» Guvernarea PNL anunța la startul primăverii că România dispune de 42 de locuințe protejate – câte una în fiecare județ – în care sunt preluate, ocrotite și consiliate victime ale violenței domestice. Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) indica faptul că, începând cu ziua de 4 martie 2020, cele 42 de locuințe – înființate în cadrul unui proiect național – erau funcționale și pregătite să ofere servicii integrate.

» Din cele 42 de locuințe protejate o treime nu pot prelua însă cazuri de violență domestică, arată un amplu efort documentar întreprins de Dela0.ro. Iar din restul de 28 teoretic funcționale, în 11 nu este cazată nici măcar o persoană victimă a violenței domestice.

» În județul Prahova, de pildă, pe perioada stării de urgență este anulată complet acordarea de servicii sociale în cadrul locuinței protejate înființate. Justificarea? Pentru a preveni răspândirea infectării cu coronavirus! În decretul de prelungire a stării de urgență emis pe 14 aprilie, președintele Klaus Iohannis a stipulat expres că niciun fel de servicii sociale desfășurate în centre rezidențiale care vizează categorii vulnerabile nu pot fi întrerupte sau suspendate din motive de coronavirus.

» Vizibila degringoladă sistemică este ilustrată chiar la vârful ANES, agenția însărcinată să organizeze eforturile statului de combatere a violenței domestice.

» Secretarul de stat Mihaela Andreianu, care conducea instituția din decembrie 2019, și-a dat demisia la final de martie din poziția pe care o primise ca răsplată politică (Andreianu bifase două mandate de consilier județean liberal la CJ Vâlcea). A făcut-o pentru a accepta alt cadou de la PNL: șefia Inspectoratului Școlar Județean Vâlcea.

» Practic, în vreme ce Mihaela Andreianu schimba în plină pandemie ministrul liberal – trecând din subordinea Violetei Alexandru (ministrul Muncii) în cea a Monicăi Anisie (ministrul Educației) -, problemele de violență domestică rămâneau nerezolvate. Chiar și după lansarea din vorbe a proiectului celor 42 de locuințe protejate, din care 14 nici măcar nu funcționează.

» Cum poate fi catalogată gestiunea guvernamentală asigurată de un partid care în plină criză națională își mută fidelii de pe o poziție bugetară pe alta, ignorând nevoile fundamentale de stabilitate și coordonare eficientă ale instituțiilor tratate ca simple pușculițe de funcții? Pentru că acesta nu este un articol de opinie, îi vom lăsa pe cititori să dea un răspuns.

» Dar faptele sunt clare. Să facem un rezumat. Un membru de partid este instalat în decembrie la vârful ANES, gestionează lansarea parțială a unui proiect național (pe care o anunță public ca fiind completă), apoi se instituite starea de urgență pe fondul epidemiei de coronavirus și nevoile combaterii violenței domestice devin și mai mari, iar membrul de partid demisionează în martie, fiind instalat inspector școlar general într-un județ. Norocul învățământului, blestemul egalității de șanse sau ghinionul tuturor?

» Datele prezentate de Dela0.ro în cursul acestui articol au fost obținute de la 42 de autorități locale contactate în cursul documentării. Vorbim de entități publice implicate în implementarea proiectului Venus – așa se cheamă proiectul național în cadrul căruia a fost prevăzută înființarea celor 42 de locuințe protejate. Până la publicarea articolului o singură autoritate a refuzat să răspundă solicitărilor Dela0.ro – este vorba de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Ilfov. 

••

Pe 6 aprilie secretarul general al Organizației Națiunilor Unite Antonio Gutteres cerea guvernelor țărilor membre să se implice cu prioritate în combaterea violenței domestice în perioada pandemiei de coronavirus:

Cer tuturor guvernelor să facă prevenirea şi scăderea violenţei împotriva femeilor o parte esenţială a planurilor lor naţionale de reacţie faţă de COVID-19. Respectiv creşterea investiţiilor în servicii online şi în organizaţii ale societăţii civile, instalarea sistemelor de alertare de urgenţă în farmacii şi magazine şi crearea unor moduri sigure ca femeile să poată cere ajutor fără alertarea agresorilor.

