Foto: Guvernul României

Pe 25 iulie premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit la Palatul Victoria cu 25 de rectori din șase consorții universitare. Comunicatul guvernului a indicat și temeiul reuniunii: dezbaterea propunerilor formulate în proiectele Legilor Educației privind reforma structurală a mediului universitar.

Același comunicat a mai indicat faptul că discuția dintre premier și rectori s-a axat, printre altele, și pe susținerea excelenței și performanței universităților românești, fiind abordate inclusiv aspecte legate de etica și deontologia universitară.

În cadrul întâlnirii, însă, niciunul dintre cei 25 de rectori prezenți nu a adus în discuție desființarea CNATDCU, una dintre cele mai controversate reforme formulate în pachetul legislativ care vizează reorganizarea învățământului superior. 

Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) este instituția abilitată să verifice acuzațiile de plagiat și să constate formal existența fraudelor academice.

Aceeași instituție ar fi trebuit să verifice și teza de doctorat a premierului și președintelui PNL Nicolae Ciucă, suspectă de plagiat după ce jurnalista Emilia Șercan a publicat în ianuarie 2022 o investigație care a identificat conținut copiat în peste 40 de pagini din cele 138 ale lucrării.

Șeful guvernului a blocat însă în justiție verificarea lucrării sale, contestând felul în care au fost înregistrate la nivelul Ministerului Educației mai multe sesizări în baza cărora teza premierului ar fi trebuit analizată de o comisie CNATDCU.

Deocamdată, Nicolae Ciucă a obținut sistarea acestui proces, după decizia Curții de Apel București de anulare a sesizărilor de plagiat. Dispoziția judiciară a făcut recent obiectul unor controverse publice ample, judecătorul care a decis în favoarea premierului pensionându-se imediat după emiterea hotărârii. Mai mult, chiar dosarul în care avocații președintelui PNL au contestat înregistrarea sesizărilor ajunsese la judecătorul respectiv printr-o manevră administrativă petrecută la nivelul instanței.

Cu eventuala verificare a tezei sale sistată pentru moment, premierul Ciucă ar mai avea de bifat un pas pentru a-și asigura liniștea: desființarea cu totul a organismului abilitat și echipat legal să verifice existența unui plagiat și să dispună în consecință. Chiar și în eventualitatea în care, după ani de procese, Nicolae Ciucă va pierde bătălia din instanță pentru anularea înregistrării sesizărilor referitoare la teza sa, dispariția CNATDCU oferă garanția certă a imaculării.

Conform proiectului Legii Educației care vizează învățământul universitar, locul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare ar urma să fie luat de alte două instituții, cu atribuții de control mult limitate în sfera combaterii fraudelor academice. Reforma pe care o propune Guvernul Ciucă, sub bagheta ministrului Educației Sorin Cîmpeanu și atenta supraveghere a președintelui Klaus Iohannis, mută verificarea plagiatelor din sarcina CNATDCU în cea a universităților care organizează programe de studiu.

Practic, în noua formulă chiar fabricile de doctorate vor fi chemate să devină într-atât de responsabile încât să admită, prin propriile comisii de etică, faptul că au abilitat titluri universitare clădite pe plagiat.

De altfel, verificarea de către instituția universitară care i-a găzduit cercetarea doctorală a fost solicitată public chiar de premierul Ciucă. Acesta a cerut comisiei de etică a Universității Naționale de Apărare să-i analizeze lucrarea de doctorat – deși, mai ales în calitate de șef al Executivului, știe că instituția abilitată să verifice este CNATDCU. Deocamdată – întrucât același Nicolae Ciucă girează în momentul de față o reformă universitară izbăvitoare pentru propria situație.

Acesta este contextul general în care s-a petrecut întâlnirea de la Palatul Victoria dintre premierul României și reprezentanții unora dintre cele mai mari universități din țară.

»» Un premier asupra căruia planează suspiciuni concrete de plagiat – și care a făcut totul în ultima jumătate de an pentru a evita verificarea tezei sale de doctorat – i-a chemat pe rectori la discuții despre reforma universitară.

»» Iar rectorii, puși față în față cu poncife sforăitoare despre excelență și etică universitară, au tăcut mâlc exact când ar fi avut prilejul formal să vorbească despre aspectele controversate ale unei reforme care pare să servească mai puțin primenirii sistemice și mai mult salvării omului politic Ciucă.

Inivitație la Palat

Întâlnirea de la Palatul Victoria a fost organizată la invitația premierului Nicolae Ciucă, invitație transmisă consorțiilor universitare printr-un consilier din cabinetul guvernamental. Fiecare consorțiu a trebuit apoi să-și desemneze reprezentanții. 

