Clientelism pentru eternitate: de ce finanțează statul român averea din străinătate a Bisericii

Anul e 2023 când bugetul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, o structură guvernamentală aflată în coordonarea prim-ministrului, explodează. Odată cu el explodează și finanțările publice aflate la cheremul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), de data aceasta pentru achiziții imobiliare derulate de instituția de cult în străinătate.

Peste 60% din bugetul alocat de DRP pentru finanțările nerambursabile a mers în acel an – 2023 – către tranzacții imobiliare (clădiri și terenuri), construcții de biserici, reparații, dotări și înfrumusețări de biserici operate de BOR, în țări din Occident, și câteva programe de tip eveniment și/sau școală parohială. În 2024 lucrurile urmau să stea și mai bine pentru instituția de cult: bugetul pentru finanțările nerambursabile era de aproape 150 de milioane de lei, iar 80% din această sumă era cheltuită în proiecte depuse de BOR, multe vizând achiziții imobiliare în străinătate. 

Dela0.ro a publicat în urmă cu o săptămână un articol care explica cum a ajuns  DRP o fabrică de bani publici a Bisericii, care a înghițit și în 2025 peste 80% din bugetul alocat proiectelor pentru românii din  diaspora. În vârf de criză bugetară, când toate categoriile sociale sunt vizate de măsuri de austeritate, BOR își cumpără zeci de clădiri și terenuri în străinătate cu bani publici.

Românilor li se vorbește despre vistieria goală a statului – dar ea nu mai pare atât de goală când ne uităm la cifrele DRP. Anul acesta, din 110 milioane de lei acordați ca finanțare nerambursabilă, peste 90 de milioane au intrat în buzunarele BOR. 

Oricât de aberantă ar putea părea pentru public, situația de la DRP – o instituție din aparatul guvernamental! – nu a declanșat semnale de alarmă la vârful puterii. În epoca stabilității PSD-PNL pactul fusese făcut: mai mulți bani la DRP pentru a finanța rețeaua BOR din diaspora, în speranța unui câștig electoral în anul de foc electoral 2024. Bugetul DRP creștea ca-n basme – de peste 40 de ori față de 2021 -, iar Biserica obținea finanțări publice cu nemiluita pentru proiectele sale din diaspora.

Existau însă și pierzători în această ecuație. Toate celelalte asociații reprezentative ale românilor din diaspora își vedeau diminuate semnificativ șansele de a mai obține finanțări de la DRP. Cândva modice, aceste resurse publice le erau vitale pentru a-și continua sau consolida activitățile comunitare.  

Solicităm reevaluarea criteriilor în baza cărora sunt aprobate finanțările. Era una dintre cerințele transmise Departamentului în februarie 2024 de către 49 de asociații din diaspora. 

Organizațiile atrăgeau atenția asupra modului discreționar în care DRP, condus la acel moment de social-democratul Gheorghe Cârciu, împărțea banii publici. Iar problema nu le era semnalată doar celor de la DRP, ci și Guvernului condus la acea vreme de Marcel Ciolacu, precum și Senatului al cărui președinte era la acel moment Nicolae Ciucă.

Dar nimeni nu a făcut nimic. 

Iar astăzi premierul Ilie Bolojan tace. I-am solicitat o reacție cu privire la cazul DRP. L-am întrebat dacă i se pare oportun ca în 2025 o instituție aflată în coordonarea sa să dea peste 8 milioane de lei pentru ca Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Marii Britanii și Irlandei de Nord să-și cumpere sediu.

Solicitarea a fost transmisă pe 25 iulie purtătoarei de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu. Am revenit patru zile mai târziu, după ce scandalul șpăgii de supraviețuire în care a fost implicat vicepremierul Dragoș Anastasiu s-a stins. Am primit asigurări că va veni un răspuns în câteva zile.Pe 4 august încă nu aveam o reacție, așa că am solicitat-o pentru a treia oară. 