Solicitarea a venit în contextul în care pentru femeile aflate în relații abuzive izolarea la domiciliu cu agresorul face dificilă spre imposibilă solicitarea ajutorului. În România, în primele două săptămâni după declararea stării de urgență au scăzut apelurile pentru violență domestică la 112 cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.

E cu atât mai greu să pleci de acasă când toate vocile îți spun să stai în casă. Și dacă vrei să pleci, unde ai putea să mergi? Ai putea să apelezi la un centru în regim de urgență care adăpostește victime ale violenței domestice. Ele nu există însă în fiecare județ. În 2017, zece județe din țară nu aveau niciun adăpost pentru victimele violenței domestice. În 2018 mai erau opt județe incapabile să ofere găzduire de urgență pentru femeile aflate în relații abuzive. 

O variantă mai sigură (și mai de lungă durată) pentru victimele violenței domestice ar putea fi locuințele protejate. Despre ele se vorbește de mai bine de un an, în cadrul unui proiect național gestionat de Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES). Dacă ar funcționa la capacitatea maximă aceste locuințe ar putea caza 252 de persoane.

Capacitatea maximă e însă un deziderat imposibil de împlinit deocamdată. O treime din locuințele prevăzute în cadrul proiectului ANES nu sunt nici măcar funcționale deși, oficial, inaugurarea lor a avut loc pe 4 martie 2020.

Guvernarea liberală s-a lăudat cu marea realizarea în efortul național de combatere a violenței domestice. Apoi PNL și-a văzut de jocurile politice, pe fundalul crizei epidemiologice.

Date profund contradictorii

Proiectul Venus – Împreună pentru o viață în siguranță a demarat pe 4 martie 2019 când a fost semnat contractul de finanțare. Are o durată de implementare de 48 de luni și o perioadă de sustenabilitate de 36 de luni. Coordonat de ANES, proiectul are o valoare de 11 milioane de euro. 

Scopul său: constituirea unei rețele de 42 de locuințe protejate, câte una în fiecare județ plus București, în care să poată fi cazate câte șase victime ale violenței domestice pe o perioadă de până la un an. Pe lângă cazare beneficiarele ar primi consiliere psihologică și vocațională. În proiectul inițial era bifată și consilierea juridică. În acest moment ea nu mai este însă prezentă între serviciile oferite. 

Pe 4 martie 2020, la un an de la semnarea contractului de finanțare, ANES anunța pe pagina oficială de Facebook:

Începând cu data de 4 martie 2020 există servicii noi și gratuite pentru victimele violenței domestice, cu acoperire națională (în fiecare județ) create prin Proiectul POCU: 465/4/4128038 „VENUS – Împreună pentru o viață în siguranță!”: Locuințe protejate, consiliere psihologică și dezvoltare personală, orientare și consiliere pentru reintegrare socio-profesională.

Un interviu era oferit Agerpres și de secretarul de stat ANES, liberala Mihaela Andreianu, care anunța cu satisfacție că proiectul are acoperire națională, serviciile sociale fiind deja oferite în toate cele 42 de locuințe înființate.

Foto: captură video Agerpres

Dar era o minciună. Una pentru care Mihaela Andreianu nici măcar nu mai poate răspunde, pentru că între timp și-a dat demisia de la ANES, fiind numită inspector general la Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea. După nici trei luni petrecute la șefia Agenției, PNL a decis că Andreianu e mai utilă la șefia Inspectoratului. Și cu asta basta.

Între timp, violența domestică – deși în creștere exponențială de la instituirea stării de urgență, lucru subliniat de toate organizațiile neguvernamentale și activiștii care lucrează în comunități – e o temă socială periferică pentru guvernare. Un domeniu în marginea căruia se pot anunța realizări administrative inexistente. Un domeniu care poate fi lăsat în derivă, laolaltă cu victimele violenței domestice. Și lor li se cere imperativ să respecte izolarea la domiciliu și să stea în casă, alături de agresorii lor.

