FABRICA DE BANI PUBLICI A BISERICII

👉 Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a devenit în doar câțiva ani una dintre cele mai generoase instituții guvernamentale, acordând finanțări nerambursabile de circa 300 de sute de milioane de lei din 2021 până în prezent.

👉 Pe hârtie, scopul DRP este să sprijine “activitățile românilor de pretutindeni și organizațiile reprezentative ale acestora”. În realitate, departamentul s-a transformat într-un finanțator culant al achizițiilor imobiliare derulate de Biserica Ortodoxă Română în străinătate. În plină criză bugetară, acestea s-au intensificat.

👉 BOR cumpără pe bandă rulantă clădiri și terenuri în Italia, Franța, Marea Britanie, Irlanda, Belgia, Spania, Portugalia sau Germania. Iar guvernul, prin DRP, plătește cu bani publici înmulțirea averii imobiliare a Bisericii. În același timp românilor li se vorbește despre grija deosebită pentru vistieria goală a statului.

👉 Istoria recentă a DRP, o instituție cândva periferică în aparatul guvernamental care a crescut în câțiva ani ca-n basme, e ilustrativă pentru dezmățul bugetar din epoca coaliției stabilității PSD-PNL. Și pentru simbioza indestructibilă dintre stat și Biserică. Stabilitatea s-a făcut praf, dezmățul continuă la DRP.

În plină criză bugetară internă statul român finanțează tranzacții imobiliare de zeci de milioane de euro realizate în străinătate de Biserica Ortodoxă Română.

Peste 8,3 milioane de lei (mai bine de 1,6 milioane de euro) a alocat în aprilie 2025 guvernul, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), pentru ca Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Marii Britanii și Irlandei de Nord să-și cumpere sediu.

Alte 6 milioane de lei (circa 1,2 milioane de euro) au ieșit din buzunarul public la început de vară pentru a finanța achiziții imobiliare private ale BOR în Villaler (Spania), Böblingen (Germania) sau Monza (Italia).

În iunie 2025, încă o finanțare nerambursabilă: 10 milioane de lei (peste 2 milioane de euro) pentru nou înființata Episcopie Ortodoxă Română a Irlandei, spre a cumpăra o clădire în care să funcționeze Catedrala Ortodoxă din Dublin.

Sunt doar câteva din zecile de situații recente în care DRP, o structură periferică aflată în coordonarea prim-ministrului, a dat bani cu nemiluita Bisericii Ortodoxe Române ca să-și dezvolte baza materială din străinătate.

Cel puțin 30 de clădiri și terenuri din străinătate au fost propuse spre achiziționare de BOR, care în ultimii doi ani și jumătate a depus la DRP solicitări de finanțare pentru achiziții imobiliare de minim 75 de milioane de lei (15 milioane de euro). Aproape jumătate dintre bunurile imobiliare vizate sunt în Italia. Alte țări în care BOR a cumpărat sau va cumpăra clădiri sunt Franța, Marea Britanie, Irlanda, Belgia, Spania, Portugalia și Germania. 

În ultima lună, Guvernul Ilie Bolojan a adoptat măsuri de reechilibrare fiscală care afectează milioane de cetățeni: pensionari, elevi și studenți, părinți aflați în concediu de creștere a copilului, persoane aflate în șomaj, persoane care beneficiază de venitul minim de incluziune, dar și întregi categorii de salariați sau antreprenori. Practic, nimeni nu este scutit de efectele negative ale unei reforme radicale, menită să taie drastic cheltuielile statului pentru a diminua deficitul bugetar galopant.

Dar în timp ce austeritatea își face din nou loc în vocabularul social, cheltuielile statului legate de susținerea BOR nu doar că nu se diminuează, ci cresc exponențial.

Principala filieră guvernamentală prin care sunt finanțate cheltuielile de cult este Secretariatul de Stat pentru Culte (SSC), condus în prezent de Ciprian Olinici, director al trustului media al Patriarhiei Române între 2010 și 2023. Doar în primele șase luni din 2025, SSC a cheltuit peste 1,5 miliarde de lei (300 de milioane de euro) pentru susținerea cultelor. Grosul sumei finanțează personalul și clădirile BOR, de care aparțin cei mai mulți credincioși.