Ce crede premierul Bolojan despre cazul DRP, în plină epocă de austeritate bugetară? Nu putem să vă spunem, pentru că nu știm. Până la momentul publicării acestui articol, niciun punct de vedere – oricât de auster – nu ne-a fost adus la cunoștință. 

Finanțările cu dedicație pentru BOR sunt opera Guvernelor Ciucă-Ciolacu și a mașinațiunilor bugetare din epoca stabilității PSD-PNL. Dar oprirea acestui mecanism discreționar de alocare a banului public stă astăzi în pixul lui Ilie Bolojan. 

Premierul iese public să le spună elevilor și studenților că bursele le vor fi tăiate pentru că multe dintre ele nu sunt acordate pe merit și sunt o povară la buget. 

Premierul iese public să le spună și părinților aflați în concediu de maternitate că li se reține o sumă infimă pentru plata asigurărilor de sănătate, pentru că așa ar fi echitabil.

Dar același llie Bolojan alege să tacă în chestiunea DRP, girând practic modul discreționar în care statul finanțează tranzacții imobiliare de zeci de milioane de euro realizate în străinătate de Biserica Ortodoxă Română.

Pentru că ultimii doi secretari de stat de la DRP au fost numiți cu susținerea PSD, am solicitat o reacție și din partea social-democraților. Nici pe aceasta nu am primit-o până la momentul publicării acestui articol. Nimeni de la PSD nu consideră că este oportun să explice susținerea partidului pentru politici guvernamentale de tipul celor implementate la DRP de oameni ai PSD.

Între atâtea tăceri, cineva vorbește totuși. Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale a publicat un comunicat în care apără oportunitatea și legitimitatea sistemului de finanțare implementat la DRP.

Ca eparhie BOR guvernând peste parohiile din Italia, Spania, Mare Britanie, Franța și alte țări din vestul Europei, MOREOM este probabil principala beneficiară a modului discreționar în care sute de milioane de lei din bugetul DRP au ajuns să finanțeze averea imobiliară din străinătate a Bisericii Ortodoxe.

Pe 12 februarie 2024 un document este înregistrat la nivelul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. 

În document sunt sintetizate propunerile a 49 de asociații din diaspora cu privire la Ghidul de finanțare publicat de DRP pentru anul respectiv. Departamentul gestiona deja un buget de 150 de milioane de lei, bani pe care – cel puțin pe hârtie – îi distribuia către proiecte ale diasporei, în cadrul unor sesiuni de finanțări nerambursabile.

Ghidul fusese pus în dezbatere de către DRP și urma să stabilească domeniile, criteriile și pașii pentru finanțarea proiectelor din diaspora.

Cele 49 de asociații cereau distribuirea echitabilă a finanțărilor astfel încât să fie sprijinite proiectele care contează pentru românii din diaspora. În acest sens, asociațiile semnalau că asistența socială și educația sunt domenii fundamentale care au nevoie de investiții.

DRP știa, de altfel, că există arii prioritare de acțiune a statului român în diaspora, căci cheltuise un milion de euro pentru a realiza o cercetare amplă în țările europene care găzduiesc mulți români. Între concluziile furnizate de studiul sociologic, era și aceasta: românii voiau mai mult servicii consulare și comunitare, nu neapărat servicii religioase. Singura țară în care românii cereau mai multe biserici era Marea Britanie, conform datelor DRP.

Ce a făcut Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, condus la acel moment de social-democratul Gheorghe Cârciu, cu propunerile trimise de asociații? Le-a ignorat. Dar cu propriile date, concentrate în cercetarea care ar fi trebuit să orienteze prioritățile de finanțare ale DRP? Le-a ignorat și pe acestea.

Într-o emisiune la televiziunea publică (intitulată <La sfatul popular>), în care se discuta Ghidul de finanțare 2024 emis de DRP, Cârciu transmitea următorul mesaj celor care aveau propuneri de modificare:

Putem să construim împreună dacă mergem în aceeași direcție. 

