Oglindă, oglinjoară, cine-i cel mai vioi partid din țară?

Fostul premier și președinte PSD Victor Ponta își face din nou loc în prim planul scenei politice, după mai multe tentative eșuate de a-și recăpăta anvergura publică de altădată. Rețeta: negocieri intense cu parlamentarii nemulțumiți de locul lor în PSD și mezalianțe în teritoriu cu o pleiadă de personaje politice plimbate pe la toate partidele. Totul pentru România. | Foto: Pro România

0

Partidul Pro România, pe care Victor Ponta îl conduce, capătă tot mai multă tracțiune parlamentară, ajungând deja la douăzeci de deputați (racolați) fără a trece prin vreun test electoral.

Cu un grup parlamentar în creștere, capabil să atragă deputați și senatori din zona majorității, nicidecum din zone politice periferice, Victor Ponta e gata să joace din nou la masa mizelor mari.

Discursiv, formațiunea lui Ponta vrea să-și lărgească rândurile cu nemulțumiții din PSD. O analiză a mișcărilor Pro România din teritoriu arată însă că partidul reciclează masiv traseiști locali.

Ei sunt chemați să-i pună pe picioare lui Victor Ponta organizațiile județene și filialele din localități.

Au trecut paisprezece ani de când creatorul de modă Cătălin Botezatu îi recomanda politicianului Victor Ponta să speculeze în avantajul său look-ul de puști.

Nu se poate spune cu certitudine dacă fostul premier și președinte al Partidului Social Democrat a aplicat vreodată sfaturile designer-ului (care îi sugera, printre altele, folosirea unor gulere mai ample la cămăși și a imprimeurilor Prince de Galles). Dar e sigur că Victor Ponta a făcut tot posibilul în acești paisprezece ani să speculeze orice în avantajul său, de la look-ul de puști (al său) până la nevoile personale (ale acoliților) sau naivitatea credulă (a alegătorilor).

Soldat fidel al social-democrației sub domniile lui Adrian Năstase și Mircea Geoană, Ponta a ajuns la rândul său în fotoliul de președinte al PSD, fondând împreună cu Crin Antonescu (PNL) și Daniel Constantin (PC) o alianță-mamut (USL) care a măturat scena electorală la alegerile parlamentare din 2012.

În 2015 relațiile erau reci, dar funcționale între Victor Ponta și Liviu Dragnea, iar în guvern tăia și spânzura Gabriel Oprea, generalul interesului național. În plan secund, Viorica Dăncilă își așteaptă rândul. | Foto: Partidul Social Democrat

Luptele intestine din cadrul USL și propriul eșec la alegerile prezidențiale din 2014 (când a fost învins neașteptat de Klaus Iohannis, pe fondul erorii strategice majore de a împiedica – prin diverse manevre instituționale – desfășurarea normală a scrutinului la secțiile de vot din străinătate) i-au șubrezit poziția politică lui Ponta. În 2015 s-a trezit și cu dosar penal la Direcția Națională Anticorupție – apoi, în toamna aceluiași an, incendiul din clubul Colectiv i-a curmat mandatul de premier.

Până la urmă, acuzațiile DNA de fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani s-au dovedit imposibil de probat în instanță. În primăvara anului trecut Ponta a fost achitat de judecătorii Înaltei Curți (sentință dată la instanța de fond, nedefinitivă).

Conul de umbră în care intrase fostul premier de la sfârșitul anului 2017 a mai fost luminat ocazional doar de tête-à-tête-urile publice la care Victor Ponta s-a mai înhămat în contra lui Liviu Dragnea în 2016 și 2017. Nimic spectaculos și concret, însă, în perspectiva unei eventuale relansări politice.

Ponta a încercat o revenire în forță în vara lui 2017, când a fost numit Secretar general al Guvernului de premierul PSD Sorin Grindeanu, pe fondul unor turbulențe politice majore declanșate de Liviu Dragnea. Miniștrii PSD își dăduseră demisia din executiv pentru a forța plecarea lui Grindeanu de la Palatul Victoria.

