Sunt convins că guvernul și premierul Cîțu fac toate lucrurile exact așa cum e legal și corect, nu am niciun fel de emoții în această chestiune
, a declarat sigur pe el președintele Klaus Iohannis atunci când a fost întrebat despre felul în care au fost repartizați banii din Fondul de Rezervă al Guvernului.
Cu o zi înainte de declarația președintelui, Cabinetul Cîțu alocase peste 1 miliard de lei (mai exact 1.009.466.000 RON) consiliilor județene, orașelor și comunelor “pentru plata unor cheltuieli curente și de capital”. Sunt bani care au mers către administrațiile locale din țară în baza unor documente justificative emise de prefecturile din țară (adică de reprezentanții guvernului în teritoriu) și, în unele cazuri, de consiliile județene.
Banii alocați efectiv de guvern sunt mult mai puțini decât sumele solicitate pe hârtie. Asta nu este o surpriză întrucât alocările guvernamentale finanțează anual doar o parte din cheltuielile urgente ale administrațiilor locale.
Ce surprinde însă la felul în care Guvernul a ales să folosească fondul de urgență aflat la dispoziția sa este modul complet netransparent și discreționar în care au fost distribuite sumele. Ridică suspiciuni, mai ales, diferențele uriașe între primăriile PNL sau UDMR și cele PSD sau USR.
Contextul întâmplării este fundamental: alocarea guvernamentală vine imediat după Congresul PNL, în cadrul căruia delegații locali l-au ales pe Florin Cîțu noul președinte al partidului, în detrimentul contracandidatului său Ludovic Orban.
Că unii şi alţii nu sunt mulţumiţi, probabil e expresia unei frustrări pentru că nu ei sunt acolo la cheia banilor. Dar am discutat cu premierul Cîţu şi am primit asigurări că aceste alocări vor fi făcute în corelare cu nevoile autorităţii locale respective
, mai declarase președintele Iohannis, confruntat fiind cu chestiunea alocării guvernamentale.
Argumentul nevoilor nu pare totuși să reziste realității din teren, pentru că sunt județe întregi din România în care primăriile PSD n-au primit nimic sau au primit sume de până la zece ori mai mici (în medie) decât primăriile PNL și UDMR. Este statistic imposibil ca cele mai urgente cheltuieli administrative ale primăriilor din țară să fie aproape numai din orașe și comune galbene, conduse de edili liberali.
Am compilat și analizat la Dela0.ro toate cifrele alocărilor, pe orașe și comune, grupate în funcție de culoarea politică a primarilor. A rezultat o statistică națională a felului în care s-au distribuit banii – iar concluziile sunt pe alocuri tulburătoare, departe de orice definiție a termenului “corect”, invocat de președintele Iohannis.
Din datele analizate de noi, rezultă că la nivel național alocarea guvernamentală din fondul de rezervă s-a făcut astfel:
»» 127 de orașe PNL au primit 158.140.000 lei (aproape 16% din total)
»» 17 orașe UDMR au primit 36.644.000 lei (3% din total)
»» 76 orașe PSD au primit 11.740.000 lei (1.1% din total)
»» 1.052 de comune PNL au primit 432.250.000 lei (43% din total)
»» 1.184 de comune PSD au primit 77.342.000 lei (7.7% din total)
»» 178 de comune UDMR au primit 78.032.000 lei (7.8% din total)
În multe județe suma standard alocată pentru orașele roșii a fost de 100.000 de lei, cu puține excepții, iar pentru comunele PSD – 50.000 de lei. În contrapartidă, administrațiile locale galbene au beneficiat de sume mult mai mari, statistica națională indicând o diferență de alocare de șase ori mai mare în favoarea comunelor PNL și de treisprezece ori mai mare în favoarea orașelor PNL (comparativ cu PSD).
Citită în contextul statisticii compilate de Dela0.ro, alocarea guvernamentală pare să sfideze chiar alegerile democratice ale cetățenilor de anul trecut, lăsând peste o mie de comunități locale fără o parte din mijloacele financiare cu care și-ar putea finanța cheltuielile edilitare, doar pentru că au votat PSD.