Însă în subordinea guvernului mai funcționează o instituție care a reușit rara performanță de a-și vedea bugetul crescut de 38 de ori între 2021 (4,5 milioane de lei) și 2024 (169 milioane de lei). De această creștere s-a bucurat mai ales BOR, în condițiile în care procente semnificative din banii DRP au mers către susținerea instituției de cult ortodox.

Iată situația la zi. În 2025, DRP a cheltuit în patru luni (martie – iunie) tot bugetul alocat pe anul 2025 pentru finanțări nerambursabile. Vorbim de 110 milioane de lei. Peste 80% din sumă a ajuns la BOR. Preocupat de cheltuirea corectă a banului public premierului Ilie Bolojan i-a scăpat din vedere tocmai situația aberantă de la o instituție aflată în coordonarea sa directă. Despre finanțările generoase care au mers dinspre DRP spre BOR au scris atât Europa Liberă, cât și G4Media.

Ilie Bolojan nu este responsabil pentru modul discreționar în care DRP a ajuns să beneficieze de bugete tot mai mari în ultimii ani, alocându-le tot mai mult în beneficiul BOR. Responsabili pentru situația constatată sunt Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, foștii premieri ai României din perioada coaliției stabilității PSD-PNL.

Putea opri Ilie Bolojan aceste cheltuieli, care cu greu pot fi justificate în plină criză fiscal-bugetară? Un moratoriu pe cheltuieli de finanțare a unor achiziții imobiliare de cult – fie ele și contractate, dar încă nevirate – ar fi putut fi una dintre măsurile dispuse. Vistieria țării e goală și statul trebuie să-și reducă semnificativ cheltuielile, e mesajul transmis de guvernanți populației. Dar o instituție guvernamentală plutește peste această lume în ruină pentru a finanța cu generozitate planurile imobiliare ale episcopiilor BOR din străinătate.

Am încercat să reconstituim contextul factual al acestei deveniri bugetare – aberantă în orice timpuri, obscenă în aceste timpuri de austeritate și reducere drastică a cheltuielilor statului.

Creat pentru a concepe, implementa și susține programe și proiecte pentru românii din diaspora, DRP a ajuns în ultimii trei ani să finanțeze aproape exclusiv cultele. Instituția face asta în ciuda obiectivelor exprimate formal în documente oficiale care ar trebui să-i guverneze activitatea. O face în ciuda cercetărilor și analizelor care arată clar spre ce proiecte ar trebui să meargă banii și care sunt cu adevărat nevoile românilor din diaspora. 

Toate aceste documente, mai exact Strategia națională pentru românii de pretutindeni 2023-2026, Planul de prioritizare a măsurilor de intervenție, dar și Studiul aprofundat pe diaspora, au fost ignorate complet. Chiar dacă statul român, prin DRP, a cheltuit un milion de euro pentru a le concepe. Finalizată în toamna anului 2023, Strategia nu este nici acum aprobată de guvern. Pusă în dezbatere, a rămas blocată pe circuitul de avizare.

La pachet, și criteriile de prioritizare a finanțărilor la nivelul DRP s-au dus pe apa sâmbetei. Cu un buget înmulțit de zeci de ori, Departamentul a ajuns astfel să direcționeze discreționar către BOR până la 90% din banii publici gestionați. 

În aprilie 2023, DRP a publicat o cercetare de peste 250 de pagini despre diaspora românească. Documentul făcea parte dintr-un proiect care își propunea să obțină la final “o situație centralizată privind diaspora românească din cele mai semnificative state, situație care urma să stea la baza fundamentării unei noi Strategii pentru românii de pretutindeni, dar și a unui plan privind prioritizarea intervențiilor financiare în domeniile gestionate de către Department”. Sunt exact termenii folosiți în descrierea proiectului realizat cu bani publici, europeni. Costul total: un milion de euro. 

Cercetarea a fost făcută pe diaspora din zece țări – Italia, Spania, Franța, Germania, Marea Britanie, Canada, SUA, Austria, Israel și Belgia. Unul dintre instrumentele folosite în studiu a fost focus grupul. 

