O formă de orbire: societatea în care nespecialii nu se mai văd de speciali

Complet blocați în războiul politic, ratăm problemele la care nici ministrul Vlad Voiculescu, nici premierul Florin Cîțu nu au răspuns deloc de la startul eforturilor de vaccinare.

0

Felul în care faptele sunt manipulate constant în spațiul public românesc, dar și scurta noastră memorie și apetitul pentru conspirații și explicații scurtcircuitate, nu ne ajută să înțelegem nici întâmplările, nici personajele din saga eforturilor de vaccinare anti-COVID.

Problemele concrete și deficiențele sistemice rămân, în acest context nefast, doar zgomot de fundal. Puțini sunt cu adevărat preocupați de fapte – și de consecințele lor. Realitatea e o simplă anexă. Cu adevărat importante sunt interpretările – și foloasele politice care pot fi trase din exercițiile de manipulare publică.

Suntem la mijloc de martie și, în continuare, statul român nu a bifat vaccinarea tuturor beneficiarilor din centrele rezidențiale (adică a bătrânilor din căminele publice și private, precum și a persoanelor cu dizabilități găzduite în aceste centre de plasament).

Acești beneficiari sunt imunizați anti-COVID prin intermediul echipelor mobile de vaccinare organizate de structurile județene de sănătate publică. Felul în care aceste echipe mobile au folosit dozele de vaccin rămâne o enigmă publică, mascată de refuzul direcțiilor de sănătate publică și al autorităților centrale de a furniza date complete (și permanent actualizate). 

Centrele speciale, o realitate mereu nouă pentru noi

Pe 24 ianuarie, cotidianul Libertatea scria despre existența centrelor speciale de vaccinare (organizate pentru unii angajați esențiali din sectorul public). Faptele nu au fost negate, la acea vreme, de ministrul Sănătății Vlad Voiculescu. Acesta s-a declarat însă deranjat de această situație.

“Avem mai multe centre (n.r. – de vaccinare) cu circuit închis decât centre cu circuit deschis. Lucrul acesta ne îngrijorează. Nu există hotărâre de guvern sau hotărâre a Ministerului Sănătății care să fi aprobat așa ceva.

Fie le deschidem (n.r. – centrele de vaccinare) pentru toată lumea, fie le închidem. E jenant să avem centre separate pentru anumite instituții. Premierul împărtășește această opinie.”

Problema majoră cu discursul respectiv (corect, pe formă) a fost că ministrul și premierul semnaseră cu o săptămână înainte o hotărâre de modificare a Strategiei naționale de vaccinare, care stipula condiții specifice de organizare a centrelor de imunizare pentru cadrele din apărare, ordine publică și siguranță națională.

Dela0.ro a publicat respectiva hotărâre pe 31 ianuarie. 

În România, totuși, iată că lumea poate fi nouă în fiecare zi – așa că recent a izbucnit un scandal public cu privire la existența și presupusele intenții ale acestei hotărâri. În loc să ofere faptele, scandalul a împins la înaintare interpretările. 

Atenția acordată subiectului astăzi nu e despre faptul că ministrul Sănătății Vlad Voiculescu  și premierul Florin Cîțu au încuviințat în ianuarie cu propria semnătură organizarea acestor centre. Se pedalează (politic) pe ideea că cei doi ar fi permis, de fapt, vaccinarea peste rând a familiilor militarilor în aceste centre speciale.

Contează prea puțin realitatea factuală: că decidenții au permis organizarea centrelor speciale (nu însă și vaccinarea rudelor specialilor care nu se încadrau în etapa de vaccinare). În România, faptele nu sunt aproape niciodată suficiente pentru a alimenta o critică publică punctuală. Faptele trebuie mai mereu însoțite și de manipularea lor. 

E suficientă simpla organizare a unor centre pentru speciali pentru a justifica un scandal public legat de vaccinare? Este.

Dar nu e ofertantă politic. Baricadele partizane au nevoie de mai mult. Au nevoie să inflameze publicul folosind inclusiv manipulări de duzină.

Așa cum au arătat datele publicate recent de Recorder, vaccinarea peste rând a fost în floare la nivelul acestor centre speciale. Doar că hotărârea guvernamentală nu a permis propriu-zis așa ceva. Hotărârea a legiferat doar organizarea centrelor. 

Explicațiile pe care ministrul nu le dă

Complet blocați în acest război politic, ratăm problemele la care nici ministrul Vlad Voiculescu, nici premierul Florin Cîțu nu au răspuns deloc de la startul eforturilor de vaccinare. Ne referim, mai exact, la eșecul național al guvernanților de a vaccina vârstnicii și persoanele cu dizabilități din centrele rezidențiale. 

Deși vorbim de o categorie ce trebuia imunizată cu prioritate încă de la începutul etapei a doua de vaccinare, adică din 15 ianuarie.

Date compilate de Buletin de București arată că, la începutul lunii martie, erau încă vaccinați beneficiari din aceste centre, cot la cot cu oameni din administrația publică. În primele zile din luna martie erau vaccinați 1.334 de beneficiari – și 1.359 de persoane din administrația publică.