Citit tot în contextul statisticii compilate de publicația noastră, nici recentul congres PNL nu poate rămâne neatins de suspiciuni. Alegerea lui Florin Cîțu la cârma liberalilor a fost explicată prin implicarea totală a președintelui Iohannis în sprijinul cauzei sale. Dar prin recenta alocare guvernamentală, prin care peste 100 de milioane de euro au plecat spre primăriile PNL, Florin Cîțu pare să fi răsplătit fidelitatea celor care au votat cu el.
Între votul pentru ceilalți și votul pentru noi, România rămâne ca de fiecare dată o fatalitate. Mecanismul corupt al alocărilor guvernamentale din fondul de urgență nu e o invenție PNL – și nicidecum o practică singulară. De-a lungul anilor și cabinetelor de la Palatul Victoria, aceste alocări bugetare au fost folosite pentru a răsplăti primarii din partidul aflat la guvernare.
Așa au ajuns și primarii să se plimbe de la un partid la altul, ba chiar să se întoarcă din patru în patru ani la partidul pe care îl părăsiseră. Traseismul politic este desigur condamnabil – dar, la firul ierbii, toate verdictele se dizolvă, iar realitățile par mai nuanțate, iar lumea toată mai gri.
Am mers, pentru a vedea lucrurile și dincolo de statistică, în județul Giurgiu. L-am bătut din nord până-n sud, din comună PSD în comună PNL, căutând să înțelegem ce anume poate justifica diferențe de alocare de până la zece ori mai mari în favoarea primăriilor liberale.
Alocare după șablon
În primăria din Găujani e încă activitate, deși programul de lucru s-a încheiat de mai bine de trei ore. E o zi de vineri. Înăuntru e secretara primăriei, la birou, între vrafuri de dosare. Ne privește de deasupra ochelarilor căzuți pe nas. Când aude motivul pentru care-l căutăm pe primar se enervează:
Asta e bătaie de joc. Să nu avem noi bani să plătim asistenții sociali… Bine că se duc, dar vin alții mai ai dracului.
Primarul Marcu Dumitru nu e în comună așa că ne auzim la telefon.
Mi se pare clar că e o discriminare și o atitudine din asta de forță din partea celor care sunt la guvernare. Și la rectificarea trecută noi am primit 70.000 de lei și ceilalți tot așa, sume mult mai mari. Nu se ține cont absolut deloc de situația fiecărei localități în parte
, se lamentează edilul.
Primarul e resemnat: știe că e totul politic. Comuna lui ar fi trebuit să primească mai mulți bani decât vecinii săi liberali pentru că are trei sate. Dar comuna Găujani a primit doar 50.000 de lei, în timp ce comunele liberale din imediata vecinătate au primit 350.000 și 400.000 de lei. Toate cele trei comune au în jur de 2.200 – 2.600 de locuitori.
Social-democratul de la Găujani susține că prefectura nu i-a solicitat niciun document prin care să declare ce urgențe are. Instituția Prefectului Giurgiu este cea care a emis adresa justificativă cu sumele necesare pentru județul Giurgiu, în baza căreia s-a făcut alocarea locală.
Urgențe sunt, spune primarul. Un studiu de fezabilitate, proiecte la școală, salariile pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap.
Marcu Dumitru nu este singurul edil PSD care ne declară că Prefectura Giurgiu nu i-a cerut nicio adresă înainte de alocarea decisă de guvern.
Primarul comunei Isvoarele, Nicușor Logofătu, se află în aceeași situație. Cea mai recentă solicitare e trimisă către Consiliu Județean Giurgiu pentru salariile asistenților personali. Nu are nicio legătură cu banii primiți din fondul de rezervă. La această alocare, Primăria Isvoarele a primit 50.000 de lei.
Nu știu să vă spun acum criteriile după care s-au acordat banii pentru că nu le cunosc. Nu ne-a comunicat nimeni – domne vă dăm banii aștia după criteriile astea.
