Obiectivele Mari

Un jurnalist care are ╚Öi pune ├«ntreb─âri e mai util societ─â╚Ťii ├«n care tr─âie╚Öte dec├ót un jurnalist care nu are ╚Öi nu pune ├«ntreb─âri - ╚Öi infinit mai util dec├ót un jurnalist care, av├ónd unele ├«ntreb─âri, nu le pune totu╚Öi pentru c─â momentul nu ar fi oportun ├«n raport cu atingerea Obiectivelor Mari.

0

Truismul e c├ót casa (sau ar trebui s─â fie), dar poate c─â nu-i niciodat─â inutil s─â-l readucem aminte, mai ales c├ónd – av├ónd & pun├ónd ├«ntreb─âri despre felul ├«n care s-a constituit PLUS, partidul lui Dacian Ciolo╚Ö – unii jurnali╚Öti se trezesc urechea╚Ťi pentru vina de a fi sceptici fa╚Ť─â de tab─âra bun─â.

Jurnalismul (adev─ârat) nu lucreaz─â cu tabere, bune sau rele, lucreaz─â cu interesul public.

Unul din semnele fundamentale ale jurnalismului este semnul ├«ntreb─ârii. Una din obliga╚Ťiile fundamentale ale jurnalismului este servirea interesului public.

Acesta nu poate fi servit selectiv, ├«ns─â, printr-un mecanism de tipul “azi ├«ntreb─âm pentru c─â e oportun (├«n raport cu percep╚Ťiile publicului, ├«n raport cu propriile noastre idei despre ce-i drept ╚Öi util etc.), m├óine nu mai ├«ntreb─âm pentru c─â submin─âm Obiectivul”.

Tipul acesta de practic─â jurnalistic─â (doar aparent corect─â, ├«n esen╚Ť─â profund gre╚Öit─â) a determinat piruetele discursive din perioada pre╚Öedin╚Ťiei lui Traian B─âsescu.

Jurnali╚Öti din tab─âra bun─â au acceptat cu senin─âtate, ba chiar cu omeneasc─â ├«n╚Ťelegere, c─â pre╚Ťul intr─ârii la pu╚Öc─ârie a lui Dan Voiculescu a fost r─âm├ónerea ├«n libertate a Elenei Udrea (cu toat─â re╚Ťeaua de corup╚Ťie alimentat─â de bugetele imense date spre gestiune ╚Öi spoliere Doamnei).

Ce anume a c├ó╚Ötigat, pe termen mediu sau lung, societatea rom├óneasc─â din toat─â aceast─â poveste? C├ó╚Ťiva ani de ├«nchisoare pentru c├ó╚Ťiva (pu╚Ťini) mari corup╚Ťi, ╚Öi aceia pu╚Öi ast─âzi sub semnul ├«ndoielii la pachet cu felul ├«n care s-a ├«nf─âptuit actul de justi╚Ťie anticorup╚Ťie? Ce anume a fost rezonabil ╚Öi util ├«n participarea unor jurnali╚Öti la atingerea Obiectivelor Mari?

N-ar fi fost exact treaba acelor jurnali╚Öti s─â fac─â publice ╚Öi compromisurile, fie ele ╚Öi rezonabile, pe care institu╚Ťiile de for╚Ť─â le-au f─âcut spre atingerea Obiectivelor? N-ar fi fost, poate, ├«ns─â╚Öi anticorup╚Ťia servit─â mai bine?

Pe fond, ├«ns─â, discu╚Ťia nu e despre o cazuistic─â punctual─â din 2010, 2015 sau 2019, ci despre reflexele diferitelor audien╚Ťe sociale.

Audien╚Ťa pro-B─âsescu jubila odat─â ├«naintea ├«ntreb─ârilor puse lui Dan Voiculescu (╚Öi sistemului de putere pe care ├«l reprezenta), dup─â cum audien╚Ťa pro-PLUS jubileaz─â ├«naintea interoga╚Ťiilor trimise ast─âzi c─âtre Liviu Dragnea (╚Öi sistemului de putere pe care ├«l reprezint─â).

Obiectivul major în primul caz era ANTICORUPȚIA, obiectivul major în cel de-al doilea caz e ÎNNOIREA CLASEI POLITICE.

Aceste scopuri – ╚Öi oricare alte scopuri generice, oric├ót de generoase – nu pot fi totu╚Öi ale jurnalismului. Sau pot fi ├«n situa╚Ťia ├«n care jurnalistul nu-╚Öi mai ├«n╚Ťelege meseria de baz─â ╚Öi ├«ncepe s─â se imagineze pe sine ca fiind un broker (de putere), nu un c─âr─âu╚Ö (de informa╚Ťie).

Meseria de baz─â a jurnalistului e s─â interogheze ├«n numele publicului, nu al unei audien╚Ťe partizane. Grija jurnalistului e fa╚Ť─â de fapte.

