au crezut în acest proiect (n.r. – Florin Cîțu) și cred că avem toți de învățat de aici. Totuși noi am făcut un festival al democrației care a durat 6 luni, USR a rezolvat problemele legate de conducere într-un weekend

, a susținut Muraru în dialogul telefonic cu Dela0.ro. 

Încrederea în proiectul Cîțu s-ar fi năruit în decembrie 2021, susține Muraru, când Florin Cîțu nu a ținut cont de algoritmii conveniți la numirea prefecților. Județul Iași s-a ales cu un prefect de la PSD, deși – consideră Muraru – postul ar fi trebuit să le revină celor de la PNL pentru că aveau mai mulți primari. 

Dacă un președinte de partid nu ține cont de un algoritm și face această împărțire haotic, el nu-i mai poate reprezenta pe ceilalți. El a pierdut susținerea mea de la mijlocul lunii decembrie. Eu am știut de atunci ca nu va mai fi președinte mult timp

, explică liderul liberal de la Iași.

Nemulțumirile lui Muraru mai vizează întârzierea numirii secretarilor de stat.  

Se ajunsese la o sabotare a partidului de către Florin Cîțu și secretarul său general

, spune liberalul, amintindu-l în context și pe Dan Vîlceanu. O mențiune este totuși necesară: Vîlceanu era secretarul general instalat la scrutinul liberal din septembrie 2021,  nu un om de casă numit discreționar, prin simpla decizie a lui Florin Cîțu. Vîlceanu era una dintre figurile de bază ale echipei câștigătoare girate de voturile a peste 2800 de delegați PNL.

Toate acestea sunt însă detalii și pentru Eugen Pîrvulescu, președintele PNL Teleorman, un alt lider de organizație care l-a susținut fervent pe Florin Cîțu, iar acum și-a reconsiderat opțiunea. 

În momentul acela aveam de ales între Cîțu și Orban. La acel moment am ales răul cel mai mic. Din păcate lipsa de experiență politică și-a spus cuvântul

, își justifică Pîrvulescu pirueta politică într-o conversație cu Dela0.ro.

Liderul liberal din Teleorman spune că îl știa de șapte ani pe Florin Cîțu, pe care îl considera un profesionist în finanțe. Însă PNL e un partid greu, cu lideri importanți și cu așteptări pe măsură. 

Felul în care a gestionat relația cu PSD, din lipsă de experiență, l-a tras mult înapoi

, declară Pîrvulescu.

La alegerile interne desfășurate în PNL anul trecut, Pîrvulescu susținea că Ludovic Orban nu putea fi o opțiune validă de președinte pentru că nu mai era premier. Și pentru Cîțu ruptura s-ar fi produs în momentul în care nu a mai fost premier, conchide șeful liberalilor din Teleorman. 

Ce evită să spună însă Pîrvulescu e că la momentul alegerii lui Florin Cîțu erau șanse considerabile ca el să nu mai fie premierul partidului. Opoziția amenința la momentul respectiv cu o moțiune de cenzură a cărei dezbatere a tot fost amânată tocmai pentru ca Florin Cîțu să se poată prezenta la Congres cu titulatura de premier.

Dar la zece zile după instalarea sa ca președinte al PNL, Cîțu era deja demis din postul guvernamental, prin votul a 281 de parlamentari, cel mai mare scor cu care a fost destituit un cabinet în epoca post-decembristă. 

Presupusa fractura invocată acum, la debarcarea lui Cîțu, plana asupra partidului încă de la alegerea sa, din 25 septembrie 2021. Dar susținătorii lui Cîțu au ales să o ignore, pentru că așa o cerea planul orchestrat de președintele Klaus Iohannis.

Iar acum planul prezidențial solicită din nou o schimbare de direcție. E nevoie de o simplă rocadă: Nicolae Ciucă în locul lui Florin Cîțu.

Secretarul general al PNL Alba, Marius Hațegan, are însă o altă justificare: primarii liberali din județ i-ar fi transmis că dinspre ei părea că Florin Cîțu acționează împotriva partidului. În urmă cu două săptămâni, povestește Hațegan într-un dialog telefonic cu Dela0.ro, a fost la guvern pentru chestiuni de administrație locală. La finalul discuției premierul Ciucă s-ar fi plâns că lucrurile nu mai pot continua așa. Trebuia făcut ceva. 