Edilul din Isvoarele nu poate privi decât cu suspiciune faptul că instituția sa beneficiază de un mizilic financiar, în vreme ce Hotarele, comuna învecinată, primește de nouă ori mai mult. Doar pentru că are primar liberal.
Apar niște similitudini și niște potriviri care nu au logică. E de neînțeles. Am rămas și eu surprins uitându-mă la listă. Domne, dar chiar la toți? Chiar la toți? Și aceiași bani. Nu mai mult, nu mai puțin. Parcă a fost un șablon.
În comuna Greaca nu l-am mai prins pe primar. L-am găsit însă pe contabilul instituției. E cel care a trimis adresa către prefectură în vederea stabilirii alocărilor de la fondul de rezervă. A trimis-o imediat ce i s-a cerut. Pe 24 septembrie 2021. Ne arată hârtia. A cerut 2.509.194 de lei. Patru sute de mii erau pentru asistență socială, mai exact pentru asistenții personali ai cetățenilor cu handicap din comună, capitol la care primăria e restantă de două luni.
Problema e că Prefectura Giurgiu a trimis către București adresa finală cu sumele cerute pentru județ pe data de 23 septembrie 2021. Hârtia de la Greaca a fost cerută prea târziu.
Au primit, dar au și făcut
Imediat după Greaca e comuna Prundu. Comună liberală. A primit 450.000 de lei, de nouă ori mai mult decât Greaca. Primar în Prundu este, din 2008, Cătălin Corbea. Acum 13 ani a câștigat primul mandat candidând din partea PDL. În 2012 a făcut-o din partea USL. Iar în 2016 – din partea PSD. În septembrie 2020 a trecut la PNL, la pachet cu mai mulți primari din Giurgiu.
Comuna Prundu este o comună extrem de aranjată, cu trotuare pietruite, alei cochete și rânduri nesfârșite de flori străjuind șoseaua. E și o comună extrem de disciplinată. Locuitorii votează de fiecare dată după cum are nevoie primarul. Disciplina alegătorilor face comuna extrem de atractivă pentru toate partidele politice. În Giurgiu e un lucru știut: cu voturile din Prundu ajungi în Parlamentul României.
Primarul din Prundu a prins repede rețeta: trebuie să fii mereu cu cei de la putere. Altfel riști să primești 50.000 de lei. Rețeta pare să funcționeze. Comuna Prundu arată mai bine decât cele mai multe dintre comunele giurgiuvene
Un astfel de mecanism este în mod evident eficient pentru Prundu, dar nu poate fi funcțional la nivel național. Iar asta se vede cu ochiul liber prin celelalte comune din Giurgiu.
Suma nu am pus-o noi din pix
Încercăm să lămurim situația cu adresele de la primării care, cel puțin teoretic, ar fi trebuit cerute de Prefectura Giurgiu înainte ca aceasta să informeze guvernul cu privire la urgențele aflate în nevoie imediată de bani. Am contactat-o pe purtătoarea de cuvânt a instituției, Alina Maticiuc.
Cum s-a ajuns la suma pe care ați solicitat-o în adresa trimisă pe 23 septembrie?
Suma nu am pus-o noi din pix. Am solicitat adrese către toate UAT-urile din județ. Din adresele UAT-urilor e alcătuită suma.
A existat un termen până la care trebuiau trimise?
Da, bineînțeles, a fost un termen limită de depunere pentru ca apoi noi să avem timp să centralizăm datele.
Au trimis toate UAT-urile adrese?
Da, cum să nu…
Procesul descris de purtătoarea de cuvânt a prefecturii e contrazis însă de susținerile din teren. Două primării PSD ne-au indicat că nu au trimis niciun document către prefectură în legătură cu vreo nevoie urgentă, iar o a treia a trimis o astfel de informare la o zi după ce hârtia cu doleanțele întregului județ fusese trimisă către București.
În județ au primit bani toate cele 54 de primării plus Consiliul Județean Giurgiu. Vorbim, în total, de 26.394.000 de lei. Banii s-au dus către 34 de primării PNL și 17 primării PSD. Au mai primit bani două comune conduse de primari de la ALDE și una condusă de un independent.