Iar direcția de care vorbea secretarul de stat fusese deja expusă de acesta în 2022, în cadrul unei emisiuni de la televiziunea Patriarhiei Române – Trinitas. Ce-și dorea Cârciu de la finanțările publice dirijate de DRP era susținerea Bisericii Ortodoxe Române în diaspora. Cel mai bun ambasador, în viziunea secretarului de stat PSD.

Ce își doreau asociațiile din diaspora nu era în direcția dorită de Cârciu, așa că lucrurile s-au sfârșit odată cu înregistrarea la DRP a documentului cu propuneri. Nimeni nu a vrut să discute concret cu asociațiile o îmbunătățire a Ghidului pe baza propunerilor formulate în documentul transmis. 

Nu este singura încercare prin care asociațiile din diaspora au încercat să tragă un semnal de alarmă cu privire la modul discreționar în care funcționează sistemul de finanțări nerambursabile gestionat de DRP. Adesea în beneficiul Bisericii Ortodoxe Române.

În octombrie 2023, Asociația RoOmenia Voluntari în Europa trimitea două adrese către premierul Marcel Ciolacu și șeful Senatului Nicolae Ciucă în care erau menționate mai multe situații problematice din cadrul finanțărilor publice de la DRP:

💰 Alocarea a peste cinci milioane de lei Episcopiei Române a Spaniei și Portugaliei pentru achiziționarea unui imobil care să fie centru pentru sprijinirea credinței, culturii și identității românești.

De ce credea asociația că ar fi o problemă? În acel an, conform Ghidului de finanțare, proiectele ce țineau de axa viață și spiritualitate erau plafonate la 2 milioane de lei. Asociația RoOmenia sublinia că o astfel de finanțare ridica “semne de întrebare serioase cu privire la echitatea și transparența procesului”.

💰 Introducerea în Ghidul de finanțare a unei noi linii de finanțare fără existența unui plafon. 

Asociația făcea referire la linia de finanțare denumită Comunitate, care deschidea practic ușa pentru finanțări de peste 2 milioane de lei, câștigate pe bandă rulantă de BOR în 2023. Prin această linie de finanțare DRP oferea posibilitatea înființării de centre pentru dezvoltarea comunității care să ofere sprijin, informare, asistență juridică, reintegrare sau învățarea limbii.

În noiembrie 2023, DRP a alocat 10, 6 și 5 milioane de lei pentru trei parohii din Franța și Marea Britanie. Banii vizau achiziționarea de imobile care să servească drept centre comunitare. 

Asociația RoOmenia observa în documentul transmis către Guvern și Senat că aceste finanțări generoase ale proiectelor BOR, încuviințate la nivelul DRP în noiembrie 2023, au coincis cu vizita șefului DRP Gheorghe Cârciu la Madrid, unde a fost decorat de episcopul ortodox al Spaniei și Portugaliei cu Crucea Episcopală, cea mai importantă distincție pentru mireni. 

Aceste coincidențe, împreună cu lipsa de transparență observată, ar putea sugera un conflict de interese sau favoritism. 

Vă rog, cu tot respectul, să luați în considerare aceste aspecte și să inițiați o investigație pentru a asigura integritatea și corectitudinea procesului de finanțare DRP. Este esențial să ne asigurăm că resursele destinate sprijinirii comunităților românești din diaspora sunt administrate în mod corect și echitabil

, își încheia Asociația RoOmenia adresa către premierul Marcel Ciolacu și liderul liberal Nicolae Ciucă. 

După publicarea articolului Dela0.ro – Fabrica de bani publici a Bisericii, o publicație independentă pentru românii din diaspora – Occidentul Românesc – a transmis un comunicat prin care solicită un audit complet al alocărilor DRP din perioada 2021 – 2025, dar și suspendarea Ghidului de finanțare până la aprobarea unei Strategii naționale pentru românii de pretutindeni.

Ne aflăm în fața unei deturnări grave de fonduri publice, a unei forme moderne de clientelism religios și politic, cu impact negativ asupra credibilității instituțiilor românești

, subliniază semnatarii. 

