Pe Monica Mocanu, profesoară de matematică în Buzău, am cunoscut-o la început de noiembrie 2018. Era venită în București la o conferință. Și se pregătea încă de atunci pentru lansarea unei aplicații mobile la a cărei dezvoltare lucra de câteva luni (din primăvară).
Dar cum socoteala de acasă nu se potrivește mereu cu cea din târg, lansarea a mai întârziat alte câteva luni pentru ca totul să fie pus la punct.
De sâmbătă, 9 martie, aplicația Teleskop poate să fie descărcată și folosită de orice profesor din țară. Toată luna martie este rezervată pentru feedback – adică pentru strângerea părerilor utilizatorilor despre aplicație (cât de folositoare e, ce poate fi îmbunătățit, care sunt neajunsurile în obținerea și interpretarea rezultatelor generate).
Monicăi Mocanu i-a venit ideea dezvoltării unui instrument digital dedicat după o evaluare pe care a făcut-o la clasă. Și-a întrebat atunci elevii cum văd sistemul de notare, dacă e obiectiv. A existat un elev care a scris, fără menajamente, că nu e.
Răspunsul a necăjit-o pe profesoara de matematică – dar cel mai tare a întristat-o faptul că a identificat elevul nemulțumit. L-a recunoscut după scris.
Monica Mocanu le garantase copiilor că evaluarea e anonimă, tocmai pentru a putea primi răspunsuri sincere din partea lor. Dar dacă recunoști persoana care a răspuns, în mod evident nu mai e nimic anonim în cadrul procesului. Așa s-a gândit profesoara din Buzău la necesitatea aplicației.
Acesta ar fi cel mai scurt rezumat al dezvoltării Teleskop.
Există însă și o relatare mai lungă, care spune câteva lucruri importante despre sistemul nostru de educație, despre temerile celor care activează în cadrul său, despre deschiderea școlii românești la nou și despre necesitatea de a ieși din zona de confort.
Cum? Prin transformarea elevilor în parteneri ai cadrelor didactice, nu în supuși invitați să vorbească doar când trebuie recitată lecția.
Relatarea aceasta mai lungă este și despre profesoara din Buzău care vrea să le demonstreze colegilor săi că școala nu poate fi mai bună dacă ignoră sistematic punctele de vedere ale elevilor.
Temerile Monicăi
Monica Mocanu e profesoară de matematică de la mijlocul anilor ‘90. Din 1996 se ocupă și de un grup de dezbateri din Buzău. Timp de opt ani (2005-2013) a fost președintele executiv al Asociației Române de Dezbateri, Oratorie și Retorică. Făcea săptămânal naveta Buzău-București. Luni și marți era la ore în Buzău, în restul zilelor în Capitală.
Pendularea constantă între aceste două lumi a ajutat-o să înțeleagă câteva lucruri.
Noi nu avem cultura asta a abordării unui subiect controversat, delicat. Lumea dezbaterilor e extrem de inconfortabilă, cu oameni incisivi care îți spun mereu în față ce au de spus. E un antrenament bun. Te învață să ai mereu reacție rapidă. Probabil îmi e mai ușor acum și nu consider o dramă dacă am un conflict cu cineva. Și nici nu îmi e atât de greu să recunosc dacă nu am dreptate.
Acest tip de pregătire – în cadrul unor sesiuni de dezbateri în contradictoriu – o ajută pe Monica Mocanu și la lansarea aplicației Teleskop. Despre instrumentul digital profesoara crede că nu o să fie primit cu maxim de entuziasm. Monica Mocanu nu spune asta din complezență. Temerile ei au un fundament real.
Profesorii ar putea respinge aplicația văzând în ea un instrument ce ar putea fi folosit împotriva lor. Nu sunt un secret discuțiile din spațiul public ca plata profesorilor să se facă în funcție de performanță / eficiență.
Monica Mocanu a avut discuții cu mai mulți specialiști în educație care au lămurit-o că așa ceva nu are cum să se întâmple pentru că dificultățile pe care le are cadrul didactic la clasă nu pot fi cuantificate. Ministerul Educației nu ar putea folosi rezultatele aplicației împotriva profesorilor. Teleskop asigură confidențialitatea totală a opiniilor exprimate de elevi, dar și confidențialitatea arhivei fiecărui profesor utilizator.
