Foto: Octav Ganea / Mediafax

Șueta nu s-a petrecut la o scară de bloc, departe de ochii publicului larg. Nici la ședința cu ușile închise a vreunui partid politic. Nici la o întâlnire informală cu presa.

Cuvintele au zburat în eter chiar la televiziunea publică, într-un interviu cu ministrul Educației, liberalul Sorin Cîmpeanu, difuzat pe 9 august.

“Domnule ministru, în ultima perioadă am observat în spațiul public că se uită foarte multă lume la plagiate, în special la doctorate. Au fost de-a lungul timpului o serie de scandaluri, inclusiv politice, dar și în zona de parchet, nu e ocolit nimeni de plagiat…

Cum să facem să scăpăm de… ca să nu mai poată fi folosite și în scopuri politice? Că se întâmplă și asta…

Da, cum s-a întâmplat în cazul domnului premier Ciucă!”

Jurnaliștii TVR, care prin seria de întrebări au formulat și consolidat ideea că premierul PNL Nicolae Ciucă, suspect de comiterea unei fraude academice în lucrarea de doctorat, ar fi o victimă a mașinațiunilor politice, sunt Maria Smărăndache și Bogdan Muzgoci. 

Smărăndache lucrează în TVR din anul 2004. A fost reporter pe domeniul politic, editor, coprezentator. În prezent este moderatoarea matinalului televiziunii publice, unde a fost invitat și ministrul Cîmpeanu în dimineața zilei de 9 august, când s-a purtat dialogul-șuetă parțial expus mai sus.

În ciuda matematicii exacte a calendarului, cariera media a Mariei Smărăndache nu împlinește chiar 18 ani, câți stau între 2004 și 2022. Ea prezintă un hiatus, o întrerupere care a devenit comună printre jurnaliștii din serviciile publice de televiziune și radio.

Între decembrie 2015 și noiembrie 2017, Maria Smărăndache a fost detașată la Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC). A ocupat o poziție de consilier al ministrului, mai exact director de cabinet. Detașarea jurnalistei TVR a prins, transpartinic, doi miniștri: Violeta Alexandru și Gabriel Petrea. 

Declarație de avere, Agenția Națională de Integritate.

În calitate de consilier ministerial Smărăndache realiza, printre altele, discuții video cu miniștri din Guvernul Dacian Cioloș. Formatul de interviu se chema “De vorbă cu Ministrul tău” (n.r. – majuscula nu e o eroare de redactare) și era, potrivit MCPDC, o inițiativă de sprijinire a dialogului între miniștri și cetățeni.

Detașată din TVR, dar păstrându-și condiția primară de jurnalistă pentru o posibilă reîncadrare ulterioară, Maria Smărăndache realiza practic tot interviuri, dar nu în interesul public, ci în serviciul unor politicieni aflați la putere.

După detașarea de doi ani în interes politic, Smărăndache revenea nestingherită la jurnalism. Interviul recent realizat cu un puternic al zilei, ministrul Sorin Câmpeanu, ar putea fi o probă de incompetență profesională. Dar ar putea ilustra și altceva.

Chestiunea detașărilor jurnaliștilor din televiziunea și radioul publice ridică mari semne de întrebare când vine vorba de credibilitatea presei și de capacitatea de a face meseria cu onestitate, exclusiv în interes public.

»» Poate să evite orice formă de conflict de interese cineva care ia pauză de la jurnalism, își blochează postul și pleacă pentru câteva luni sau câțiva ani într-o structură guvernamentală, într-un minister, o ambasadă sau un consiliu județean?

»»Ce îi garantează publicului (cel care acordă sau retragere încrederea în actul de presă) că jurnalistul detașat nu va continua să servească interesele politice odată revenit în media sau că nu le-a servit de la bun început pentru a prinde un post politic?

»»Și cum anume reușim – sau ratăm – ca breaslă să ne protejăm profesia în condițiile în care detașările din TVR și RRA (Radio România Actualități) au devenit o rutină în ultimii ani, un fapt nu doar tolerat, ci pur și simplu acceptabil?

