„Nu e, dom’le, nicio chiftea!”

Despre sistemul de management a gunoaielor din Braila nu poate fi spus decat ca ignora toate obiectivele strategiei nationale in domeniu. Practic, tot ce se colecteaza de la populatie ajunge la groapa de gunoi construita de firma unui fost prefect, intr-o schema care a stabilit un tarif lunar de salubritate de 6.7 lei, fixat prin hotarare de consiliu local, si il distribuie „parinteste” din buzunarul cetateanului catre operatorii privati.

2

Managementul deseurilor la Braila poate fi sintetizat in doua cuvinte: Dan Apostol. Nu ati auzit pana acum de acest domn, joaca rolul unui discret director de primarie, consilier judetean si membru PSD – calitate pe care si-o declina, in mod bizar, tocmai in era internetului, cand memoria scurta a apartenentei politice se trateaza printr-un click –, intr-un film pe care il produce si il regizeaza, nu inainte de a scrie scenariul si a organiza castingul.

Un Sergiu Nicolaescu al gunoaielor, Apostol conduce Serviciul de Utilitate Publica, Administrare si Gospodarire Locala (SUPAGL) din 2007 si a fost reconfirmat recent in functie de Primaria Braila, pentru ca si-ar fi indeplinit „indicii de perfomanta asumati”. Indicii nu au nicio legatura cu managementul deseurilor, capitol la care Primaria Braila, prin delegatul sau Dan Apostol, a picat toate examenele.

Mai putin cel al sustinerii cauzei salubristilor care isi fac treaba, in ciuda „dificultatilor financiare majore” si a „cetatenilor needucati”. Intr-un raspuns oficial remis la solicitarea Dela0.ro, primaria sustine ca sunt 120 de containere de colectare selectiva in tot orasul. Realitatea de la fata locului pare departe de aceasta cifra: daca sunt vreo 30 de containere instalate prin primavara, iar din aprilie stau neatinse. O recunosc chiar operatorii, care sustin ca n-au cum sa valorifice deseurile colectate pe fractii si, prin urmare, prefera sa le lase in containere.

 

Empatie parinteasca

Ca un adevarat tata, Dan Apostol e empatic cu dificultatile intampinate de cele trei firme de salubritate care si-au impartit Braila – RER Ecologic, Brai-Cata si ECO SA (unde Consiliul Local Braila este actionar majoritar). A fost pe rand director la doua dintre cele trei firme care opereaza In Braila – Brai-Cata si RER –, dar se lauda cu echidistanta in decizii.

Griji nu isi face prea multe, a auzit ceva de tintele europene, dar nu il intereseaza subiectul, intrebandu-se retoric daca Romania este in UE. Oricum planurile lui includ o pensie linistita in Turcia, unde ii place cum este servit. Pana atunci duce un trai bonom la vila din Varsatura, comuna Chiscani, la iesirea din orasul Braila – o zona unde potentatii orasului si-au ridicat case mari si colorate.

Nici macar pe hartie lucrurile nu arata decent la Braila, „salvarea” fiind fostul prefect PSD Mihai Manea care a pornit in urma cu un deceniu o afacere – Tracon – cu depozite ecologice, pe care a extins-o in Sibiu si Constanta. Astazi, Manea s-a mutat cu arme si bagaje la malul Marii Negre si face afaceri mari cu deputatul social-democrat Eduard Martin, mai cunoscut ca nas de botez al copilului lui Silviu Prigoana.

Practic, prin afacerea Tracon, cazuta ca o pleasca din cer din „intuitia” lui Manea, Braila a bifat obiectivul numit depozit de deseuri conform. In rest, despre sistemul de management a gunoaielor din Braila nu poate fi spus decat ca ignora toate obiectivele strategiei nationale in domeniu.

Tot ce se colecteaza de la populatie ajunge la groapa de gunoi a Tracon (care taxeaza cu putin peste 45 de lei tona de deseuri), intr-o schema care a stabilit un tarif lunar de salubritate de 6.7 lei, fixat prin hotarare de consiliu local, si il distribuie „parinteste” din buzunarul cetateanului catre operatorii privati. Despre statii de sortare si compostare nici nu poate fi vorba. Apostol se recuza cand vine vorba de orice fel investitii, se plange ca nu sunt bani, ca firmele de salubritate sunt amarate si ca, in general, sa lucrezi in domeniu „nu e nicio chiftea”.