Această fotografie a fost postată pe contul de Facebook al lui Victor Ponta în ziua de 18 iunie 2017, când Guvernul României era practic compus din Sorin Grindeanu (pe post de premier care refuza demisia) și Victor Ponta (pe post de secretar general al guvernului).

Guvernul Grindeanu – și, împreună cu el, șansa lui Victor Ponta de a conta din nou pe scena politică – s-au scufundat definitiv la moțiunea de cenzură pe care PSD a depus-o împotriva propriului executiv în vara lui 2017. A fost o premieră politică, ca o majoritate să-și răstoarne guvernul – dar Ponta a perseverat.

În vara aceluiași an era dat afară din PSD.

Prin orice mijloace

De atunci și până în prezent Victor Ponta a lucrat la fondarea și organizarea unui nou partid politic, Pro România. A lucrat pe două fronturi – în parlament, unde a încercat să atragă aleși PSD și ALDE; dar și în teritoriu, unde a făcut turnee în căutarea unor oameni capabili să-i asambleze rețeaua partizană.

Pe ambele fronturi, deviza lui Victor Ponta pare să fi fost “prin orice mijloace”. În provincie, de pildă, acolo unde nu a găsit nemulțumiți din filialele PSD gata să i se alăture la Pro România, Ponta s-a mulțumit cu orice a găsit.

Apelul la traseiști e meteahnă veche în politica românească – dar Victor Ponta e capabil să reinventeze însuși genul, strângând sub pălăria Pro România tot felul de ambițioși transpartinici lipsiți de repere ideologice, gata să tragă la orice vehicul politic, indiferenți la obiectivele generale, branșați strict la interesul personal (de a ocupa  – cândva în viitor – o funcție bugetară bine remunerată).

Așa au ajuns în partidul nou al vechiului Victor Ponta oameni care au mai trecut în carierele lor politice pe la Partidul Democrat Liberal (PDL), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR),Partidul România Unită (PRU) sau Partidul Poporului-Dan Diaconescu (PPDD).

Într-un sondaj realizat de IMAS și făcut public zilele trecute partidul lui Victor Ponta ar câștiga 5,6% din voturile pentru europarlamentare dacă alegerile ar avea loc acum.

Scorul electoral Pro România este în creștere față de luna decembrie 2018, iar – pe fondul racolărilor parlamentare – partidul capătă tot mai multă vizibilitate și forță. Spre comparație, conform aceluiași sondaj IMAS, USR ar reclama 7,6% din voturi, iar PLUS (formațiuna lui Dacian Cioloș) 6,1%.

Încet, încet, om cu om, Victor Ponta începe să conteze din nou în calculele de putere, cu un vehicul politic care nu a trecut prin nicio cursă electorală, dar oferă alternativa simbolică la PSD. Oferta e pur teoretică – pentru că Pro România este ba la stânga, ba la dreapta eșicherului politic în funcție de membrul pe care îl întrebi.

Dela0.ro a stat de vorbă cu o parte din cei care construiesc rețeaua de filiale Pro România, iar concluzia aceasta se impune după doar câteva telefoane date.

Dacă membrul chestionat vine din zona nemulțumiților de Liviu Dragnea și PSD, atunci partidul lui Ponta e sigur de stânga, are politici de stânga și – cine știe – poate cândva va fuziona cu Partidul Social Democrat, spre reunificarea stângii.

Dacă membrul chestionat vine pe alte filiere politice, din zona liberală sau chiar de la formațiuni pentru Partidul Poporului sau Partidul România Unită, atunci Pro România e sigur de dreapta, are politici de dreapta și-și va croi singur drumul electoral, fără PSD, în contra PSD.

Potrivit statutului propriu, Pro România se autodefinește ca fiind o formațiune politică de centru.

Săptămâna trecută, partidul lui Ponta a depășit ALDE, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, la numărul deputaților. Pro România are momentan 20 de aleși în camera inferioară a Parlamentului. Încă doi membri și va depăsi și grupul UDMR. Cu încă zece membri grupul celor de la Pro România va fi al treilea grup parlamentar din Cameră.

