⊗ În dimineața zilei de 13 martie, metodologia națională de testare emisă de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) nu încuviința testarea în masă a unor grupuri de oameni cu simpla justificare că unii dintre membrii acelor grupuri ar fi fost în contact cu un caz confirmat.
⊗ Până pe 13 martie, pentru ca testarea pentru coronavirus să fie aprobată de către o structură DSP (direcție de sănătate publică), era nevoie de existența unor simptome specifice (în contextul unei călătorii internaționale recente într-o zonă cu transmitere comunitară) sau a unui tablou clinic imposibil de pus pe seama unei gripe sezoniere.
⊗ La miezul zilei de 13 martie, premierul Ludovic Orban îi solicita ministrului Sănătății să improvizeze un mecanism de testare în masă a parlamentarilor liberali. În partid fusese confirmat pozitiv cu coronavirus un senator PNL de Constanța, Vergil Chițac. La pachet cu liberalii urmau să fie testați toți parlamentarii și alte persoane prioritizate în ancheta epidemiologică.
⊗ În după-amiaza zilei de 13 martie, INSP modifica intempestiv metodologia națională de depistare și supraveghere a infectărilor cu coronavirus, introducând un paragraf referitor la posibilitatea testării “persoanelor asimptomatice sau cu simptome ușoare, în cazul în care au fost contacți ai unui caz confirmat”. Operațiune comandată politic de la Parlament primea ocrotirea unui criteriu de testare reglementat formal.
⊗ Dar în baza acestui criteriu ar fi trebuit testate – de pildă – toate cadrele medicale posibil infectate în urma unor contacte (fie și minime) cu pacienți confirmați pozitiv. Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, cazul Spitalului Județean Suceava (ajuns focar de coronavirus, închis temporar, apoi militarizat) poate n-ar mai fi existat.
⊗ Rămânem însă la condițional-optativ. În baza relaxatului criteriu de testare (nu era nevoie de simptome specifice, doar de o formă oricât de mică de contact cu un caz pozitiv) au fost testați deputați, senatori, personal auxiliar din Parlamentul României, șefi ai unor autorități centrale (precum fostul premier Sorin Grindeanu, președinte al ANCOM) sau locale (precum actualul inspector șef al ISU Sibiu, colonelul Cosmin Balcu) și diverși privilegiați de la nivel județean.
⊗ Imediat după ampla operațiune de testare desfășurată în Parlament de DSP București, Dela0.ro a trimis către toate cele 42 de direcții de sănătate publică din țară o solicitare de presă, cerând precizarea numărului de persoane testate în relație cu cazul Vergil Chițac, indiferent de rezultatul testării. Relatăm în cuprinsul articolului ce ni s-a răspuns.
⊗ După ce a rescris brusc criteriile de testare pentru coronavirus, astfel încât să acomodeze regulamentar operațiunea de testare în masă a senatorilor, deputaților și altor privilegiați din sistemul bugetar, INSP a revenit la fel de brusc asupra metodologiei naționale, eliminând pe 23 martie criteriul favorizant adoptat pe 13 martie.
⊗ Acum, INSP susține că evoluția cadrului de supraveghere epidemiologică a infecțiilor cu coronavirus a ținut strict de schimbările de proceduri și definiții de la nivel internațional, pe care Institutul doar le-a transpus în reglementările naționale. Nicidecum de împrejurări politice! E, în cel mai bun caz, o explicație contra-factuală – iar în cel mai rău, o minciună. Explicăm de ce.
Iată faptele.
Am avut un criteriu epidemiologic național care a supraviețuit mai puțin decât o face agentul viral al bolii COVID-19 pe unele suprafețe materiale. Între 13 și 23 martie 2020, în baza metodologiei de testare pentru coronavirus emise de Institutul Național de Sănătate Publică, în România a fost posibil ca unor persoane fără niciun fel de simptome specifice să le fie prelevate și investigate în laborator probe pentru coronavirus.
Mai mult, a fost posibilă chiar și testarea pentru coronavirus – din dispoziția unei structuri DSP – a contacților contacților unui caz confirmat, tot în absența unor simptome. Rețineți nuanța – testarea contacților, nu a contacților apropiați (categorie definită expres la nivelul metodologiei de testare).
De reglementare au beneficiat însă doar câțiva privilegiați, considerați contacți ai senatorului PNL de Constanța Vergil Chițac, confirmat pozitiv cu coronavirus.
Testarea preferențială în baza unei metodologii neclare, rescrise intempestiv, a blocat la mijloc de martie activitatea obișnuită a laboratoarelor de specialitate desemnate să efectueze testări RT-PCR (metoda prin care se evidențiază infectarea cu coronavirus).