O documentare de câteva luni realizată de Dela0.ro, în cadrul căreia am investigat situația detașărilor din serviciile publice de radio-televiziune, arată că doar în perioada 2017-2021 au fost detașați, din cele două instituții de presă, douăzeci de jurnaliști. Unii dintre ei sunt și astăzi detașați, alții au revenit deja la posturile din TVR și RRA. Foarte puțini dintre ei au renunțat la meseria de jurnalist după terminarea detașării.

Respectarea adevărului faptelor și slujirea interesului public

Potrivit Codului Muncii, detaşarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziţia angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia.

Detașarea poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult un an. În mod excepțional, însă, perioada detașării poate fi prelungită (la fiecare șase luni) pentru motive obiective ce impun prezența salariatului la angajatorul la care s-a dispus detașarea. 

Statutul ziaristului din Societatea Română de Televiziune este un document postat pe site-ul TVR care explică în peste 20 de articole care sunt obligațiile jurnaliștilor de la postul public . 

Ziaristul din televiziunea publică are ca principale îndatoriri respectarea adevărului faptelor relatate și slujirea interesului public. El va folosi, în toate situațiile litigioase, de natură politică sau socială, principiul echidistanței și al imparțialității.

Respectarea adevărului faptelor și slujirea interesul public sunt, potrivit statutului, obligații fundamentale ale ziaristului TVR. Dar tot statutul mai stipulează: 

Ziaristul din televiziunea publică are dreptul de a fi detașat pe perioade determinate, care nu vor depăși doi ani calendaristici, pentru exercitarea de atribuții de natură oficială sau sindicală, plătite de instituția la care a fost detașat.

În perioada detașării, ziaristul nu va exercita activități de natură publicistică în Societate, nici în alte întreprinderi de presă.

În intervalul pentru care este detașat, ziaristului i se va păstra postul, iar după revenire va fi reîncadrat în funcția sa anterioară.

Conform documentării noastre, în practică lucrurile stau astfel:

-> detașarea este cerută de minister, structură guvernamentală, instituție publică.

-> este aprobată de directorul TVR și se face pe un an.

-> după trecerea primului an, detașarea se reînnoiește la fiecare șase luni.

-> termenul de doi ani prevăzut de Statut nu se respectă. 

Detașați pe perioadă nedeterminată

La TVR, potrivit datelor furnizate de televiziune la solicitarea Dela0.ro, au fost zece detașări în perioada 2017-2021. Unele dintre ele sunt prelungite. 

Posesoarea unei astfel de detașări fără termen este Alina Alexoi, jurnalistă pe domeniul sportiv la TVR. E detașată la Comitetul Olimpic și Sportiv Român de la începutul lui 2018, ocupând postul de consilieră a președintelui COSR.

În iunie 2021, Alina Alexoi, invitată în platoul știrilor TVR, era prezentată drept jurnalistă, comentator sportiv și membru al echipei de comunicare a COSR. | Foto: captură TVR

Este și cazul altor doi jurnaliști TVR, Lavinia Adam și Mihai Melinescu, detașați la Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Lavinia Adam, prezentatoare la matinalul TVR, a fost inițial detașată ca ofițer de presă în perioada februarie 2019 – octombrie 2021. 

Mihai Melinescu, prezentator, editor și corespondent TVR la Washington, a fost detașat la MAE în calitate de responsabil de relația cu presa internațională între iunie 2018 și octombrie 2021. 

În cazurile Adam și Melinescu vorbim de detașări care au depășit doi ani de zile – și care au fost prelungite. Din cauza unor probleme interne din TVR, prelungirile au fost însă semnate abia în februarie 2022, ceea ce i-a obligat pe cei doi jurnaliști să revină în TVR pentru câteva luni în perioada octombrie 2021 – februarie 2022.

În cazul lui Melinescu, noua detașare s-a încheiat în august 2022, fără să mai fie prelungită. Deși i-am solicitat un punct de vedere, Lavinia Adam a refuzat să spună dacă detașarea ei continuă și după august 2022. Detașații nu consideră, în general, că au de dat explicații publice, deși profesia pe care o părăsesc temporar, cu păstrarea postului, presupune exact transparență.