Foto: Guvernul României

Convocați la Palatul Victoria să dezbată reforma în educație, inclusiv din perspectiva eticii universitare (și a mecanismelor care o asigură), cei 25 de rectori prezenți au tăcut mâlc înaintea premierului când a venit vorba despre instrumentele prin care actualul șef al guvernului, suspect de plagiat, pare să-și protejeze interesele personale.

Desființarea CNATDCU, propusă exact în contextul politic descris anterior, n-ar fi trebuit evitată ca subiect de discuție. Și totuși, șefii de universități prezenți la întâlnirea cu Nicolae Ciucă au tratat cu indiferență chestiunea, nerostind vreun cuvânt despre controversatul scenariu guvernamental.

Practic, tăcerea a funcționat ca mijloc de validare: toți cei prezenți au girat ipoteza responsabilizării universităților prin desemnarea lor ca factori de control în descoperirea tezelor plagiate, ignorând faptul că eliminarea CNATDCU din peisajul administrativ este preconizată într-un moment în care ar servi de minune chiar salvării premierului plagiator.

Dacă în 2012 acțiunile guvernului Ponta de a-l salva pe premierul-plagiator au stârnit aprigi dezbateri publice, iar în 2017 acțiunile guvernului Grindeanu de a-l izbăvi penal pe politicianul Liviu Dragnea au provocat revolta unor părți importante din societate, actuala tentativă a cabinetului Ciucă de a sabota mecanismele de investigare a plagiatelor e întâmpinată mai degrabă cu indiferență, ba chiar cu forme voluntare de participare la operațiunea de spălare a imaginii și salvării carierei generalului plantat la vârful PNL.

De ce au tăcut cei 25 de rectori prezenți la întâlnirea cu Nicolae Ciucă de la Palatul Victoria? Dela0.ro a încercat în ultimele zile să obțină reacții și explicații de la participanți. Am reușit să vorbim cu nouă dintre ei.

Iată un sumar al motivelor pentru care rectorii au ales să nu abordeze propunerea (contextul și consecințele) desființării CNATDCU

»»sunt alte subiecte mult mai importante decât CNATDCU

»»modificările propuse li se par absolut firești

»»propunerile de modificare sunt foarte bune

»»de fapt nu se schimbă mare lucru în funcționarea CNATDCU

»»modificările responsabilizează universitățile

»»în realitate CNATDCU nu verifica calitatea tezelor

Acestea sunt o parte din explicațiile date de rectorii care au răspuns întrebărilor Dela0.ro. Din cei nouă, unul a dorit să rămână anonim. 

Poziția rectorilor

Dela0.ro a solicitat guvernului componența delegațiilor universitare de la întâlnirea de pe 25 iulie găzduită la Palatul Victoria. Lista cuprinde numele a 24 de rectori, un al 25-lea participant fiind prezent în calitate de consilier al premierului – Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara. 

Au fost la întâlnirea cu premierul Ciucă rectori de la șase consorții universitare.

De la Academia de Studii Economice din București a participat la întâlnire profesorul  universitar doctor Nicolae Istudor. Nu știe exact ce a determinat exact acum organizarea întâlnirii cu premierul, știe doar că, de-a lungul timpului, consorțiul Universitaria din care face parte a solicitat întrevederi cu mai toate instituțiile statului.

Referitor la modificările din Legea Educației ce vizează CNATDCU, Istudor ne-a declarat: 

Ce am văzut și constatat eu este că toate consorțiile au fost de acord ca titlurile să fie acordate de universități, astfel încât să fie responsabilizate. Dar aceasta este o discuție mai veche, de vara trecută. 

Eu nu am simțit că sunt modificări semnificative. Și acum dacă sunt suspiciuni de plagiat noi avem comisie care analizează teza. Din ce știu eu tot CNATDCU va avea ultimul cuvânt. Mare lucru nu se schimbă.

Istudor nu este deloc singurul care ține să păstreze discuția în zona dreptului universităților acreditate de a acorda titlul de doctor. Pe același discurs merge și profesorul universitar doctor inginer Dan Cașcaval de la ​​Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iași. Îi mai adaugă însă un element lansat în discursul public chiar de ministrul Sorin Cîmpeanu: responsabilizarea universităților. 

Este o problemă care ține de recunoașterea universităților. Dacă sunt acreditate nu văd de ce nu ar putea oferi diploma de doctor. Da, sunt de acord ca universitățile să acorde diploma de doctor. Mi se pare firesc.

Tot pe argumentul responsabilizării merge și profesorul universitar doctor Răzvan Teodorescu de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară Bucureşti. 

Nu s-a discutat, nu am considerat că e necesar (n.r. despre desființarea CNATDCU). Da, sunt total de acord cu modificările. Așa se responsabilizează universitățile. Fiecare până la urmă trebuie să și răspundă pe ceea ce face. 

