O problema istorica, un acord neasteptat

Aproape 200 de tari au ajuns la un acord istoric, semnand un protocol global de actiune pentru a reduce efectul schimbarilor climatice. E un demers nemaintalnit pana acum, care pune in sfarsit mediul pe lista urgentelor globale. Dar ce masuri cuprinde, de fapt, Acordul de la Paris?

0

Reprezentanti ai peste 190 de state, Romania printre ele, au cazut de acord, pe 12 decembrie, ca e nevoie de obiective si de masuri comune pentru a tine in frau cresterea temperaturii globale. Pe fondul unor largi proteste de strada, ei au semnat un document prin care isi asuma ca media temperaturii globale sa nu creasca cu mai mult de 1.5 grade Celsius pana la finalul secolului.

Un al doilea punct important al documentului este limitarea pana in 2100 a emisiilor de gaze cu efect de sera provenind din activitatea umana pana la nivelul la care padurile si oceanele le pot absorbi natural.

Asta se traduce intr-un amplu pachet de ajutorare a tarilor mai putin dezvoltate – pachet puternic contestat de vocea strazii si de multi activisti de mediu – ale caror economii se bazeaza pe arderea combustibililor fosili si care au nevoie urgenta de retehnologizari. Acordul mai inseamna si trecerea la o economie verde, bazata pe energie regenerabila.

Tarile incluse in program vor primi, in total, 100 de miliarde de dolari pe an, pana in 2020, pentru modernizarea instalatiilor industriale, inchiderea centralelor pe carbuni etc. Activistii de mediu sustin, insa, ca acordul nu face decat sa adauge presiune suplimentara pe tarile sarace, in conditiile in care angajamentele luate nu sunt sustenabile si pentru generatiile viitoare.

Dar ce este exact incalzirea globala si cum apare ea? Temperatura medie pe Pamat este de 15 grade Celsius, insa oamenii de stiinta sunt din ce in ce mai preocupati de accelerarea ritmului in care aceasta creste, mai ales pe fondul poluarii cu gaze cu efect de sera. E vorba de poluarea generata industrial, mai ales in tarile mai putin dezvoltate si care pun accent, in economie, pe combustibilii fosili, dar si de activitatile noastre cotidiene: forma de transport pe care o alegem, consumerismul, agricultura, defrisarile etc.

Auzim adesea expresia „efect de sera”, dar prea putini stiu ca de fapt sintagma se refera la felul in care atmosfera Pamantului retine energia solara. Energia solara care radiaza inapoi in spatiu de pe suprafata planetei noastre este absorbita prin gaze din atmosfera si retransmisa in toate directiile.

Energia astfel radiata inapoi catre Pamant incalzeste atat atmosfera de jos, cat si suprafata planetei. Fara acest efect de sera temperatura pe Terra ar fi cu 30 de grade Celsius mai mica, ceea ce ar face viata aproape imposibila.

Oamenii de stiinta cred ca din cauza activitatilor noastre cotidiene punem presiune pe atmosfera, trimitand in exces emisii de gaze cu efect de sera. Atat industria, cat si agricultura (ca activitati umane) provoaca, in timp, cresterea temperaturii globale.

Dintre gazele cu efect de sera cel mai nociv este dioxidul de carbon, eliberat prin emisii in industrie, transport etc. Cu cat rata defrisarilor creste, cu atat capacitatea padurilor si oceanelor de a retine acest gaz, pana sa ajunga in atmosfera, scade. Iar asta creste riscul de incalzire globala si de schimbari climatice.

Sigur, o sa intrebati ce putem face fiecare dintre noi pentru un mediu mai curat, aer mai respirabil etc. Raspunsul e simplu: alegeri responsabile! Mai putin consumerism, plimbari mai lungi pe jos sau cu mijloace de transport nepoluante, colectarea selectiva a deseurilor de tot soiul si, bineinteles, educarea celor din jur, incepand cu autoritatile.

In spiritul acestor alegeri vin si recomandarile saptamanii.

 

Ce nu poate lasa in urma Oana Dan

  • Un horoscop foarte amuzant

AICI. 

  • Fericirea in cateva sfaturi

Ridicol, dar adevarat, ridicol de adevarat, daca vreti. Cititi AICI. 

  • O carte

“Ritualuri” de Cees Noteboom, unul dintre cele mai frumoase volume pe care le-am citit in ultimii ani. Il recomand!

 

Ce nu poate lasa in urma Iulian Andrei

  • O carte

„Micul dejun al campionilor”, de Kurt Vonnegut, la Polirom.

  • O alta carte

„Bambini di Praga”, de Bohumil Hrabal, la Art.

  • Un documentar

Chuck Norris vs. communism. Il gasiti pe net

  • Un film clasic

Blow-Up, tot asa, pe net

  • Niste muzica buna

AICI.

  • Un spectacol de teatru

“Anul disparut – 1989”, la Teatrul Mic. Joaca si Ilinca Manolache, iar asta este, deja, o garantie a calitatii.

  • O cronica

AICI.

 

Ce nu poate lasa in urma Vlad Stoicescu

  • File din istoria Retelei

Se dau patru institutii – doua ministere si doua academii de pregatire universitara si post-universitara militara. Se da si un personaj cu ambitii si influenta, plus un cadru legal lasat la interpretarea diferitelor comisii.
Rezulta un lung sir de incalcari ale legii, mascate in spatele unor derogari sau transferuri, menite sa faca din personajul cu ambitii si influenta un prodigios coordonator de doctorate.
Personajul plagiaza si in propria lucrare de doctorat – gireaza si plagiate in alte teze doctorale pe care le coordoneaza stiintific. Nu calca, in plus, aproape niciodata pe la institutiile universitare sub egida carora coordoneaza respectivele doctorate.
Totul se face pentru a construi Reteaua – o fabrica de doctorate si doctori in sistemul de siguranta nationala care sa ii asigure personajului influent o influenta si mai mare. Cum anume s-a manifestat aceasta influenta si cate decizii s-au luat la varful statului roman pe filiera Retelei, in ultimii zece ani? Se poate doar intui.
Si uite asa se construieste, cu metoda, in ani si ani de zile, coruptia.
Faptele de vitejie politico-academica ale personajului influent pot fi intelese doar in corelatie cu alte si alte fapte, expuse AICI, AICI sau AICI.
  • Un zbucium

Prietenul Horia Ghibutiu da glas, ori mai degraba cuvant, tristelor mirari pe care ni le (mai) provoaca lumea digitala. N-are titlu catchy – e scris insa in limba romana si are miez, ceea ce nu-i putin lucru, totusi, in lumea digitala.Textul, scurt, cum trebuie in online (n.m. nivelul de ironie tinde spre cote alarmante), e de gasit AICI. 

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.