 

Un baiat extraordinar

Seful Garzii de Mediu din Galati, Mihai Turcu (membru PDL), prieten bun cu Dan Apostol – care il eticheteaza drept un „baiat extraordinar” – nu pare sa fie de aceeasi parere. O „chiftea” tot trebuie sa fie, din moment ce controleaza din umbra societatea Brai-Cata, lucru confirmat de apropiati ai comisarului.

In 2002, Turcu aducea la Braila trei italieni care aveau majoritatea in firma – Raffaele Esposito, Rosario Raneri si Ernesto Nudo –, acestia retragandu-se in 2008 si cedand pachetul de 51% firmei Urban SA din Ramnicu Valcea. Aceeasi care asigura serviciul de salubritate si in sectorul 6 din Bucuresti condus de pedelistul Cristian Poteras.

Desi nu apare printre actionari, Miahi Turcu controleaza 25% din Brai-Cata prin Silviu Daniel Alexandru, un tanar de 32 de ani plantat la varful unei suveici de relatii personale. Barbatul e fiul Ilincai Alexandru, la randul ei fosta colega de facultate si prietena buna cu Costela Lungu, partenera de viata si de business a lui Mihai Turcu, dupa cum ne-a declarat o sursa din randul expertilor contabili locali care le cunoaste pe cele doua. Mihai Turcu si Costela Lungu sunt asociati si in firma Diplomat International, care este actionar minoritar la firma RER Ecologic (detalii aici).

 

JUCATORII
Nicio chiftea, nicio colectare selectiva

Constantin Silisteanu conduce RER Ecologic Braila, George Voiculet administreaza Brai-Cata, iar Alexandru Micu este directorul ECO SA, companie al carei actionariat se imparte intre Consiliul Local Braila, Tracon si o firma greceasca, Athena SA. Aceasta din urma a fost implicata intr-un alt proiect ISPA, de extindere a retelei locale de canalizare in valoare de peste 22 de milioane de euro, care a starnit numeroase scandaluri.

De altfel, Gheorghe Cioaca, membru in consiliul de administratie al ECO SA si directorul Tracon, sustine ca reprezentantii greci nu se mai prezinta de la mijlocul anului trecut la sedintele companiei.

Fiecare dintre cele trei firme de salubritate din Braila are sectorul sau in care opereaza, tarifand serviciul cu 6,7 lei pe persoana/luna, la populatie, si cu o suma variabila la agentii economici.

Intr-o scena cu note absurde petrecuta in biroul lui Dan Apostol – desi la prima intalnire cu reporterii Dela0.ro sustinuse ca nu ii stie prea bine, in ziua urmatoare discutiei initiale, la 9 dimineata, seful SUPAGL ii aliniase pe toti reprezentantii firmelor de salubritate, trasandu-le roluri bine definite – Micu, Silisteanu si Voiculet au recunoscut involuntar ca „suma variabila” poate sa insemne orice, inclusiv pret de dumping.

Toti trei au ridicat din umeri cand au fost intrebati de colectarea selectiva a deseurilor, Voiculet sustinand chiar ca datele sunt confidentiale, desi cantitatile ridicate pe cele trei fractii colectate se raporteaza la nivel national catre Agentia pentru Protectia Mediului. Intr-un final, reprezentantul Brai-Cata a recunoscut ca nici nu mai ridica deseurile din containerele de colectare selectiva instalate intr-un parteneriat cu Eco-Rom Ambalaje, pentru ca posibilitatile de valorificare sunt reduse sau inexistente.

In ciuda evidentei crase a ineficientei sistemului, fiecare firma de salubritate are un contract pe 30 de ani bine batut in cuie cu primaria, prin care primeste bani pentru salubrizarea stradala si are bucatica de oras asigurata pentru preluarea deseurilor menajere.

Invariabil, fiecare director se plange de brailenii datornici si necivilizati. Si de situatia financiara a firmei pe care o gestioneaza. Conform datelor furnizate de Ministerul Finantelor Publice, toti cei trei operatori de salubritate au terminat anul financiar 2010 pe profit.

  • Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul Fundatiei Soros Romania, in cadrul programului Jurnalism de investigatie in slujba interesului public. Continutul acestui material nu reprezinta pozitia oficiala a Fundatiei Soros Romania.

 

2 COMENTARII

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.