Occidentul Românesc a scris de-a lungul timpului despre investiția statului român în clădiri din străinătate ale BOR, mai exact în “proiectul megalomanic” Catedrala de la Madrid.

În iunie 2025, când la Palatul Victoria s-a instalat o echipa Bolojan, Occidentul Românesc a trimis o scrisoare la guvern în care semnala problemele finanțărilor nerambursabile coordonate de către DRP. Nu a primit niciun răspuns.

Dela0.ro a solicitat conducerii PSD să explice politica partidului la DRP. Atât fostul secretar de stat Gheorghe Cârciu, cât și actuala șefă a Departamentului, Cristina Lavinia Arnăutu, au fost susținuți la conducerea DRP de către PSD. În prezent, Gheorghe Cârciu este europarlamentar PSD. 

Până la momentul publicării acestui articol nu am primit niciun răspuns.

Am primit în schimb, pe 2 august, un telefon de la Gheorghe Cârciu. Social-democratul, destul de enervat de ceea ce publicasem, a justificat apelul ca fiind un răspuns la solicitarea de presă formulată de Dela0.ro către conducerea PSD. Chiar dacă i-am adus la cunoștință că nu este șeful PSD, nu face parte din conducerea PSD, nu s-a numit la DRP și nici nu și-a alocat singur bugetul, Gheorghe Cârciu a luat asupra sa toate consecințele:

Îmi asum tot! Eu îmi asum tot ce am făcut la DRP!

Dacă Guvernul Ciolacu ar fi adoptat Strategia națională pentru românii de pretutindeni 2023-2026, DRP nu ar mai fi putut împărți discreționar sute de milioane de lei în 2024 și 2025. 

Am încercat să ne lămurim dacă DRP a trimis măcar această strategie (pe care o are întocmită din 2023) către Secretariatul General al Guvernului, pentru ca astfel să fie demarat procesul de adoptare. Am solicitat DRP să ne transmită în ce zi fost trimisă strategia, care este numărul de înregistrare, precum și toate demersurile depuse pentru aprobarea ei. Am primit ca răspuns un paragraf sec: strategia a fost trimisă către SGG. 

Concomitent am cerut și SGG să ne pună la dispoziție lista cu toate proiectele de acte normative pe care DRP le-a trimis în 2023 și 2024 spre avizare și adoptare. De la SGG am primit o listă pe care era trecut un singur proiect, referitor la o altă chestiune, nicidecum la strategia în cauză. 

Confruntat cu răspunsul SGG, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a găsit în câteva ore numărul de înregistrare pe care inițial a refuzat să-l ofere. 

Ne-am întors la SGG pentru lămuriri. De ce DRP ne oferă un număr de înregistrare la nivelul SGG a unui document pe care același SGG nu-l raportează? Nu am primit un răspuns. Am primit în schimb, după multe zile, un răspuns sec: SGG a avizat strategia.

În calitate de beneficiară a celor mai multe finanțări DRP, Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale (MOREOM) a publicat un comunicat după apariția articolului Dela0.ro. Comunicatul apără sistemul de finanțări de la DRP, pe care îl consideră “una dintre cele mai eficiente și justificate investiții publice realizate în beneficiul românilor de pretutindeni.”

Mitropolia subliniază apăsat că alocările au fost legale. Însă Dela0.ro nu a contestat legalitatea lor. Dela0.ro a arătat cum Guvernele Ciucă-Ciolacu au construit treptat un nou mecanism de finanțare a BOR, folosindu-se de o instituție care ar fi trebuit să se preocupe de nevoile românilor de pretutindeni.

Instituția avea întocmită o strategie pentru diaspora și un plan de orientare a finanțărilor, dar niciunul dintre aceste documente nu descria finanțarea proiectelor de cult ca fiind prioritară. Așa că a ales să le ignore, folosind în schimb un buget în continuă expansiune pentru a finanța averea imobiliară a BOR.