Focus grupurile realizate în cele zece țări au scos în evidență următoarele lucruri: românii vor mai multe consultate și diversificarea serviciilor oferite de către acestea, vor sprijin și  informare pe zona drepturilor și obligațiilor, piața muncii, locuire, vor ca limba română să se învețe la școală, să fie parte din programă, vor susținerea asociațiilor românești care să reprezinte mai bine diaspora. În ceea ce privește religia, singura țară în care românii au cerut mai multe biserici a fost Marea Britanie. 

Alte date relevante din studiu: 

> Locurile în care românii din diaspora participă la orele de limba română sunt: cursurile organizate de asociațiile românești, cursurile realizate de Institutul Limbii Române, cursurile organizate în cadrul bisericilor. 

> 90% dintre românii din diaspora nu participă la acțiunile organizate/finanțate de DRP

> Diaspora interacționează cu Consulatul, Ambasada și, pe ultimul loc, DRP.

> În ceea ce privește participarea la slujbele religioase, 40% dintre românii din diaspora spun că participă la astfel de adunări de câteva ori pe an.

Cercetarea a stat la baza Strategiei Naționale pentru Românii de Pretutindeni 2023 – 2026 (SNRP), dar și a Planului de prioritizare a măsurilor de intervenție ce vor fi finanțate prin programele gestionate de DRP pentru punerea în aplicare a Strategiei naționale pentru românii de pretutindeni. Ambele documente sunt finalizate, iar banii europeni care ar fi trebuit să finanțeze consolidarea capacității DRP de a planifica și implementa politici publice sănătoase au fost decontați integral.

La finalul anului 2023, DRP știa ce proiecte ar trebui să susțină în mod prioritar în următorii trei ani. În realitate, DRP a împărțit discreționar cel puțin 260 de milioane de lei (bugetul pentru finanțările nerambursabile din 2024 și 2025).

SNRP stabilea o serie de obiective generale și specifice pe care instituția ar fi trebuit să le bifeze în următorii ani. Unul dintre obiectivele generale era: păstrarea, dezvoltarea și afirmarea identității, etnice, lingvistice culturale și spirituale românești și facilitarea legăturilor românilor de pretutindeni cu România. El ar fi trebuit atins prin susținerea limbii române, a vieții culturale, a vieții spirituale, prin promovarea tradițiilor, susținerea accesului la informații, dezvoltarea societății civile și apărarea și valorificarea drepturilor. 

Dacă SNRP trasa obiectivele, un alt document venea să stabilească, pe baza unor criterii specifice, programele și proiectele care ar fi trebuit să fie prioritare pentru atingerea obiectivelor. Este vorba de Planul de prioritizare finalizat în noiembrie 2023.  

Un grafic simplu din acest plan arată concret unde ar fi fost prioritar să intervină DRP până în 2026. Primele domenii sunt – societatea civilă, limba română, apărarea și valorificarea drepturilor, mass-media, reintegrarea românilor. Pe ultimul loc se află viața culturală, promovarea tradițiilor și viața spirituală. 

În acest plan nu este menționat nicăieri ca fiind o urgență sau o prioritate susținerea proiectelor care vizează achiziția de clădiri și terenuri de către cultele religioase. De fapt nicăieri în plan nu este menționată ideea strategică de finanțare a unor achiziții imobiliare. În ceea ce privește dotările, renovările/reparațiile sau realizarea picturii în lăcașurile de cult, acestea sunt trecute ca fiind proiecte non-urgente, în care intervenția DRP poate fi amânată până la trei ani de la momentul sesizării problemei. 

Însă felul în care DRP a orientat în realitate finanțările nerambursabile nu respectă deloc documentele elaborate chiar de DRP. Dar niciodată adoptate de guvern. 

În 2025, din totalul de 110 milioane de lei aflați la dispoziția DRP pentru finanțări nerambursabile, 92 au finanțat proiecte ale cultelor, adică BOR în majoritatea covârșitoare a cazurilor. Doar 7 milioane din cele 92 finanțează evenimente, promovarea tradițiilor sau predarea limbii române de către culte și/sau asociațiile religioase. Restul, adică în jur de 85 de milioane, au vizat nevoi imobiliare – fie că vorbim de achiziții, construirea de biserici sau dotări, renovări și pictură. 