Practic, la două luni de la startul etapei a doua (!), direcțiile de sănătate nu au finalizat încă vaccinarea celor mai vulnerabile categorii. Iar asta în condițiile în care statul român ne-a spus în permanență că persoanele vârstnice și cu dizabilități aflate în îngrijirea serviciilor de asistență sunt imunizate înaintea tuturor celorlalte categorii prevăzute în etapa a II-a. 

Niciodată Vlad Voiculescu nu a dat explicații publice despre eșecul direcțiilor de sănătate care se află sub coordonarea ministerului pe care-l conduce, deși măcar câteva publicații au atras atenția asupra acestei probleme sistemice. Nici Florin Cîțu nu a fost vocal pe această temă.

Dela0.ro a scris pe 21 ianuarie despre faptul că jumătate dintre direcțiile județene de sănătate publică din țară nu organizaseră (la momentul respectiv) vaccinarea anti-COVID a beneficiarilor din centrele rezidențiale ale statului. Pe 26 ianuarie și pe 9 februarie am atras din nou atenția asupra acestui eșec. După 8 februarie statul român a încetat să mai facă publice datele care arătau situația vaccinărilor din centrele DGASPC. 

Datele incomplete

Acum mai bine de trei săptămâni am cerut date de la toate direcțiile de sănătate cu privire la felul în care au fost distribuite, până pe 18 februarie, dozele de vaccin către echipele mobile, cele responsabile cu vaccinarea beneficiarilor din centrele rezidențiale.

40.000 de doze au ajuns la echipele mobile din 27 de județe. Doar 27 de județe au știut să raporteze datele solicitate (dintr-un total de 37 care au răspuns). Și totuși, deși coordonatorul efortului național de vaccinare, Valeriu Gheorghiță, a susținut mereu că sunt circa 40.000 de persoane vârstnice și cu dizabilități în centrele rezidențiale publice și private care vor fi vaccinate prioritar, zecile de mii de doze distribuite către echipele mobile nu s-au soldat cu finalizarea efortului (adică măcar cu administrarea primei doze tuturor beneficiarilor vizați).

Dozele au plecat către echipele mobile, statul încă vaccinează vârstnicii și persoanele cu dizabilități din centre. Suntem la două luni de la startul acțiunii (prezentate public ca fiind prioritară).

Sunt județe în care echipele mobile au primit mii de doze de vaccin, mult peste numărul beneficiarilor din centre. Chiar și luând în calcul a doua doză, cifrele nu se pupă. Să luăm, de exemplu, județul Bacău, unde 1.432 de beneficiari din centrele publice și private și-au dat acordul pentru vaccinare.

Până pe 18 februarie echipele mobile din Bacău au primit 3.590 de doze de vaccin. Și dacă am presupune că toți beneficiarii din centre au fost vaccinați în perioada 15-18 ianuarie, ceea ce ar însemna că cifra de 3.590 ar cuprinde și rapelul, tot ar fi sute de doze peste totalul indicat. Efectuarea rapelului e oricum o ipoteză falsă, din moment ce până pe 8 februarie fuseseră vaccinați doar 588 de beneficiari din centrele publice din Bacău. 

Eșecul prioritizării la vaccinare a celor mai expuse categorii nu e însă o chestiune care să stârnească un scandal public major. Ministrul Voiculescu și premierul Cîțu nu se simt datori să ofere explicații. Pe guvernanți, de fapt, chiar îi ajută scurta noastră memorie și apetitul public pentru fapte manipulate.

În România, ministrul Sănătății încă explică interpretarea (mincinoasă) că o hotărâre semnată de el ar fi oferit familiilor militarilor ocazia să sară rândul la vaccinare. Nu explică, totuși, faptele adevărate: că a încuviințat organizarea acestor centre – și că acest efort guvernamental finalizat cu succes a fost însoțit, în paralel, de un dezinteres major acordat vaccinării mai-puțin-specialilor din centrele rezidențiale (care chiar aveau nevoie imperativă de imunizarea anti-COVID).

Iată și recomandările săptămânii.

Ce nu poate lăsa în urmă Diana Oncioiu

Violențele de la graniță
AICI.

Copiii care forțează granița
AICI.

Ce nu poate lăsa în urmă Andrei Crăciun

Luni: o carte de recitit
America fără etaje. De Ilf și Petrov. Polirom.

Marți: o altă carte de recitit
Călătorii cu Charley. De John Steinbeck. Rao.

Miercuri: încă o carte de recitit
Trei ani în România. 1870-1873. De James William Ozanne. Humanitas. 

Joi: și încă o carte de recitit
Travesti. De Mircea Cărtărescu. Editura Humanitas. 

Vineri: o carte
Toni Llácer, Nietzsche. Supraomul și voința de putere. Editura Litera.

Sâmbătă: o carte
José Manuel Bermudo, Marx. De la agora la piață. Editura Litera.

Duminică: o carte de recitit
Chemarea tribului. De Mario Vargas Llosa. Editura Humanitas. 

Ce nu poate lăsa în urmă Vlad Stoicescu

Spectacolul vaccinării
AICI.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.