Eu am în fiecare oră o bombă pe care trebuie să o dezamorsez și la partid mi se pun piedici, i-ar fi spus premierul Ciucă lui Hațegan. Înainte să fie debarcat printr-o acțiune concertată întreprinsă la vârful partidului, Florin Cîțu solicitase – din poziția de președinte PNL – evaluarea tuturor miniștrilor liberali.

Și primarii liberali din Bacău au avut așteptări mari de la proiectul Cîțu, așteptări care nu s-au materializat. La Bacău primarii au încă o justificare pentru sacrificarea celui care acum doar șase luni era farul călăuzitor al următorului deceniu liberal: edilii băcăuani pun pe seama lui Florin Cîțu amânarea implementării Programului Național de Investiții Anghel Saligny. Cel puțin așa susține președintele PNL Bacău Mircea Fechet într-o conversație cu Dela0.ro. 

PNL trebuie să își aleagă astăzi un nou președinte, dar Fechet este convins de faptul că susținerea oferită lui Cîțu nu a fost în van. 

Nu cred ca a fost o decizie proastă. Fiecare decizie trebuie interpretată în funcție de contextul de la momentul respectiv. Partidul avea nevoie de o echipă nouă, care însă nu a avut performanțe.

Un singur lucru uită să menționeze liderul liberal de la Bacău: în afară de Florin Cîțu și Dan Vîlceanu, niciun alt membru al echipei câștigătoare nu-și va pierde poziția câștigată la congresul din septembrie 2021.

Odată bifată debarcarea lui Florin Cîțu, la PNL se pregătește o nouă înscăunare. După toate informațiile disponibile public, liberalii sunt gata să îl înlocuiască pe Florin Cîțu cel-lipsit-de-experiență-politică cu un Nicolae Ciucă la-fel-de-lipsit-de-experiență-politică. 

Alexandru Muraru explică noua numire apelând la argumentul circular al nevoii de schimbare la vârful PNL. Lipsa experienței politice în cazul generalului-premier nu-l deranjează, întrucât Muraru se autodescrie ca fiind la rândul său un politician ajuns să conducă o filială PNL fără să dețină experiență politică. Muraru crede că partidul are mai degrabă nevoie de un om onest, care să cunoască management, să nu fie aventurier, care să nu le dea prietenilor cele mai importante funcții, un om care să lucreze instituțional. 

Nu poți să vii să bei o cafea în Modrogan și să pleci acasă. Asta nu e politică, acestea nu sunt standardele după care se face politică în PNL

, descrie liderul PNL Iași atmosfera din partid în puținele luni cu Florin Cîțu președinte.

De ce onestitate poate însă să fie vorba în cazul unui om asupra căruia planează o acuzație temeinică de plagiat?, întrebăm. Liberalul Alexandru Muraru ne răspunde: în cazul premierului Ciucă nu vorbim de un plagiat precum în cazul altor politicieni. 

Pentru Eugen Pîrvulescu, liderul liberal din Teleorman, evoluția-fulger a lui Nicolae Ciucă e compensată de faptul că șeful partidului va ocupa simultan și funcția de premier, dar și de convingerea că generalul nu va face greșelile lui Florin Cîțu.

Pîrvulescu nu consideră necesar să fie schimbată echipa extinsă, adică și prim-vicepreședinții aleși la pachet cu Florin Cîțu, în baza moțiunii de candidatură depuse de acesta. 

Îi cunosc pe cei patru, am încredere în ei. Pleacă președintele, a plecat și secretarul general. E de ajuns la momentul acesta. Unul dintre prim-vicepreședinți va fi probabil secret general. Nu vrem să schimbăm mai mult de atât echipa.

Și liberalul Marius Hațegan de la Alba vede în Nicolae Ciucă înlocuitorul ideal:

Este altfel de om, mult mai echilibrat, știe să asculte și să ia decizii în echipă.

Cât despre frauda academică a premierului, Hațegan nu vede nicio problemă întrucât, din informațiile pe care le deține, lucrurile s-au lămurit, nu e vorba de niciun plagiat.

În realitate, speța plagiatului nici nu a avut ocazia să se lămurească, pentru că Nicolae Ciucă a contestat în justiție legalitatea sesizărilor de verificare a tezei sale de doctorat, subminând practic examinarea lucrării sale de către CNATDCU (instituția abilitată să stabilească formal dacă o teză este plagiată sau nu).