Alte două detașări la MAE verificate în cadrul documentării Dela0.ro au fost în intervalele 2013-2018 și 2016-2020, pentru funcțiile de consilier diplomatic și referent principal relații. Din nou, vorbim de detașări care au depășit cu mult doi ani calendaristici. 

Am găsit și cazul unui jurnalist TVR care a fost detașat în două ministere diferite: la Ministerul Comunicațiilor între septembrie 2017 și februarie 2018, după care la patru zile de la terminarea primei detașării a primit o nouă detașare la Ministerul Transporturilor, valabilă până în ianuarie 2019. În cele patru zile dintre detașări a fost jurnalist TVR. 

Un alt jurnalist TVR a fost detașat în 2018, vreme de patru luni, la Ministerul Educației.

Nu am reușit să stabilim identitatea persoanelor în toate cazurile în care TVR ne-a comunicat formal existența detașărilor. Invocând Regulamentul General privind Protecția Datelor, televiziunea publică nu ne-a indicat în mod expres cine a obținut o detașare sau alta. Ne-a furnizat durata detașărilor și instituțiile publice în care au mers jurnaliștii să presteze pentru miniștri, șefi de agenții guvernamentale sau președinți de consilii județene.

În interes public și în interes ministerial

Există și situații aberante, în care munca în TVR este împletită simultan cu munca într-un minister. E cazul jurnalistului Adrian Bucur. 

În perioada 2011-2016 acesta a fost realizator și moderator la TVR. Asta nu l-a împiedicat să fie și consilier la Ministerul Culturii, calitate în care apare pe portalul ANI cu o declarație de avere depusă în decembrie 2015.

Declarație de avere, Agenția Națională de Integritate.

A mai depus declarații de avere în calitate de consilier și în 2016 și 2017. 

Potrivit răspunsului transmis de TVR la solicitarea Dela0.ro, ultima detașare a lui Adrian Bucur la Ministerul Culturii a durat din iulie 2017 până în martie 2018. Bucur nu a mai revenit ulterior la TVR. Nu înseamnă totuși că a ieșit complet din presă. A luat doar o pauză. 

Între 2018-2020 a fost în consiliul de administrație al Administrației Fondului Cultural Național. Din 2019 a redevenit jurnalist, la Realitatea TV. În februarie 2021 a trecut la postul Metropola TV, finanțat de Primăria Voluntari condusă de Florentin Pandele, soțul prim-vicepreședintei PSD Gabriela Firea.

Tot după o detașare la Ministerului Muncii a plecat din TVR și jurnalista Alexandra Bogdan. Reporter TVR pe domeniile social, transporturi și eveniment, Bogdan a fost detașată la Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) din septembrie 2020 până în octombrie 2021. 

După această detașare și-a dat demisia din televiziunea publică și a rămas în zona guvernamentală, fără să mai apeleze la artificiul blocării postului jurnalistic. În prezent, Alexandra Bogdan este ​​consilier de comunicare la Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție.

Detașarea ca o pauză

De ce s-ar sinchisi cineva din TVR sau RRA de faptul că detașările în scopuri politice sunt imposibil de justificat profesional și o problemă pentru credibilitatea întregii bresle când persoane cu funcții mari din televiziunea publică au profitat ani la rând de existența mecanismului? Nu doar că au acceptat cu seninătate detașările, dar le-au și promovat ca fiind ceva absolut normal. 

Cel mai bun exemplu în acest sens este Claudiu Lucaci. Lucaci e jurnalist TVR din 1994. Din 1994 până în 2000 a condus, printre altele, departamentul de știri și a coordonat o secție de investigații jurnalistice. 

Prima dată a părăsit TVR în 2001, pentru poziția de purtător de cuvânt al Guvernului Adrian Năstase. Între 2003-2005 a fost consul general la Los Angeles, în Statele Unite ale Americii. 

După patru ani de aventură politică a revenit la conducerea departamentului de știri din TVR, unde a stat până în 2009 când a plecat din nou, prin detașare. De data aceasta, pentru o perioadă de câteva luni, ca director de comunicare în Ministerul Tineretului și Sportului în mandatul Monicăi Iacob Ridzi. 

Și după terminarea acestei detașări s-a întors în TVR – în calitate de moderator. 