Aplicația nu aparține niciunei instituții publice. Dezvoltarea ei s-a făcut în regim exclusiv privat, printr-o finanțare obținută de Monica Mocanu. Profesorii o pot folosi în regim personal, iar rezultatele obținute nu le sunt disponibile decât lor. Profesorul nu are nicio posibilitate să identifice elevul care completează formularul de evaluare.
La capitolul temeri stă la loc de cinste și ideea unor factori din societate că elevii au prea multe drepturi, iar aplicații de genul Teleskop le vor da și mai multă putere.
În sistemul educațional românesc puterea e apanajul cadrelor didactice, iar elevii sunt chemați să asculte și să ia notițe.
În sistemul educațional românesc cadrul didactic este cel care are mai mereu dreptate și care știe mai mereu cum e bine. Sunt extrem de rare situațiile în care elevul e tratat ca partener egal în organizarea și funcționarea învățământului.
Reporterii Dela0.ro au documentat și publicat recent două investigații jurnalistice ilustrative pentru felul în care e structurat procesul educațional.
» În Alba Iulia, un elev de la seminarul teologic din oraș a fost forțat să se mute la alt liceu după ce i-a atras atenția părintelui-directorului că nu proceda regulamentar în anumite situații și nu respecta statutul elevului.
Elevul era implicat civic și milita pentru drepturile tinerilor din școli – dar asta nu i-a adus decât adversitatea seminarului în care învăța, conducerea folosind abuziv puterea sa administrativă pentru a determina înlăturarea elevului.
» În luna februarie a acestui an, un consilier județean din Vrancea, militant fervent al Coaliției pentru Familie, l-a intervievat pe elevul Petru Apostoaia, președinte al Consiliului Național al Elevilor.
Cadrul subiectului de presă e mai larg, poate fi consultat integral AICI – dar ceea ce interesează punctual în discuția de față e una dintre întrebările consilierului județean: de ce ar avea nevoie elevii la școală, care ar fi prioritățile pentru ei?
Petru Apostoaia i-a răspuns scurt și la obiect – profesori bine pregătiți, informați. Răspunsul – catalogat ca fiind controversat și jignitor – a fost imediat taxat: “așadar, în viziunea Consiliului Elevilor, nu elevii trebuie să fie bine pregătiți, ci profesorii să se adapteze scăderii nivelului educațional și caracterial al elevilor”.
Cele două poziții sunt exemple ale modului în care e percepută relația profesor-elev în societatea românească. Aplicația mobilă dezvoltată prin eforturile Monicăi Mocanu vine să provoace un astfel de mod de gândire.
Nu e deloc simplu.
Echipa Monicăi
Când a pornit la lucru Monica Mocanu a avut în minte, ca șablon ideal, cadrul didactic care are respect profesional față de ce face la ore, care conștientizează că e important cum ajunge mesajul său la elevi și căruia îi pasă de îmbunătățirea procesului educațional.
Dar s-a avut și pe ea în minte.
Eu sunt o persoană dezordonată și leneșă. Și nu o spun ca să fiu simpatică. Mi-am dat seama că aplicația aceasta m-ar disciplina. Așa că am făcut-o și din egoism. Vreau și eu să o folosesc.
Cea mai mare provocare au reprezentat-o întrebările din formularele pe care aplicația le pune la dispoziție. Era musai ca ele să smulgă suficiente răspunsuri fără să sperie. Toate întrebările, spune Monica Mocanu, “sunt legate de responsabilități evidente pe care noi, profesorii, le avem la clasă”.
Monica Mocanu a primit ajutor și suport în tot acest proces și de la alte cadre didactice, care au avut câte ceva de spus legat de întrebări, de formulări, dar și de grafica aplicației. Și s-a inspirat și din instrumente digitale similare folosite în străinătate, mai exact în Germania și Canada.
