Un schimb din viata Simonei Halep

Saptamana trecuta, o jucatoare de tenis din Constanta a reusit sa puna punct celor 34 de ani de absenta romaneasca dintr-o finala de turneu de Mare Slem, disputand ultimul act de la Roland Garros. O cheama Simona Halep si a starnit o intreaga discutie despre ce anume ar trebui sa aprinda (ori nu) mandria nationala.

0

La 6-4 si 4-4 in setul al doilea, pe firul acela de ata care te tine in tenis deasupra abisului, la 40-40, Maria Sarapova serveste impecabil in coltul careului, dar Simona Halep agata mingea cu varful tuturor celor 168 de centrimetri prelungiti in racheta. Cadrul de grafit ii loveste pamantul, imprastiind pe Philippe Chatrier sunetul compozitului harsait pe zgura nemiloasa a Roland Garros-ului. Mingea pluteste peste fileu direct in corpul Mariei, care abia isi gaseste tempo-ul pentru a o trimite inapoi.

Urmeaza unul, doua, trei, patru, nu le mai tii numarul, de schimburi pe muchie, pana cand Sarapova gaseste o dreapta uluitoare care se infige ruseste, precum trupele Kremlinului in Crimea, in diagonala terenului. Pe fundal, coada ochiului o prinde pe Simona cum incepe sa fuga, in ciuda resemnarii tale, in ciuda resemnarii sale, in ciuda resemnarii insasi, si patineaza pe funinginea rosiatica pentru a invinge firea. Incredibil, Halep agata din nou mingea, corpu-i ramanandu-i intins ca o tusa de Dali pe panza caramizie de la Paris.

Vreme de trei secunde, cat ghemul cu diametru de 6,7 centimetri zboara lenes in aer si aterizeaza in terenul adversarei, Simona nici nu mai stie unde este. Se aduna, sprijinindu-se in racheta, din pulberea terenului si gaseste timp sa intuiasca o alta minge neverosimila pe care Sarapova i-o intoarce si de data asta. Sfera topaie ca apucata, aproape musca linia de fund, dar nu!, Simona face o pirueta in jurul ei, luandu-i fata, si o impinge inapoi cu un procedeu care, indiferent cum s-ar numi in tenis, in viata reala se cheama miracol.

De data asta, mingea chiar cade pe tusa in jumatatea cealalta a terenului si, desi punctul nu e inca incheiat, stii ca de fapt s-a terminat. Trei lovituri mai tarziu, Sarapova catapulteaza mingea in fileu, care se scutura lung in aplauzele dezlantuite ale asistentei. Camera se muta intr-un prim-plan cu Simona Halep, surprinsa cum scoate limba strengareste, asa cum faceam toti cand eram mici la capatul unui sprint in curtea scolii. Baiatul de mingi ii arunca prosopul si-n timp ce-si sterge fata marcata de efort, Simona zambeste nevenindu-i sa creada.

Pe 7 iunie 2014, jucatoarea de tenis Simona Halep a fost invinsa in finala turneului de Grand Slam de la Roland Garros de jucatoarea de tenis Maria Sharapova, in trei seturi, 4-6, 7-6, 4-6. A fost pentru prima oara dupa 34 de ani cand o romanca a jucat cu trofeul pe masa la cea mai importanta competitie de tenis pe zgura din lume. Pe 9 iunie 2014, Simona Halep a urcat pe locul trei in topul mondial al tenisului feminin.

Iata si recomandarile saptamanii.

 

Ce nu poate lasa in urma Oana Dan

  • Marin Sorescu la intamplare

De ce ai fost nervoasa in perioada asta?
Nu mai stiu de ce. Stii tu, golul dintre scari

La mine, lupta cu mine insami  e totul – spui.
Si eu cum pot sa te ajut?
Sa-ti dau sageti la mana? Pietroaie pentru prastie?
Smoala incinsa? Si cine iese invingator?
Din lupta cu tine insati?

Invingator esti tu.
Bravo. Ma simt mandru precum muntele in fata marii,
Impietrirea in fata nelinistii.

  • O melodie

AICI.

  • Marea

Daca n-ati vazut marea pe anul asta, acum e un moment bun. Inca nu e aglomerat, soarele nu-i puternic sa arda pielea, iar preturile sunt inca decente. Asa ca eu va recomand – daca n-ati avut minivacanta de Rusalii – sa va luati una pana in 1 iulie.

 

Ce nu poate lasa in urma Iulian Andrei

  • Patru carti noi

Am avut, la inceputul lui iunie, in perioada Targului, precum si in postludiul imediat, dorinta de a achizitiona patru carti. Aceste patru carti sunt: „Fals tratat de manipulare” de Ana Blandiana, “Abbadon Exterminatorul” de Ernesto Sabato, “Amintirile unei nonagenare. Calatoriile mele, scriitorii mei” de Antoaneta Ralian si “Muste pe parbrizul vietii” de Radu Paraschivescu.

Intamplator, chiar intamplator, toate sunt publicate de Editura Humanitas. Bugetul, nu foarte generos, caci cum ar putea fi altfel cand traiesti fara carte de munca de un an si jumtate?, mi-a ingaduit in cele din urma aceasta cvadrupla fantezie. Ma adancesc acum – in paralel – in lectura (relectura in cazul lui Sabato) si gasesc micile (!) mele investitii utile.

  • Saving Mr. Banks

Un film foarte frumos, adeseori cu adevarat emotionant.

  • Aceasta obsedanta holograma 

AICI.

  • Extraordinarul Courrier International

As putea, poate, trai si fara aceasta bucurie saptamanala, dar, cu toata sinceritatea, nu cred ca ar merita. In ultimul numar a aparut si acest articol, cu adevarat fundamental despre Marius Manole (felicitari, DoR!).

 

Ce nu poate lasa in urma Vlad Stoicescu

  • Doua comemorari

70 de ani de la Debarcarea din Normandia, AICI.

25 de ani de la inabusirea protestelor din Piata Tien an Men, AICI.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.