După atâtea detașări, Claudiu Lucaci vorbea, în cadrul unei emisiuni din 2016, despre misiunea publică a Televiziunii Române. | Foto: captură TVR

În februarie 2022 a venit momentul unei noi detașări pentru Claudiu Lucaci, la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei. Aici se va ocupa, potrivit propriei declarații, de “analiza și evaluarea la nivel european a pieței energetice, respectiv a noilor directive care urmează să apară”.

“Este o formă de transfer între instituțiile de stat. Lucrurile sunt foarte simple. Nu mi-am dat demisia, pentru că am dorit să iau o pauză de la TVR şi consider că îmi voi relua activitatea când oportunitățile vor fi altele”.

Exemplul șefilor

Rămânem tot la anul 2022 și exemplele date jurnaliștilor TVR chiar de șefii lor. 

În anul 2022, un jurnalist al televiziunii publice poate să lucreze cu jumătate de normă la Ministerul Sporturilor și să-și păstreze, în paralel, și meseria de jurnalist. Este vorba de Constantin Deșliu, prezentatorul rubricii de sport la TVR. Gazeta Sporturilor a scris că Deșliu este din luna mai consilierul de comunicare al ministrului UDMR Eduard Novak.

E important să precizăm că Deșliu nu a fost în niciun moment detașat. El ocupă în același timp și un post de jurnalist la TVR, și unul de consilier la Ministerul Sportului. 

Confruntat cu această situație, șeful Departamentului sport din cadrul TVR Dorin Chioțea (care a renunțat între timp la funcția de conducere) confirma că știa de aranjament, fiind de acord cu el. Chioțea justifica senin: Deșliu citește știri, deci nu ar fi jurnalist, iar în acest context nu poate exista niciun conflict de interese.

Dorin Chioțea, la rândul său, are experiența dublei funcții. În 2016 era moderator la Realitatea TV, dar și consilier al ministrei Elisabeta Lipă.

Pentru a înțelege cum sunt posibile (și încuviințate administrativ) astfel de volte profesionale care diminuează capitalul de credibilitate (și așa scăzut) al întregii prese, Dela0.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la președintele TVR Dan Turturică.

Purtând la vârful televiziunii publice haina reformistului, precum predecesorii săi, Turturică s-a eschivat de la dialog, cerând ca întrebările să fie trimise în scris. Ni s-a promis un răspuns instituțional și profesionist, chiar dacă am insistat să avem o discuție deschisă. L-am întrebat pe Dan Turturică dacă crede că detașările în ministere sau agenții guvernamentale sunt compatibile cu meseria de jurnalist în televiziunea publică. 

Foto: captură Universul

Președintele TVR, jurnalist la bază, om care a condus redacții de mari ziare, ne-a răspuns printr-un comunicat în care se citează din Statutul ziaristului din Societatea Română de Televiziune. E vorba chiar de documentul invocat la începutul acestui articol. Actul e public pe site-ul TVR și ar fi fost consultat negreșit chiar și de niște începători porniți să cerceteze situația detașărilor din televiziunea publică.

Instituțional și profesionist, Dan Turturică a considerat că și-a îndeplinit obligația de a clarifica public problema detașărilor.

În interesul generalului

La RRA (Radio România Actualități) avem cazurile altor zece jurnaliști detașați în perioada 2017-2021. 

E deja cunoscut cazul Radu Dobrițoiu – jurnalist, realizator de emisiuni la Radio România Actualități, detașat la Ministerul Apărării din decembrie 2019 până în decembrie 2021 în calitate de consilier al ministrului Nicolae Ciucă. 

Captură din documentarul realizat după o idee a lui Radu Dobrițoiu, în 2019. Documentarul îl prezintă pe viitorul premier drept un mare luptător pe frontul din Irak.

Pe 21 octombrie 2021 președintele Klaus Iohannis îl propunea pe Nicolae Ciucă pentru funcția de prim-ministru al României. 

În acest context, era semnalată în presă existența unui interviu din 2018 cu Nicolae Ciucă, realizat chiar de Radu Dobrițoiu. În interviu, generalul-politician îi spunea ferm jurnalistului (viitorul său consilier) că nu va intra în politică pentru că “e sfântă onoarea şi demnitatea de a fi fost şeful Statului Major al Apărării” și nu o dorește umbrită de altă activitate publică.