Dela0.ro a întrebat pe 2 aprilie toate entitățile locale implicate alături de ANES în implementarea proiectului Venus câte persoane sunt cazate în locuințele protejate – și câte sunt funcționale. Răspunsurile ne-au parvenit între 3 și 14 aprilie. Datele corelate arată că doar 28 de locuințe protejate din totalul de 42 funcționează efectiv. În acestea sunt 45 de victime ale violenței domestice.

 Aparent, statul român consideră – în vremuri de guvernare liberală și de coronavirus – că e suficient să mimeze implementarea unor soluții pentru a combate agresiunile casnice.

La finalul lunii februarie Dela0.ro a purtat o discuție telefonică cu Mihaela Andreianu despre locuințele protejate înființate în cadrul proiectului Venus. Politicianul liberal a recunoscut la momentul respectiv că nu toate locuințele erau pregătite să-și deschidă ușile.

Era vorba – susținea Andreianu – de șapte cazuri în care locațiile nu erau încă gata, dar în care autoritățile locale găsiseră, potrivit secretarului de stat, soluții temporare de cazare. De fapt, documentarea noastră arată că numărul locațiilor cu probleme este dublu.

Chiar dacă în discuția din februarie cu Dela0.ro recunoscuse că proiectul Venus va fi lansat doar parțial, Mihaela Andreianu neglija la început de martie nuanța administrativă și anunța că serviciile sociale aveau acoperire națională, fiind oferite în toate cele 42 de locuințe prevăzute pe hârtie. 

Pe 20 martie pagina de Facebook a ANES anunța că în locuințele protejate sunt cazate peste 100 de persoane.

În realitate, datele obținute de Dela0.ro demonstrează că o treime dintre locuințele prevăzute în proiect nu sunt funcționale – iar cele care sunt operaționalizate găzduiesc efectiv doar jumătate din totalul persoanelor cu care se laudă ANES.

Ajutor, dar cu o condiție: să treacă virusul

Două la număr sunt locuințele protejate (înființate în proiectul Venus) care funcționează la capacitate maximă. Cele din Bistrița și Olt.

La Bistrița coordonatorul proiectului este Radu Dreptate. Spune că au depus o muncă titanică pentru ca informația despre locuință să ajungă la actorii importanți. Au făcut comunicări cu medicii de familie, cu poliția, dar și cu preoții. Au avut mai multe solicitări de cazare decât locuri. 

În Constanța sunt cazate în acest moment patru persoane împreună cu șase copii. Tot patru femei beneficiază de servicii de cazare și suport în locuința protejată din Sălaj. Practic, din cele 28 de locuințe protejate funcționale doar în 17 sunt cazate în prezent victime ale violenței domestice. 

Autoritățile locale care găzduiesc cele 14 locuințe încă nefuncționale (chiar dacă anunțate ca finalizate de guvernarea PNL) au invocat diferite motive ca să justifice starea lucrurilor. S-au apărat cu faptul că spațiul aflat la dispoziție nu este încă gata. În unele cazuri nu au fost finalizate procedurile de amenajare, în alte cazuri nu au fost încă achiziționate serviciile de amenajare.

La Bihor și Teleorman locuințele sunt gata, dar lipsesc hotărârile de consiliu județean pentru aprobarea înființării complexului de servicii “Locuință protejată Venus” (denumire generică folosită de toate centrele din țară prevăzute în cadrul proiectului).

Datorită contextului național ca urmare a virusului COVID – 19, ședințele s-au derulat doar pentru urgențe majore

, a transmis pentru Dela0.ro DGASPC Bihor. Violența domestică – chiar dacă face victime – nu e considerată o urgență majoră.

În cazul Clujului nu este încă alocat nici măcar spațiul pentru locuința protejată, deși acest pas ar fi trebuit rezolvat de anul trecut. În anul 2019 județul Cluj a ocupat locul șapte în topul județelor în care s-au dat cele mai multe ordine de protecție provizorii. 