Deși membră în Consiliul General CNATDCU, profesorul universitar doctor Anca Buzoianu de la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca, prezentă la întâlnirea de la Palatul Victoria, a refuzat să răspundă la întrebările legate de desființarea CNATDCU. A transmis reporterului Dela0.ro că va avea o poziție publică atunci când va considera de cuviință. 

Întrebată de ce nu s-a discutat în cadrul întâlnirii cu Nicolae Ciucă despre modificările ce privesc CNATDCU, Buzoianu a ținut să sublinieze că timpul a fost scurt și în acel timp scurt au fost abordate alte probleme mai importante.  

Chestiunea problemelor importante – sau mai importante decât CNATDCU – ne-a fost invocată și de un alt rector, care a cerut să nu fie citat cu nume și prenume. Poziția sa: universitățile au maturitatea să ofere și să retragă titluri de doctor – or în acest context nu mai e nevoie de CNATDCU, consideră rectorul:

Cum să punem CNATDCU pe prim plan când sunt chestiuni mai arzătoare, cum ar fi finanțarea?

Profesorul universitar doctor Cornel Cătoi de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară Cluj – Napoca ne-a declarat că a ajuns la întâlnire crezând că ea este organizată la solicitarea făcută în urmă cu câteva luni de președintele consorțiului din care face parte. Întâlnirea solicitată viza programul de reziliență, dezvoltarea agriculturii. 

Până la urmă ne-au luat pe toți, de la toate consorțiile. Da, la întâlnire s-a discutat mai mult pe legea Educației, spune Cătoi. 

Deși e rectorul unei universități, Cătoi a ținut să precizeze că vorbește în nume personal, nu în numele instituției pe care o conduce. 

Eu personal sunt de acord ca universitățile să-și asume paternitatea tezelor pentru că acolo se desfășoară, după regulile universității. E mai bine ca universitățile să-și asume responsabilitatea calității tezelor. În realitate CNATDCU nu a verificat niciodată calitatea tezelor. S-a uitat doar la documentele existente, nu cred că experții s-au pus să verifice calitatea. 

Universitățile sunt obligate prin lege să aibă soft antiplagiat și să garanteze că nu e plagiată teza. Acum vă spun că e greu. Sunt și eu coordonator de doctorat și e greu uneori să spun dacă o frază e luată din altă parte. Sunt lucrări științifice care nu se găsesc în spațiul virtual. Poți găsi similitudini doar cu ce e pe internet. 

Coleg de consorțiu cu Cătoi, profesorul universitar doctor Gerard Jităreanu de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară Iași a crezut că la întâlnirea cu premierul vor fi doar cei de la universitățile de științe agronomice și medicină veterinară. Mai puțin dispus să dezvolte subiectul, Jităreanu ne-a declarat că nu contează ce crede el despre desființarea CNATDCU atâta timp cât la nivelul consorțiului nu au fost obiecții pe acest subiect și toată lumea a fost de acord cu modificările. 

Dintre cei de la consorțiul universitar Academica PLUS prezenți la întâlnire, ne-au răspuns profesor universitar doctor inginer Florinel Dinu de la Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești și profesor universitar doctor Aurelian Bălăiță de la Universitatea de Arte George Enescu din Iași. 

Nu e nimic neclar sau neagreat de noi în chestiunea reorganizării CNATDCU. Nu se desființează instituția. Toate acele propuneri sunt știute de noi, au fost discutate dinainte. Se merge după modelul universităților din Europa

, ne-a declarat Bălăiță. 

Universitățile au autonomie, dar acționează fără reguli morale

Dela0.ro l-a contactat și pe matematicianul Vasile Brînzănescu, membru în conducerea CNATDCU, pentru a afla dacă girul dat de rectori pentru desființarea CNATDCU este fundamentat și, în esență, corect.

Potrivit noilor prevederi de reformă universitară, misiunea CNATDCU ar mai fi doar de a stabili criterii pentru concursuri șii teze. I s-ar lua practic abilitatea verificării tezelor și concursurilor, inclusiv verificarea plagiatelor în mod direct sau după semnalarea lor, explică Brînzănescu. 

În ceea ce privește capacitatea universităților de a da, dar și de a retrage titluri de doctor, matematicianul notează două lucruri:

Da, universitățile au autonomie, dar acționează fără reguli morale; de exemplu, ar putea numi în comisiile de doctorat sau de abilitare numai specialiști din alte universități, inclusiv profesori din străinătate. Ele spun da, putem să facem noi verificarea plagiatelor, dar unele nu o fac așa cum s-a văzut până acum. 

A doua chestiune are legătură cu cine vor fi cei care vor face parte din Comisiile de Etică ale universităților, comisii ce vor fi chemate în viitor să verifice suspiciunile de plagiat dacă actualele propuneri de reformă sunt legiferate. 