Pe 23 octombrie 2021, la o zi după relatările de presă care îl puneau într-o lumină nefavorabilă pe premierul desemnat Ciucă, de pe site-ul RRA dispărea brusc pasajul sensibil din interviu în care generalul susținea că se va ține departe de politică. Cineva accesase sistemul informatic al radioului public și ștersese pur și simplu acea declarație. 

Conducerea RRA a susținut că accesarea a fost făcută de cineva din afara instituției. În martie 2022, DIICOT deschidea un dosar penal pentru comiterea infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic și alterarea integrității unor date informatice.

Într-un răspuns pentru Dela0.ro de la începutul lunii august, DIICOT a precizat că urmărirea penală nu a fost finalizată, cercetările desfășurându-se încă in rem, adică cu privire la fapte, nu la persoane. În plină epocă a tehnologiei informatice, nici ancheta internă a RRA, nici investigațiile DIICOT nu au reușit în decurs de zece luni să stabilească identitatea persoanei care a accesat interfața de administrare a site-ului radioului și a șters niște declarații considerate neconvenabile pentru un politician care aspira la poziția de prim-ministru.

După terminarea detașării sale în slujba lui Nicolae Ciucă, Radu Dobrițoiu a revenit pe poziția profesională de la RRA și și-a reluat activitățile jurnalistice.

Record la detașări

Rămânem tot la Radioul Public pentru jurnalistul cu cele mai multe detașări la activ. Este vorba de realizatorul Alin Șerbănescu. 

Șerbănescu este în prezent purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și consilier de comunicare al ministrului Transporturilor. În aprilie 2022, din această poziție, i-a solicitat unui jurnalist local să nu mai dezvolte un subiect care-l punea într-o lumină nefavorabilă pe premierul Nicolae Ciucă. 

Prezent pe șantierul podului suspendat de la Brăila, premierul le-a spus jurnaliștilor că lucrările sunt în întârziere, dar că termenul de finalizare nu a fost depășit. Gafa a făcut înconjurul internetului. 

Alin Șerbănescu a negat că i-ar fi cerut jurnalistului local să nu dezvolte subiectul. A susținut că i-a cerut doar să-l dezvolte corect.

Șerbănescu este detașat pe poziția de la CNAIR din noiembrie 2021. Detașarea ar fi trebuit să se încheie în iulie 2022, însă a fost prelungită cu încă șase luni. 

Fostul realizator RRA nu este deloc la prima sa detașare. 

În 2009, a preluat, prin același mecanism, postul de purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe. 

După detașarea pe poziția de purtător de cuvânt au urmat alte două detașări: secretar III la Ambasada României la Beijing și vice consul la Shanghai. În 2013, după patru ani de detașări, a revenit la RRA. 

Din martie 2017 până în octombrie 2019, Șerbănescu a fost detașat tot la CNAIR, pe poziția de șef al departamentului de relații publice. Din octombrie 2019 a revenit iar în redacția RRA. 

Alin Șerbănescu, în calitatea sa de purtător de cuvânt CNAIR, la o emisiune a unui post de radio din cadrul Societății Române de Radiodifuziune, de unde Șerbănescu a fost detașat. | Foto: captură București Fm

L-am contactat pe Alin Șerbănescu pentru a înțelege cum își justifică traseul profesional și de ce apelează de atâția ani la mecanismul detașărilor, ținând blocat postul său de la RRA. Fostul (și viitorul) realizator de la radioul public ne-a spus că e absolut justificat ca ziariștii să lucreze pe comunicare în ministere pentru că aceasta este specializarea lor. Șerbănescu chiar militează pentru detașările jurnaliștilor în instituții publice, cu atât mai mult cu cât cei din RRA și TVR sunt niște profesioniști desăvârșiți, selectați în urma unor concursuri riguroase

“E normal ca oamenii bine pregătiți să facă performanță pe zona de comunicare în ministere. Eu sunt și absolvent de drept. Am fost detașat pe zona diplomatică și din această calitate.”