Aplicația Teleskop a fost dezvoltată de o echipă de programatori din Cluj. Monica Mocanu i-a ales după ce a văzut o altă aplicație dezvoltată de ei, care i-a plăcut la nebunie. Cu gândul la acea aplicație profesoara din Buzău și-a dorit ca de fiecare dată când utilizatorul intră pe Teleskop să fie întâmpinat cu un mesaj, un citat, o informație sau cu o glumă.
“Urzeala Tronurilor”. Sau, dacă ai pus vreodată piciorul într-o școală, “Cancelaria”.
Așa am fost întâmpinată într-o zi de luni după ce am deschis aplicația Teleskop.
Am fost invitată să aleg una dintre cele trei variante de evaluare – formular la final de oră, formular la final de capitol sau formular după evaluare.
Fiecare conține câte cinci întrebări. Sunt și cinci variante de răspuns, notate de la unu la cinci, unde unu înseamnă foarte puțin, iar cinci foarte mult. Între foarte puțin și foarte mult mai sunt variante intermediare: puțin, mediu, mult.
Sunt deja profesori care au încercat la clasă unul dintre formulare în perioada de testare a aplicației.
Feedback la aplicație
Dan Zamfir e profesor la Colegiul Național Pedagogic Ștefan Odobleja din Drobeta Turnu Severin. A încercat formularul A, adică cel de la final de oră, la două clase de a VI-a la care predă educație socială.
Elevii au avut reacții diferite, de la senzația de <WOW, ne pune proful să-i dăm note!>, apoi s-au simțit parte din propriul lor proces de învățare pentru că cineva chiar le ia în considerare opiniile, după care a devenit o rutină.
În cazul formularului A, la punctul patru, elevul este întrebat cât consideră că profesorul i s-a adresat lui. La una dintre primele evaluări, Dan Zamfir a primit nota trei la acest capitol. De la următoarea oră încolo, profesorul din Mehedinți spune că a încercat să-i facă pe toți să interacționeze cu el în timpul orei, să folosească un limbaj apropiat de vârsta lor.
Aplicația influențează clar activitatea în cadrul orelor de curs. Elevii realizează că educația le aparține într-o anumită măsură (…) Profesorul primește un feedback minimal, dar sincer de la beneficiari, având posibilitatea să se adapteze și să adapteze lecțiile conform standardelor trasate.
L-am rugat pe Dan Zamfir să facă o recomandare de îmbunătățire a aplicației Teleskop. Și-ar dori ca pe viitor să existe un formular deschis unde profesorul să creeze propriul chestionar.
Laura Borbe e profesoară la Liceul Teoretic Mihai Eminescu din Cluj. A testat deja formularele A (final de oră) și formularul B (după evaluare) la clasele a IX -a, a XI-a și a XII -a.
Dinamica la clasă se poate schimba în timp, cu condiția să aplici constant la oră aplicația și ca profesor să schimbi ceva. Pentru că, dacă nu schimbi ceva, ei vor considera că acest feedback nu e relevant și nu vor mai răspunde.
La capitolul recomandări pentru îmbunătățirea aplicației, Laura Borbe ar lucra puțin la întrebări și ar oferi posibilitatea profesorilor să-și construiască propriul set de întrebări. Ea personal folosește jocuri tematice la filosofie și pentru feedback ar avea nevoie de un alt set de întrebări. Dar e convinsă că se va ajunge și acolo pentru că echipa care a făcut aplicația strânge toate aceste sugestii pentru a dezvolta în continuare Teleskop.
Planurile educaționale de viitor ale Monicăi Mocanu nu se opresc aici. În funcție de reacțiile primite în cursul acestei luni, aplicația va mai suferi modificări. Dincolo de asta, Teleskop e doar începutul unui proces mai complex.
Monica Mocanu se gândește la implementarea unui forum de discuții, condus de diverși experți din educație, dar și la un program de cercetare prin care să aducă la un loc, prin intermediul aplicației mobile, cadre didactice interesate să împărtășească idei, experiențe.
Cine știe ce se va vedea de pe Planeta Elevilor?
Aplicatia si ideea implementarii ei nu numai la nivelul relatiei profesor elev este excelenta!
Poate deveni cu adevarat un idicator de evaluare daca se ia in considerare ca instrument de lucru si nu ramane numai un mijloc de orientare pentru profesor.