Două primării de oraș PNL au primit 5.600.000 de lei, în timp ce primăria condusă de un primar PSD a primit 100.000 de lei. Diferențele în alocare se văd și mai bine la nivel de comună. Către cele 32 comune liberale din Giurgiu s-au dus 12.650.000 de lei, în timp ce către cele 16 social-democrate au fost direcționați 2.100.000 de lei.
Iar statistica din Giurgiu se repetă aproape în fiecare județ al țării.
Câteva exemple de corectitudine
În județul Olt, 87% dintre primării sunt conduse de social-democrați. Au primit bani 92 dintre ele. Bani au mers și către 13 primării liberale.
Pentru cele 13 primării de orașe și comune galbene s-au alocat 6.250.000 de lei. Cele 92 de primării de orașe și comune roșii au primit 5.350.000 de lei. Aproape toate comunele PSD Olt au primit la alocare câte 50.000 de lei.
La Dolj, unde 70% din primării sunt PSD, guvernul a alocat bani pentru 68. Suma totală – 5.364.000. Primăriile liberale, 30 la număr, au primit 11.963.000 de lei.
Un alt județ roșu este Buzău, unde aproape 80% din primării au edili de la PSD. 60 de primării social-democrate au primit 4.190.000, în timp ce 10 primării PNL au primit 4.965.000 de lei.
Cei mai dezavantajați au fost locuitorii din comunele PSD din Dâmbovița. Aici, din 60 de comune social-democrate, au primit bani doar patru. Le-a fost alocată sumat totală de 550.000 de lei. În același timp, 18 comune dâmbovițene conduse de liberali au primit 7.034.000 de lei. În județ, aproape 70% din primării au fost câștigate la ultimele alegeri de PSD.
Strategia de alocare a fost diferită și în județele unde domină liberalii care au susținut la congresul PNL echipa lui Florin Cîțu.
Este cazul județului Constanța, unde nouă orașe liberale au primit 41.000.000 de lei. Aproape de patru ori mai mult decât au primit 76 de orașe PSD la nivel național. Doar Medgidia a primit 23 de milioane de lei. Năvodari, singurul oraș PSD din județ, a primit 100.000 de lei.
Și în cazul județului Suceava răsplata a fost pe măsura susținerii. Opt orașe liberale au primit 20 de milioane de lei, 15 mergând direct către Suceava. Patru orașe PSD au primit 950.000 de lei. Diferențele de la nivelul comunelor sunt însă și mai izbitoare.
În timp ce către 44 de comune sucevene liberale au mers 16.720.000 de lei, către cele 43 social-democrate au mers de opt ori mai puțini bani – 2.150.000 de lei.
Dacă în județele unde filialele liberale și-au manifestat susținerea pentru echipa Cîțu au curs banii, în cele ale căror organizații l-au sprijinit pe Ludovic Orban sumele alocate n-au mai fost deloc partizane și generoase. În județul Brașov, de pildă, din 32 de comune liberale 12 nu au primit deloc bani de la guvern.
Partea leului și-a luat-o și UDMR, aliatul guvernamental al PNL, în județele Harghita, Covasna și Mureș. În Harghita, trei primării de orașe ale uniunii maghiarilor au primit 8.244.000 de lei, iar 45 de comune UDMR – 20.464.000 de lei. În Covasna, trei orașe cu edili UDMR au primit 11.500.000 de lei, iar 30 de comune ale uniunii – 7.550.000 de lei.
În fine, în Mureș, 34 de primării de comună UDMR au beneficiat la alocare de 13.160.000 de lei, 22 de comune PNL au primit 8.580.000 de lei, iar edililor PSD din alte 24 de comune le-a mai rămas 1.193.000 de lei.
ERATĂ: O versiune anterioară a acestui articol indica, în mod eronat, că suma alocată pentru orașele conduse de primari PNL ar reprezenta 7% din totalul alocării guvernamentale. În realitate, suma (peste 158 de milioane de lei) reprezintă aproape 16% din miliardul repartizat către administrațiile locale. Am corectat informația.