Întrebat cum va gestiona la întoarcerea în radio subiectele care implică Ministerul Transporturilor sau CNAIR, Șerbănescu ne-a spus că se va feri să le abordeze. La fel s-a ferit să abordeze subiecte de politică externă după ce și-a încheiat detașările de la MAE. 

Șerbănescu nu a luat vreodată în calcul să-și dea demisia de la RRA și să se dedice exclusiv zonei de comunicare instituțională. 

De ce să-mi dau demisia? Eu sunt jurnalist la bază, fac comunicare. Eu sunt mândru că sunt jurnalist RRA. 

Detașat pe o funcție neimportantă

În octombrie 2019 Florin Brușten conducea de 25 de ani studiourile locale ale radioului public din poziția de secretar general. Era detașat din toamna anului respectiv, până în primăvara lui 2021, la MAE pe poziția de consul general la Departamentul Consular al ministerului.

Din aprilie 2021, Brușten a revenit pe funcția jurnalistică pe care o părăsise. 

I-am solicitat câteva explicații în cursul documentării, dar a refuzat să răspundă la orice întrebare, direcționându-ne către departamentul de comunicare al RRA cu justificarea că funcția publică pe care a ocupat-o nu a fost una atât de importantă.  

Cele mai multe detașări de la RRA s-au făcut către MAE. Pe lângă Brușten mai sunt alți patru jurnaliști detașați la acest minister în intervalul 2017-2021. În cazul unuia dintre ei detașarea a avut loc între februarie 2018 și septembrie 2018. 

Un redactor RRA a fost și el detașat la MAE între noiembrie 2018 și februarie 2022 pe funcția de consilier relații I. 

Două cazuri atrag atenția prin excepționalul lor. Unul este al unui realizator RRA a cărui detașare a debutat în 2016 și ar urma să se încheie în decembrie 2024. Al doilea caz este al unui redactor detașat din octombrie 2020 până în octombrie 2024. În ambele situații persoanele detașate ocupă funcția de referent principal relații. 

Dela0.ro l-a contactat pe directorul Radioului Public Răzvan Ioan Dinică pentru câteva explicații legate de detașări. Ne-a mărturisit de la bun început că este un subiect asupra căruia nu s-a aplecat având în vedere că detașările actuale sunt moștenite. Nu crede că ar fi o problemă de compatibilitate atâta vreme cât detașarea se face pe o funcție care are legătură cu jurnalismul, cum ar fi purtător de cuvânt, dar fiecare caz trebuie studiat separat. 

L-am întrebat pe directorul Dincă dacă ar putea refuza semnarea unei detașări în cazul în care ar considera că este o problemă de compatibilitate. 

“Câtă vreme semnez, am și dreptul să nu semnez. Teoretic pot. Eu așa aș considera. Dar e poziția unui om care nu a studiat foarte bine problema.” 

Dincă a concluzionat că este un subiect delicat și o chestiune care ar merita discutată. 

Justificărille jurnaliștilor

Jurnaliștii RRA nu sunt detașați doar în ministere sau instituții aflate în subordinea acestora. Ajung, la nevoie, și în consilii județene. Două astfel de cazuri au existat la RRA între 2017 și 2021. 

Cristina Vartolomei a fost detașată la CJ Iași din aprilie 2021 până în aprilie 2022, unde s-a ocupat de comunicarea instituției. Din aprilie detașarea sa a fost prelungită. 

Contactată de Dela0.ro, Vartolomei a declarat că nu vede o problemă de incompatibilitate pentru că poziția pe care o ocupă în cadrul CJ Iași nu este una politică, ci una de comunicare. 

Vartolomei a ținut să precizeze că nu ar fi ajuns în Consiliul Județean pe filieră politică, iar instituția în care lucrează e administrativă. Consiliile județene sunt într-adevăr organisme ale administrației publice locale – dar toate sunt conduse politic și gestionate (inclusiv la nivelul resurselor umane) în concordanță cu obiectivele partizane ale celor care, câștigând alegerile, au primit dreptul legal de administrare.

Un alt jurnalist RRA a fost detașat la CJ Timiș din martie 2018 până în septembrie 2018.