Cu cei 20 de deputați fostul premier poate orchestra lovituri la majoritatea PSD –ALDE. Iar frontul racolărilor se extinde, întrucât sunt anunțate și alte plecări de la social-democrați către Pro România.

La Senat, primul ales care a făcut pasul spre partidul lui Ponta este fostul lider PSD Dâmbovița Adrian Țuțuianu (aflat și el într-un conflict de uzură cu Liviu Dragnea). Lista de senatori Pro România are toate șansele să se extinde.

Cu un grup parlamentar în creștere, capabil să atragă deputați și senatori din zona majorității, nicidecum din zone politice periferice, Victor Ponta e gata să negocieze la nivel parlamentar și să joace din nou la masa mizelor mari.

La vânătoare de parlamentari

În Parlament, Victor Ponta și-a îndreptat atenția către mai multe categorii de aleși. A pornit la drum cu Daniel Constantin – fostul președinte PC, cu Sorin Cîmpeanu – fost ministru al Educației și cu Nicolae Bănicioiu – fost ministru al Sănătății. Apoi au mai venit și alții.

A vizat nemulțumiții – de Liviu Dragnea și stilul său de conducere, de ce au primit, de situația din teritoriu. A vizat, însă, și aleși care aveau – dintr-un motiv sau altul – o datorie de onoare față de el, oameni apropiați sau pe care îi sprijinise politic cândva, pe care îi instalase în funcții sau cărora le deschisese ușa politicii.

La categoria celor nemulțumiți de Liviu Dragnea s-ar încadra deputatul Ion Mocioalcă, aflat la al cincelea mandat de parlamentar, fost președinte PSD Caraș-Severin. Este unul dintre semnatarii scrisorii prin care mai mulți lideri PSD cereau în toamna lui 2018 demisia lui Dragnea de la vârful PSD.

Ion Mocioalcă | Foto: Camera Deputaților

După acea scrisoare secretarul general al social-democraților Codrin Ștefănescu i-a îndemnat pe cei din Caraș-Severin să-l dea jos pe Mocioalcă.

A plecat Mocioalcă până la urmă în decembrie 2018. Trecuse prin mai multe ședințe ale Comitetului Executiv, iar la fiecare circula zvonul că va fi dat afară. Pentru a pune capăt așteptării umilitoare a plecat singur.

Într-o convorbire telefonică purtată cu Dela0.ro, Mocioalcă susține că mai sunt nemulțumiți de direcția autoritară în care se îndreaptă actuala conducere PSD.

Există chiar o bază mare de oameni, care ar vrea să vină către Pro România, dar le e teamă de urmări – astfel sună, în rezumat, narațiunea politică a lui Mocioalcă.

Lui nu i-a fost teamă că va pierde ceva pentru că, spune parlamentarul ajuns la al cincilea mandat, nu mai exista nicio perspectivă în partidul în care a petrecut 24 de ani. Despre cei care aleg să mai stea în PSD fostul social-democrat crede că “sunt obișnuiți cu confortul unui partid mare care știe să cumpere, dar să și vândă”.

Fostul lider PSD de la Caraș-Sevrein povestește că a discutat personal cu președintele PSD Liviu Dragnea despre nemulțumirile sale înainte să părăsească partidul. Așa cum a discutat și fostul ministru al Dezvoltării Paul Stănescu, căruia – crede Mocioalcă – Dragnea nu are curaj încă să-i facă ceva. Poate are curaj să plece Paul Stănescu, avertizează profetic Mocioalcă.

Poate… – speră fostul președinte PSD Caraș-Severin. Recent Paul Stănescu a apărut într-o poză de lucru alături de Gabriela Firea, aflată și ea în război deschis cu Liviu Dragnea.

Dialogul cu reporterul Dela0.ro a fost încheiat de către deputatul Pro România pentru că se afla într-o discuție cu o nouă posibilă achiziție a partidului. Mocioalcă nu a vrut să-i dezvăluie numele, pentru a nu-i face rău. Dar a dat asigurări că Pro România va continua să negocieze cu nemulțumiții din Partidul Social Democrat.