Testarea în masă a personalului medical asimptomatic sau cu simptome ușoare, în centrele sanitare unde fuseseră depistate cazuri de coronavirus, nu a fost vreodată dispusă de-a lungul intervalului menționat, deși ea ar fi avut în spate rațiuni practice mai solide decât testarea în masă a politicienilor.
Multiple spitale din România au devenit focare de coronavirus în ultimele săptămâni.
DE REȚINUT. MAI BINE DE 1% DIN TOATE TESTELE PRELUCRATE ÎN ROMÂNIA DE LA ÎNCEPUTUL CRIZEI COVID-19 (CARE A DEBUTAT LA FINAL DE FEBRUARIE) AU FOST DISPUSE ÎN ANCHETELE EPIDEMIOLOGICE REALIZATE ÎN CAZUL SENATORULUI VERGIL CHIȚAC.
O comandă politică
Adriana Pistol, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), e scurtă la vorbă în conversația telefonică purtată cu reporterul Dela0.ro. Nu sunt prea multe de explicat.
“S-a decis renunțarea (n.r. – la paragraful despre testarea persoanelor fără simptome considerate contacți ai unui caz confirmat de coronavirus) din motive epidemiologice. Nu era util.”
Acesta este felul în care INSP expediază eliminarea din metodologia națională a criteriului care a permis testarea în masă a parlamentarilor și a altor lideri locali în relație cu cazul pozitiv al senatorului PNL Vergil Chițac.
Periodic actualizată de INSP, această metodologie cuprinde criteriile de testare, adică împrejurările clinice și factuale în prezența cărora epidemiologii dispun (sau nu) testarea unei persoane.
În urmă cu trei săptămâni o amplă operațiune epidemiologică era pusă în slujba testării la grămadă a senatorilor și deputaților, după ce un ales liberal de la Constanța era confirmat infectat cu coronavirus și internat în spital.
La solicitarea premierului Ludovic Orban, ministrul Sănătății de atunci – astăzi demisionar – chema echipele DSP București la Parlament, ca să preleveze sute de probe de la suspecți. Operațiunea continua și în ziua următoare.
În după-amiaza zilei în care ancheta DSP demara la București pe holurile Legislativului, INSP modifica intempestiv metodologia națională de testare pentru coronavirus. Un paragraf scurt își făcea locul în pagina 5:
“testarea prin PCR a persoanelor asimptomatice sau cu simptome ușoare poate fi luată în considerare în cazul persoanelor care au fost contacți ai unui caz confirmat”.
Fără acest paragraf, însăși operațiunea DSP de la Parlament ar fi fost nejustificată, criteriile de testare în vigoare la momentul respectiv impunând imperativ necesitatea ca persoana considerată caz suspect de coronavirus să fi avut simptome specifice.
Focare adevărate – și ignorate
În săptămâna care avea să urmeze, direcțiile de sănătate publică din țară realizau – la rândul lor – anchete epidemiologice, prelevând probe de la zeci de persoane fără simptome considerate contacți în cazul Vergil Chițac.
Imediat după acțiunea epidemiologică de la București, am trimis o solicitare de presă către toate cele 42 de direcții de sănătate publică din țară, întrebând câte persoane fuseseră testate pentru coronavirus în relație cu cazul Chițac din dispoziția fiecărei instituții în parte, indiferent de rezultatul testării.
Au răspuns solicitării Dela0.ro doar 18 DSP-uri. Alte 13 au refuzat să furnizeze datele solicitate. Iar încă 11 nici măcar nu au răspuns, pozitiv sau negativ, cererii.
DE REȚINUT. 13 direcții au refuzat să comunice datele solicitate, invocând fie starea de urgență decretată de președintele Klaus Iohannis, fie limitarea comunicării publice a activității lor la informările emise de Grupul de Comunicare Strategică, entitatea din Ministerul de Interne care coordonează publicitatea măsurilor anti-coronavirus.
Cele 18 răspunsuri primite arată că 49 de persoane au fost testate de respectivele DSP-uri în relație cu cazul Chițac. Unele dintre aceste persoane erau contacți ai contacților.
La momentul respectiv a fost, probabil, cea mai mare anchetă epidemiologică din țară – și, la fel de probabil, cea mai puțin relevantă raportat la numărul de cazuri pozitive confirmate.
În zilele în care DSP-urile și laboratoarele desemnate să proceseze testele roboteau ca să execute comanda politică, multiple spitale din țară găzduiau, fără să știe, tot mai multe infectări în rândul personalului medical. Pe cadrele de specialitate fără simptome nu le testa nimeni pentru că fuseseră în contact cu cazuri confirmate.
Iată cazul Suceava. Un pacient simptomatic este testat pe 3 martie. Rezultatul e pozitiv. Primul medic e testat abia pe 17 martie. Rezultatul e tot pozitiv. După 21 martie sunt testate zeci de cadre medicale. În majoritatea cazurilor, rezultatul e pozitiv.