Unul dintre jurnaliștii TVR detașați într-un minister, care nu a dorit să comenteze situația detașărilor decât cu condiția păstrării anonimatului, a declarat pentru Dela0.ro că nu vede o problemă dacă detașarea este făcută pe zona de specializare a jurnalistului. Cu alte cuvinte un jurnalist pe domeniul sportiv poate să fie detașat în Ministerul Sportului, unul pe domeniul infrastructură poate să meargă la Ministerul Transporturilor, în vreme ce unul cu experiență pe politică externă e numai bun pentru o poziție în Ministerul Afacerilor Externe.

Și tot așa. 

Jurnaliștii nu se specializează pe anumite domenii pentru că astfel se perfecționează pentru activități viitoare din ministere, agenții guvernamentale sau administrații locale. Jurnaliștii se specializează pentru a înțelege mai bine acele domenii, astfel încât producțiile lor să meargă cât mai în profunzime.

Specializarea nu e menită să-i ofere jurnalistului din serviciile publice de radio-TV o portiță spre detașare, adică spre un beneficiu personal. Rolul ei e tocmai invers: să ofere un beneficiu public societății, adică ascultătorilor, telespectatorilor sau cititorilor care primesc informații solide și credibile despre evenimente și fenomene care îi pot afecta. 

În Pressekodex, regulamentul care ghidează conduita jurnaliștilor și difuzorilor de presă din Germania, una din recomandările de bună practică profesională vizează chiar “separarea activităților”. Documentul notează sec: “Jurnaliștii și editorii (n.r. publisherii) nu se vor angaja în niciun fel de activități care au potențialul să afecteze credibilitatea Presei.”

4 COMENTARII

  1. Dragă Dorin,

    Materialul nu este despre tine. Este despre detașări. Dacă erai printre cei detașați te-aș fi sunat. Ești menționat într-un context documentat deja de colegii de la GSP. Există un link către acel material pentru cititorii interesați de întreaga poveste, inclusiv de poziția ta. Faptul că ai fost consilier în timp ce erai jurnalist este o evidență publică de ani de zile. Nu e nicio nuanță de clarificat. Și dacă tot suntem la capitolul aprecieri și nuanțe și eu aș fi apreciat ca un șef să-i spună reporterului din subordine că nu e deloc în regulă să lucreze și la minister și în TVR.

  2. Eu cred cu toată puterea că jurnalismul şi comunicarea sînt două meserii diferite total, de sine stătătoare care pleacă de la principii diferite. O dată ce un jurnalist este detaşat pe un post de comunicare este o incompatibilitate în termeni. Incompatibilitate de principiu a meseriei. Jurnalismul funcționează pe principiul imparțialității, a scrie despre orice subiect, cu discernămînt, profesionalism şi fără a pune în valoare o parte. Or comunicarea nu face asta, ea are rolul de a face cunoscut cît mai bine un business, generic vorbind, de a-l explica cel mai bine celor interesați din publicul țintă. Comunicarea este, dacă vreți, de partea celui pentru care comunică. Opusul jurnalismului. De aceea cred că aceste struțo cămile, jurnalist-comunicator, nu fac bine nici jneia dintre cele meserii.

    • La fel credem și noi – iar documentarea pe care am realizat-o demonstrează că există o incompatibilitate structurală între cele două activități, care nu-s deloc similare doar pentru că se ocupă cu diseminarea unor informații. Însă tot faptele documentate arată că pentru conducerile TVR și RRA aceste detașări, care subminează însăși ideea de interes public, sunt opțiuni perfect legitime.

      Dincolo de nesfârșitele discuții despre finanțarea serviciilor publice radio-TV și organizarea lor administrativă, poate că reforma ar trebui să înceapă tocmai cu schimbarea acestor mentalități stricate. Dar mai e mult până departe, după cum o probează recentul caz al doamnei Alexoi, consiliera președintelui COSR care mai face, din când în când, și reportaje pentru jurnalul de sport de la TVR – https://www.gsp.ro/gsp-special/media/anomalii-in-tvr-reporterul-detasat-la-cosr-face-stiri-despre-fiica-sefului-cosr-686949.html . Desigur că doamna în cauză nu vede nicio problemă, iar conducerea televiziunii se face că plouă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.