Nu credem c─â exist─â alt obiectiv mai important pentru un jurnalist dec├ót acela de a ├«ncerca s─â clarifice ├«mprejur─ârile unor ├«nt├ómpl─âri pe care le consider─â de interes public. Jurnalistul trebuie s─â fie preocupat de lucrurile care au determinat cursul evenimentelor ╚Öi – dac─â poate – s─â sondeze cu ├«ntreb─âri.

Niciodat─â ├«ntreb─ârile jurnali╚Ötilor – mai bune sau mai proaste – nu au adus deservicii democra╚Ťiei care le-a permis s─â le pun─â. Mai avem de ├«nv─â╚Ťat ├«nc─â aceast─â lec╚Ťie.

Iată și recomandările săptămânii.

Ce nu poate lăsa în urmă Oana Dan

Falsul standard de parenting
E pia╚Ťa plin─â de c─âr╚Ťi de parenting, e clar o mod─â, iar multe sfaturi ╚Öi recomand─âri sunt binevenite. Partea proast─â este c─â cele mai multe c─âr╚Ťi din categoria aceasta seteaz─â, ├«n mod eronat, un standard de parenting. ╚śi dac─â nu reu╚Öe╚Öti s─â faci ce ├«╚Ťi recomand─â exper╚Ťii, e clar c─â nu te ridici la standarde, deci cum po╚Ťi fi un p─ârinte bun?

Nimic mai fals, nimic mai generator de stres ╚Öi alimentator de depresii. Un articol foarte bun despre aceste false standarde ╚Öi despre c├ót de r─âu fac ele,┬áAICI. Altfel, citi╚Ťi, desigur, c─âr╚Ťi de parenting, dar nu le lua╚Ťi ca autoritatea suprem─â, r─âm├óne╚Ťi relaxa╚Ťi ╚Öi ├«ncerca╚Ťi s─â fi╚Ťi constan╚Ťi ╚Öi echilibra╚Ťi cu copiii.

Provoc─âri amuzante
S-a rostogolit rapid pe Facebook provocarea de a pune o poz─â cu tine de acum zece ani ╚Öi de a vedea cam c├ót te-ai schimbat. Teoriile anti Facebook sus╚Ťin c─â ideea acestei provoc─âri este de fapt de a ne p─âc─âli s─â oferim gratuit material mult pentru cei care lucreaz─â ├«n companiile de softuri de recunoa╚Ötere facial─â.

Eu zic s─â punem ╚Öi aici un filtru, o fi fun s─â pui o poz─â de acum 10 ani, dar mai amuzant e ce le-a trecut unora prin cap apropo de aceast─â provocare. Vede╚Ťi AICI.

Ce nu poate lăsa în urmă Diana Oncioiu

O zi
Ziua Interna╚Ťional─â a Comemor─ârii Victimelor Holocaustului. Este acel fenomen pe care ╚Ťara noastr─â continu─â s─â-l ignore. Nu avem un muzeu al Holocaustului, nu avem manuale de istorie care s─â acopere acest episod. Ignor─âm istoria comunit─â╚Ťii evreie╚Öti pe care autorit─â╚Ťile rom├óne au exterminat-o. Ignor─âm, de fapt, istoria noastr─â.

Pe site-ul Muzeului Holocaustului din Washington sunt adunate mai multe informa╚Ťii despre Holocaustul din Rom├ónia dec├ót ├«n manualele noastre de istorie ÔÇô documente de arhiv─â, fotografii, video.

Extremismul sub control
Serviciile germane au pus sub lup─â extremismul partidului Alternativa pentru Germania. Ce a rezultat? Concluzia unei┬áposibile amenin╚Ť─âri┬ála adresa democra╚Ťiei.

Ce nu poate lăsa în urma Andrei Crăciun

Muzică de epocă românească
AICI.

Un film de găsit în cinema
Glass. Cu domnul nostru Bruce Willis, dar și cu domnul nostru Samuel L. Jackson.

Un film de cinema care te zdrobește
Oasis. Din 2002. Sud-coreean.

Un alt film de cinema care te zdrobește
Ikiru. Din 1952. Japonez.

Un film de cinema interesant
Behind the candelabra. Din 2013. Cu Michael Douglas ╚Öi Matt Damon. Despre pianistul Liberace (acest Fuego altoit cu Gabriel Doroban╚Ťu din epoca de glorie a Americii), o s─â v─â plac─â.

Altă muzică de epocă românească
AICI.

Ce nu poate lăsa în urmă Vlad Stoicescu

O victorie
A tenismanului grec Stefanos Tsitsipas (20 de ani) ├«n fa╚Ťa legendei Roger Federer (poate cel mai bun juc─âtor de tenis din toate timpurile). La Australian Open.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.