Pe 30 martie a apărut în presă, pe surse, informația că peste 40 de lideri de organizații județene PNL ar fi semnat o scrisoare prin care îi solicitau lui Florin Cîțu să demisioneze de la șefia partidului. 

Mai mulți lideri de filiale liberale au confirmat pentru Dela0.ro că nu a fost vorba de o scrisoare, ci de un convocator de congres național. Potrivit Statutului PNL, fiecare birou politic județean (BPJ) mandatează, prin vot, președintele filialei să ceară organizarea unui congres, urmând ca decizia finală să se ia într-un consiliu național al partidului (în funcție de numărul total al președinților de filiale care pot solicita un astfel de demers). 

Practic, scrisoarea despre care se vorbea în presă pe 30 martie era de fapt un tabel cu semnăturile președinților de filiale județene, mandatați de BPJ-urile lor să ceară organizarea unui congres. 

Era un cap de tabel cu semnăturile a 39 de lideri de filiale. Cu acele 39 de semnături a fost așteptat joi seară când a coborât din avion Florin Cîțu (n.r. – care se întorcea dintr-o vizită parlamentară în SUA). Am vrut să vadă realitatea din partid, că poate venea din America și nu știa exact ce se întâmplă

, povestește pentru Dela0.ro președintele PNL Teleorman Eugen Pîrvulescu. 

La Alba, potrivit secretarului general Marius Hațegan, BPJ-ul filialei locale a avut loc chiar joi. Și a decis ca președintele PNL Alba să-și pună semnătura în acel tabel. Conducerea filialei ar fi discutat telefonic și cu primarii liberali din județ, care au susținut decizia. 

În urmă cu șase luni, întreaga filială PNL Alba îl susținea pe Florin Cîțu la șefia partidului.

Și președintele PNL Bacău Mircea Fechet a declarat pentru Dela0.ro că lui Florin Cîțu nu i s-a cerut demisia printr-o scrisoare, ci i s-a adus la cunoștință un convocator. 

Operațiunea de debarcare a marcat și o premieră în istoria partidului, a arătat în conversația purtată cu Dela0.ro președintele PNL Iași Alexandru Muraru. 

Într-un timp foarte scurt o majoritate covârșitoare, de aproape 40 de organizații, decisese că Florin Cîțu nu mai poate să fie președinte. Această solidaritate a fost o furie a președinților de organizații.

Convocatorul a fost felul organizațiilor liberale de a-i transmite lui Florin Cîțu că nu mai este dorit – și că va fi debarcat formal într-un congres extraordinar. A fost o metodă indirectă de a-i forța demisia și de a scuti întregul partid de scenariul nedorit al unei execuții publice.

Pe scena acestui congres ar fi trebuit să vorbească despre eșecul proiectului Cîțu aceiași oameni care acum șase luni transmiteau că echipa câștigătoare este tichetul sigur către un deceniu de împliniri liberale.

L-am contactat pe Ludovic Orban pentru a-l întreba dacă percepe mesajul ideologic lansat de Rareș Bogdan ca o tentativă a PNL de a recupera liberalii mutați la Forța Dreptei. 

Nu vreau să-l comentez pe Rareș Bogdan. E un mare zero, a declarat scurt Orban. 

Despre situația din PNL a fost totuși ceva mai deschis la vorbă. Orban consideră că odată cu Florin Cîțu ar fi trebuit să plece întreaga conducere a partidului.

PNL se transformă în Unitatea Militară PNL. Toate porcăriile care se întâmplă s-au petrecut sub regia lui Iohannis și se petrec în continuare. Iohannis e vinovat că a distrus PNL

, a conchis fostul premier.

În privința prognozatei înscăunări la vârful PNL a generalului Nicolae Ciucă, Orban nu crede că sunt prea multe lucruri de spus: va fi vorba de o nouă impunere, nicidecum de un exercițiu democratic.

Politicianul Ludovic Orban e suficient de priceput încât să nu uite să tragă salva finală: Ciucă are de rezolvat, înainte de toate, chestiunea plagiatului. 

Trebuie să ceară CNATDCU să-i verifice teza, nu să blocheze verificarea ei. Dacă nu face lucrul acesta este un hoț.