Când a părăsit PSD, Mocioalcă l-a luat cu el și pe deputatul Ion Spânu. Acesta susține la rândul său că a vorbit cu Liviu Dragnea înainte de plecare – dar respinge ideea că ar fi făcut-o pentru a obține ceva la schimb.

Tot la final de 2018 a plecat din PSD și deputatul de Satu Mare Octavian Petric. Acesta are supărari mai vechi, nu primise în 2016 votul partidului pentru primul loc pe listele pentru parlament.

A ocupat până la urmă locul de deputat la redistribuire. O candidatură a sa la următoarele alegeri era tot mai puțin posibilă odată cu revenirea la conducerea filialei PSD Satu Mare a lui Mircea Govor, aflat în conflict cu Petric.

Octavian Petric | Foto: Camera Deputaților

Deputatul declară pentru Dela0.ro că au fost presiuni asupra sa să nu plece din PSD, i s-ar fi promis că o să fie bine. A venit totuși la Pro România pentru că a colaborat foarte bine cu Victor Ponta.

“Nu prietenia cu Victor Ponta m-a convins, ci caracterul și seriozitatea lui”, clamează deputatul Petric.

Seriozitatea și caracterul nu au contat însă în vara lui 2017, când votul lui Octavian Petric a contribuit la căderea Guvernului Grindeanu și, implicit, la năruirea tentativei politice a lui Victor Ponta de a-l răsturna pe Liviu Dragnea din fruntea PSD.

Ce a fost, a fost.

Deputatul Petric a luat cu el acum, în Pro România, trei consilieri județeni de la Satu Mare. Despre viitorul noului său partid, Petric spune că e deschis la alianțe, chiar și cu PSD, că doar sunt tot de stânga și ei.

Tot o nemulțumire personală a avut și Adrian Pau. Pentru a preîntâmpina plecarea sa, președintele grupului PSD din Camera Deputaților i-a oferit șefia Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Pau a sperat să intre în această Comisie de la bun început, din 2016. Îl recomanda CV-ul, crede cu tărie. A ajuns însă la Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor, jucând un rol de decor, fără prea mare importanță.

Așa că, demn, deputatul Pau a refuzat oferta PSD și a plecat din partid.

L-am întrebat pe fostul social-democrat dacă s-ar întoarce în contextul ipotetic al dispariției lui Liviu Drganea. “Eu în PSD am venit alături de Victor Ponta. Dacă Victor Ponta ia o decizie, voi fi alături de el. Acum însă reformăm fără să luăm în calcul PSD în construcția noastră.”

Fostul ministru al Turismului în Guvernele Grindeanu și Tudose, Mircea Dobre, cel care declara cândva că lucrează excelent cu Liviu Dragnea, s-a transferat la Pro România în mai 2018.

Varianta lui: nu s-a supărat că nu a mai fost ministru, ci pentru că oamenii buni din PSD sunt dați la o parte. L-a mai supărat și că PSD și-a dat jos propriul guvern.

Mircea Dobre | Foto: Camera Deputaților

Ce uită să povestească Mircea Dobre e că vorbim de un guvern (Grindeanu) din care el și-a dat demisia pentru a forța plecarea premierului (la dorința expresă a lui Liviu Dragnea).

Apoi a votat moțiunea de cenzură consecventă, pentru a reveni la ministerul său sub premierul Mihai Tudose, aflat o vreme în grațiile șefului de clan.

Din nou, ce a fost, a fost.

Ultimul transfer parlamentar important al Pro România este deputatul Georgian Pop, fost președinte al Comisiei de control al SRI.

E loc pentru toată lumea

Pentru a-și clădi partidul, Victor Ponta i-a căutat asiduu și în teritoriu pe nemulțumiții PSD.

A făcut-o fără un succes extraordinar. Așa că soluția a rămas apelul la traseiștii politici. Un rol important în construirea rețelei l-a avut Daniel Constantin, fostul președinte PC, fostul co-lider ALDE, actual prim vicepreședinte al Pro România.

O afacere de fini și nași găsim la Argeș, unde Bogdan Ivan gestionează chinurile facerii Pro România. Despre Ivan presa locală scrie că îl leagă un nășit de Daniel Constantin.