Acestea au fost faptele expuse. În fața lor, MOREOM se apără cu acest argument: “Biserica Ortodoxă Română a investit, din fonduri proprii și din contribuții ale credincioșilor, mult mai mult decât a primit din partea statului român”.

O altă justificare frecvent utilizată de DRP și BOR pentru a explica finanțările proiectelor de cult, și implicit achizițiile imobiliare din străinătate, este cea a predării limbii române. Aceste imobile sunt punctul de plecare al proiectelor ce mențin identitatea românească peste hotare și contribuie decisiv la coeziunea comunităților din diaspora, scrie MOREOM în comunicatul publicat.

Dela0.ro a discutat cu mai multe asociații din diaspora care au explicat că pentru predarea limbii române ai nevoie să închiriezi o sală, nu să cumperi o clădire. În plus, mai multe asociații au acuzat că, în unele situații, orele de limba română sunt ore de rugăciune ținute de soția preotului. 

Cum sunt folosiți banii publici la DRP pentru finanțarea interesele imobiliare din străinătate ale BOR? O tranzacție imobiliară încheiată de Biserică într-o comună de la periferia Parisului oferă câteva indicii. 

Începând cu 2022, odată cu venirea la DRP a lui Gheorghe Cârciu, PSD și PNL demarează planul de transformare al instituției. O creșterea substanțială a bugetului deschide ușa pentru sesiuni de finanțări nerambursabile de zeci de milioane de lei. BOR primește în perioada 2022-2025 aproape 300 de milioane de lei de la DRP. 

2023 e anul în care se dă liber la finanțări de peste 2 milioane de lei pentru BOR prin introducerea unei linii de finanțare numită Comunitate. Iar în acel an Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale (MOREOM) primește de la DRP 10 milioane de lei pentru achiziția unei capele și a unui teren. În Suresnes, la periferia Parisului. Finanțarea publică vizează imobilul în vederea transformării lui în centru comunitar. Cel puțin pe hârtie.

La un an de la achiziție, MOREOM îl premiază pe cel care a făcut-o posibilă: Gheorghe Câciu. În septembrie 2024 Cârciu primește Crucea Mitropolitană. Fostul secretar de stat de la DRP spune cu acest prilej:

Centrul comunitar Suresnes va găzdui sediul Centrului de Studii și Cercetări „Dumitru Stăniloae”, o facultate de teologie dedicată diasporei, precum și o parohie românească pentru comunitatea din apropiere. 

În acest context, centrul comunitar – prevăzut pe hârtie ca justificare a achiziției imobiliare – pare mai degrabă periferic. O idee care ornează un proiect butaforic, spre a bifa niște punctaje în fața finanțatorului – pentru ca în final să prindă o formă ciudată, ca sediu al unui program teologic de studii private, îmbinat cu o biserică, peste care s-a dat și o spoială comunitară.

La două luni după Cârciu se prezintă în Suresnes însuși Marcel Ciolacu. Vizita e în calitate de premier, dar și de candidat la alegerile prezidențial din 2024. O “corespondență specială de la Paris” ni-l prezintă pe Ciolacu la o întâlnire cu reprezentanți ai comunității “la Centrul Ortodox de Studii și Cercetare Dumitru Stăniloae.” Este chiar centrul comunitar finanțat cu 10 milioane de lei de statul român prin DRP și în beneficiul BOR.

E început de noiembrie 2024, iar Marcel Ciolacu e întâmpinat cu pâine și sare la Suresnes. Planurile BOR sunt mari aici. Premierului i se prezintă planuri de extindere, mai multe construcții noi, inclusiv o capelă și o școală nouă. Toate ar urma să fie finanțate din bani publici.

Marcel Ciolacu nu mai este astăzi, dar ceva tot ne rămâne: să constatăm dezastrul public provocat între altele și de conduita bugetară de la DRP. Austeritatea nu-i pentru toată lumea însă. Finanțarea intereselor (inclusiv imobiliare) ale BOR din diaspora este în continuare politică de stat la București.