Folosind chiar criteriul referitor la testarea persoanelor fără simptome considerate contacți ai unui caz confirmat, DSP-urile ar fi putut dispune investigarea cadrelor medicale posibil infectate. Dar nu au făcut-o.
La fel cum nu au ales să testeze cele 400 de femei cu care senatorul liberal Vergil Chițac se întâlnise pe 8 martie 2020, la un eveniment dedicat doamnelor.
Paragraful introdus în metodologia INSP pe 13 martie nu pare să fi avut alt rol practic decât acela de a reglementa testarea în masă a parlamentarilor și altor lideri de la nivel central și local.
Adriana Pistol, directorul CNSCBT, a susținut în conversația telefonică purtată cu un reporter Dela0.ro că nici nu a știut că au fost testați parlamentarii pe 13 martie. A râs spunând aceste cuvinte:
“Nu are nicio legătură. Nu ne băgăm noi în treburi din acestea. Noi urmărim ce fac alții, ce recomandări sunt de la OMS.”
În metodologiile sale, INSP adaptează după Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), considerat vectorul primar al acțiunii naționale de reglementare. Dar ECDC a emis pe 2 martie ultimele definiții de caz și procedurile de urmat în abordarea epidemiologică.
Deși, susține Adriana Pistol, INSP actualizează metodologia în corelație cu măsurile internaționale, în cazul concret al dispoziției care a fundamentat testarea în masă a parlamentarilor Institutul de Sănătate Publică nu pare să se fi coordonat decât cu intenția politică exprimată de premierul Ludovic Orban.
Paragraful își făcuse datoria
Pe 23 martie 2020, INSP a emis o nouă metodologie a testării pentru coronavirus care actualiza unele definiții și – cel mai important – elimina paragraful introdus pe 13 martie.
Posibilitatea de a testa persoanelor asimptomatice sau cu simptome ușoare în cazul celor considerați contacți ai unui caz confirmat era înlăturată.
Trăise doar 10 zile, mai puțin decât o face, pe unele suprafețe materiale, coronavirusul. Aparent, însă, își îndeplinise misiunea, asigurând un cadru formal acțiunii de testare în masă dispusă informal.
Veronica Zoicaș, purtătorul de cuvânt al INSP, respinge acest scenariu. Susține că paragraful a fost pur și simplu eliminat, pentru că se trecuse “la alt scenariu”.
“Acum vorbim de transmitere comunitară și testăm doar simptomaticii. La început scopul a fost de a limita răspândirea și atunci se testau și asimptomaticii”
Veronica Zoicaș, INSP
Susținerea e eronată, însă – întrucât în România nu s-au testat în mod susținut nici simptomaticii, nici persoanele fără simptome. Dacă s-ar fi testat asimptomaticii, atunci – la modul minim – ar fi fost testate măcar câteva din cadrele medicale de la Suceava, înainte ca focarul de coronavirus de acolo să prindă o tracțiune imposibil de contracarat.
Limitarea răspândirii virusului nu s-a făcut printr-o testare amplă a populației, din pricina capacității scăzute de testare a statului român.
În aceste cazuri chiar – de penurie a aparatelor, kit-urilor și specialiștilor de care e nevoie într-un laborator de testare – Organizația Mondială a Sănătății le recomandă statelor să testeze cu prioritate persoanele cu simptome specifice.
Un caz excepțional
Reluăm firul faptelor.
Pe 13 martie 2020, statul reușea să proceseze 2545 de teste. În aceeași zi, Palatul Victoria dispunea testarea a sute de politicieni și alți prioritizați, cei mai mulți fără niciun fel de simptome specifice.
INSP reglementa acțiunea în după-amiaza aceleiași zile, scriind în metodologia națională că se pot testa persoane fără simptome dacă sunt contacți ai unui caz confirmat. Contactul nu trebuia să fie neapărat apropiat – motiv pentru care s-au testat chiar și contacți ai contacților în relație cu cazul senatorului liberal Vergil Chițac.
Dar acesta a fost doar un caz excepțional. Criteriul de testare introdus intempestiv pe 13 martie n-a mai servit, aparent, nici unei alte acțiuni epidemiologice.
Pe 23 martie, într-o nouă metodologie emisă, INSP elimina posibilitatea testării persoanelor fără simptome, restrângând-o doar la cazurile implicând personal medical. Ulterior, această posibilitate a fost de asemenea înlăturată – iar în momentul de față, conform metodologiei naționale în uz, se testează doar cadrele medicale simptomatice.
Cursul de urmat astăzi în cazul personalului medical posibil infectat, dar fără simptome? Auto-izolare la domiciliu, pentru 14 zile.