A fost consilier județean (2008-2012) din partea PDL, consilierul lui Radu Berceanu la Ministerul Transporturilor, director în cadrul Companiei Drumuri Naționale și Autostrăzi. A candidat la parlamentarele din 2016 din partea ALDE. Bogdan Ivan are doar 40 de ani.

Liderul grupului Pro România care organizează filială de la Bihor este Octavian Bara, fost membru PC, fost secretar general ALDE.

Tot din ALDE, dar pentru Pro România Gorj, a plecat și Călin Simionescu. Trecutul său politic implică multiple intrări și ieșiri din partide. În 2005 Simionescu a plecat din PD în PNL. Din PNL a plecat în ALDE. A plecat și din ALDE, fiindu-i acceptată reîntoarcerea în PNL, dar a hotărât totuși să revină. În ALDE. Aiuritor, dar adevărat.

La Tulcea, Victor Ponta se bazează pe Ștefana Zibileanu, fost președinte al organizației municipale PDL (apoi al municipalei PNL). Zibileanu a declarat în presa locală că a avut o ofertă politică și din partea Mișcării România Împreună, dar i s-au părut total nerealiști și lipsiți de experiență. A ales Pro România, unde a mai luat cu ea alți 50 de membri ai filialei PNL Tulcea.

Din toată această diversitate politică îngrămădită la Pro România nu avea cum să lipsească Uniunea Națională pentru Progresul României, creația lui Gabriel Oprea. Theodor Sas, fost PDL, fost UNPR, va da o mână de ajutor la Pro România Dolj. Sas a fost viceprimar al Craiovei în ultimul mandat al lui Antonie Solomon și apoi consilier UNPR între 2012 -2016.

Experiența UNPR este de altfel utilă organizării Partidului Pro România: și partidul lui Gabriel Oprea a intrat pe scena politică tot ca un grup parlamentar format din cei care plecau în legislatura 2008-2012 din PSD, PNL și PC. UNPR  ajunsese să formeze guverne și să orienteze chestiunea interesului național, extinzând puterea lui Gabriel Oprea mult peste performanțele electorale reale ale partidului.

Cireașa de pe tortul traseiștilor Pro România vine din Vaslui, unde partidul l-a găsit pe Marcel Vasilache. În 2015 Vasilache, în calitatea lui de lider județean al Partidului Poporului – Dan Diaconescu, a trecut cu toată organizația la Partidul România Unită, o formațiune lansată în 2015, cu mesaj ultra-naționalist și Vlad Țepeș în logo.

PRU a fost creația fostului deputat PSD Bogdan Diaconu, un apropiat al lui Victor Ponta, și – deși a participat la alegerile din 2016 – nu a reușit să treacă pragul electoral.

Anecdoticul își face simțită prezența la Pro România Călărași, unde un război intestin a făcut nevinovate victime politice. Filiala din județ a fost înființată și organizată de Andrei Răzvan Condurățeanu, fost deputat PPDD, dar s-a trezit preluată de doi coordonatori trimiși de la centru, adică de la București – Constantin Iacov și Cosmin Dragomir.

Într-un ultim gest de frond, Condurățeanu a plecat alături de toți membrii din structurile pe care le fondaseră.

Partidul Pro România filiala Călărași demisionează din Partidul Pro România

, notează definitiv anunțul organizației.

Reevaluarea

Izgonit vreme de un an și jumătate pe rețelele de socializare, unde a rămas activ prin postările ascuțite și pozele de taină despre relația lui Liviu Dragnea cu serviciile secrete, fostul premier Victor Ponta adulmecă acum iar în nări mirosul puterii.

A început încet, încet să conteze în calculele parlamentare – simplul fapt că se pune problema grupului parlamentar controlat de Victor Ponta e un spin în coasta liderului PSD Liviu Dragnea.

Așa că, la o comparație cap-la-cap cu Liviu Dragnea, publicul se găsește înaintea unei reevaluări a lui Victor Ponta. Deocamdată doar publicul, electoratul mai târziu.

Dacă vremurile o cer memoria noastră publică poate să fie extrem de scurtă.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.