După ce criterii vor fi numiți cei din Comisiile de Etică care ar urma să analizeze suspiciunile de plagiat? Selecția nu va fi precum la CNATDCU unde ai numai specialiști. Criteriile de selecție vor fi de tipul – îl luăm pe x că e băiat bun. 

Vasile Brînzănescu vede și înțelege contextul în care sunt propuse modificările ce privesc activitatea CNATDCU. Iar contextul, dincolo de cazul Ciucă, este unul în care cele mai multe situații de plagiat au fost semnalate la Științe Militare, Siguranță și Informații, Drept și Sociologie, adică exact în zonele în care politicienii și-au facut doctoratele. 

Contextul este cel în care cei acuzați de plagiat au inventat tot felul de tertipuri pentru a ajunge în instanță, unde decid judecători care habar nu au ce se întâmplă într-o teză de doctorat. Nu au de unde să știe si nu au pregătirea științifică în aprecierea unei teze de doctorat, nici măcar în privința plagiatului.

Cu așa evidențe rămâne totuși întrebarea de ce susțin rectorii desființarea CNATDCU? Le dă o masă de manevră mai mare, pot dirija concursuri, teze, e de părere Brînzănescu. 

În cazul câtorva ar mai fi un motiv. 

O mică atenție pentru rectori

Anumiți rectorii au tot interesul să păstreze tăcerea în chestiuni delicate pentru putere, cum ar fi CNATDCU, având în vedere cadoul pe care noua lege a Educației li-l face. Potrivit proiectului, “durata mandatului de rector este de 5 ani. O persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru un număr nelimitat de mandate. Numărul mandatelor este stabilit în Carta universitară”.

Cu alte cuvinte nu mai există nicio limită pentru mandatele de rectori. Mandatul de rector e pe patru ani, în acest moment, și e limitat la două cicluri. Există însă o portiță pentru cei care țin de fotoliul de conducere, una introdusă de Guvernul Ponta. Cele două mandate trebuie să fie complete.  

Cine sunt rectorii care se pot bucura de cadoul făcut de către Sorin Cîmpeanu?

Din cei 25 de rectori prezenți la ședința cu premierul Ciucă 13 dintre ei vor putea beneficia din plin de extinderea mandatelor. 

Prof. univ. dr. Cezar Ionut Spinu a fost ales rector al Universității din Craiova in februarie 2016. La acea vreme era vicepreședinte al PSD Craiova. E practic la al doilea mandat de rector. 

Nicolae Istudor e și el la al doilea mandat. La fel și Vasile Țopa, Dan Cașcaval, Viorel Scripcariu, Cornel Cătoi, Cosmin Popescu, 

Marilen Pirtea, deputat PNL, este la al treilea mandat de rector al Universității de Vest din Timișoara. La finalul celui de-al doilea s-a autosuspendat invocând motive personale. Neavând astfel două mandate complete, cum prevedea modificarea legislativă adusă de Guvernul Victor Ponta rectorul Marilen Pirtea a putut obține și un al treilea mandat. 

Foto: Guvernul României

Este strategia urmată de altfel și de alți rectori prezenți pe 25 iulie la Palatul Victoria, aflați și ei la al treilea mandat. 

»»Mihnea Costoiu – rectorul Universității Politehnica din București, fost ministru al Învățământului Superior în guvernul Ponta 

»»Valentin Popa – rector al Universității Ștefan cel Mare din Suceava, fost ministrul al Educației în Guvernul Dăncilă

»»Ramona Lile – rectorul Universității Aurel Vlaicu din Arad

»»Leonard Azamfirei – rector al Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, senator PSD

»»Lucian Puiu Georgescu – rectorul Universității Dunărea de Jos din Galați a fost ministru al Cercetării în cabinetul Mihai Tudose. A vrut să candideze în 2020 pe listele PSD la Parlament, dar a renunțat. 

Posibili purtători de numeroase mandate în fruntea universităților pe care deja le conduc rectorilor le-a fost greu să vorbească în fața premierului despre importanța unei instituții precum CNATDCU în verificarea plagiatelor. Așa că au ales tăcerea.

1 COMENTARIU

  1. Aș fi vrut să aflu poziția d-lui Marian Preda de la Universitatea din București. De asemenea, nu văd printre reprezentanții consorțiului Universitaria pe nimeni de la UBB Cluj sau UAIC Iași. Ar fi interesant de aflat dacă nu au fost invitați, sau nu au dat curs invitației. Absentă este și SNSPA, nu știu din ce consorțiu face parte dar e posibil să fi avut o poziție critică față de desființarea CNATDCU dacă ar fi fost prezent reprezentantul lor. Iarăși, ar fi interesant de știut motivul pentru care nu au fost prezenți la consultări.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.