În același top se află și județul Prahova, cu 362 de ordine de protecție provizorii, depășit doar de Vaslui și București.

În Prahova locuința protejată înființată în cadrul proiectului Venus este funcțională. Însă autoritățile au decis să nu ofere serviciile sociale aferente pe perioada stării de urgență. De ce? Pentru a evita răspândirea coronavirusului. 

Vom proceda la oferirea de servicii sociale în cadrul locuinței protejate de îndată ce va înceta starea de urgență

, ne-a transmis DGASPC Prahova. Justificarea e uluitoare, în contextul efectelor punctuale ale violenței domestice (fenomen soldat în unele cazuri cu morți violente).

Explicația DGASPC Prahova e cu atât mai ciudată cu cât președintele Klaus Iohannis a stipulat expres în decretul de prelungire a stării de urgență, emis pe 14 aprilie, că niciun fel de servicii sociale desfășurate în centre rezidențiale care vizează categorii vulnerabile nu pot fi întrerupte sau suspendate din motive de coronavirus.

La nici o sută de kilometri distanță de Palatul Cotroceni, statul român dispune de o locuință protejată funcțională, dar nu vrea să o pună la dispoziția victimelor violenței domestice, pentru ca nu cumva să se riște îmbolnăvirea de COVID-19. Până trece criza epidemiologică, e posibil ca unele dintre persoanele beneficiare refuzate acum să nu mai fie în viață.

O altă direcție județeană de asistență socială, cea din Mehedinți, a găsit totuși o soluție instituțională pentru a întâmpina posibila răspândire a virusului prin operaționalizarea locuinței protejate. Soluția nu a fost pur și simplu închiderea ușilor locuinței și ignorarea nevoilor sociale pe care ar trebui să le servească.

DGASPC Mehedinți a decis să folosească ca locație de izolare un adăpost pentru victimele violenței domestice – iar abia după cele 14 zile de izolare să mute beneficiarele în locuința protejată funcțională.

Chiar dacă nu există deocamdată nicio solicitare pentru locuința protejată din judeţul lor, personalul DGASPC Mehedinți a înțeles că violența domestică este o urgență în sine și nu poate fi pusă pe pauză.

Epilog cu niște detalii

ANES, agenția centrală care ar fi trebuit să coordoneze efortul național de implementare și operaționalizare a proiectului Venus, a anunțat mincinos la început martie că proiectul Venus funcționează integral, oferind servicii în toate cele 42 de locuințe protejate prevăzute.

Apoi, secretarul de stat ANES Mihaela Andreianu și Partidul Național Liberal și-au văzut de jocul politic. Andreianu a demisionat la final de martie, preluând altă sarcină de partid. PNL anunță triumfalist la fiecare câteva zile că readuce normalitatea în instituțiile publice și că gestionează criza sanitară cu măiestrie administrativă.

Deși este unul dintre serviciile sociale care nu pot fi întrerupte indiferent de imperativele epidemiologice, violența domestică a sfârșit la coada preocupărilor liberale. O mai oferă cine poate, când poate, dacă poate.

E doar un detaliu că statul a cheltuit milioane de euro pentru operaționalizarea unei rețele de 42 de locuințe protejate din care 14 nu sunt funcţionale, iar alte 11 nu găzduiesc vreo persoană.

Dar cel mai important detaliu dintre toate – chiar dacă deplin ignorat de partidul aflat la guvernare – e că o femeie supusă violenței domestice poate deveni oricând victima unei crime.

Când se va întâmpla asta politicienii vor ridica din umeri.

UPDATE: La o zi după publicarea articolului DGASPC Ilfov a transmis răspunsul la solicitarea Dela0.ro. Nici în Ilfov locuința protejată nu este încă funcțională.

1 COMENTARIU

  1. Felicitări pentru articol!
    Foarte bine explicat și detaliat.
    Din păcate în România problema violenței domestice nu are prioritate.
    Ne confruntăm cu o problemă foarte gravă, inclusiv societatea, în general nu este implicată în lupta împotriva violenței.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.