În 2024, an electoral, bugetul pentru finanțările nerambursabile a fost de aproape 150 de milioane de lei. 80% din această sumă a mers către proiecte ale cultelor, adică aproximativ 120 de milioane de lei. Din nou, BOR este câștigătorul net al sesiunilor de finanțare. 

💰 Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Proroc Isaia”: Achiziționarea complexului parohial – 2.000.000

💰 Parohia Ortodoxă Română ,,Sfântul Ierarh Grigorie Patama”, Como: Achizitie Centru spiritual social şi educațional – 2.000.000

💰 Parohia Ortodoxă Română Sfânta Treime, Sfântul Rafael Arhanghelul și Sfântul Pirnan:

💰 Achiziţionarea bisericii „Sf. Duh” din Ludwigshafen am Rhein – 2.000.000

💰 Parohia Sf Apostoli, Zeebrugge, Belgia: Achiziţia bisericii Stella Maris – 3.000.000

Doar două achiziții, în valoare de 3.5 milioane de lei, au vizat în 2024 cultele adventiste și penticostale. 

E important să menționăm că până în 2024 finanțările pe fiecare domeniu de intervenție erau plafonate. Odată cu renunțarea la plafoane s-a deschis larg ușa pentru culte, mai ales pentru BOR.

Startul finanțărilor generoase acordate de DRP a început însă în 2023, an în care bugetul instituției a crescut de două ori și jumătate față de anul anterior și de 40 de ori față de 2021. 

În 2023, din cele 156 de milioane de lei alocați pentru finanțări nerambursabile, 90 au mers către proiecte ale cultelor și asociaților creștine, cu precădere BOR. În ultima sesiune de finanțare din 2023, cea din noiembrie, DRP a dat unor entități  BOR nu mai puțin de 21 de milioane de lei pentru a achiziționa trei imobile în Franța și Marea Britanie. Scopul: să le transforme în centre comunitare.

2023 este anul în care DRP a introdus în ghidul de finanțare o nouă categorie numită comunitate, adică posibilitatea înființării de centre pentru dezvoltarea comunității care să ofere sprijin, informare, asistență juridică, reintegrare sau învățarea limbii. Pentru această categorie nu exista plafon. Astfel, începând cu 2023, BOR a ajuns inclusiv dezvoltator de centre de tot felul. Unele dintre ele sunt și biserici în același timp. DRP a oferit practic un instrument bugetar în plus pentru ca BOR să-și extindă și diversifice averea imobiliară. Printre proiectele finanțate generos de stat, prin DRP, se află inclusiv achiziții de sedii administrative pentru oamenii BOR.

În 2021, când a venit la conducerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, instituția nu avea personalitate juridică, își amintește Oana Ursache (instalată în funcție cu susținerea USR-PLUS). Abia în septembrie 2021 a obținut-o, situație care a întârziat organizarea sesiunii de finanțare a proiectelor. Din bugetul de 6.5 milioane aflat atunci la dispoziție, doar 3.5% au ajuns la culte. Prioritare au fost proiectele educaționale, fiind urmate de cele pe cultură și mass-media, arată datele compilate în cadrul documentării noastre. 

Preluând șefia DRP, Oana Ursache a găsit în lucru și Cercetarea aprofundată pe diaspora. Proiectul de un milion de euro era în derulare, dar aproape că depășiseră termenul de finalizare, așa că a trebuit prelungit. Ursache confirmă că finalitatea era elaborarea unei Strategii naționale. În realitate, declară fosta secretară de stat pentru Dela0.ro, a simțit că nu exista niciun interes la nivelul DRP pentru finalizarea cercetării și ulterior a strategiei. O Strategie aprobată prin H.G, explică Oana Ursache, nu ar fi permis dezmățul din ultimii doi ani. 

Cum vede Oana Ursache această creștere exponențială a finanțării DRP pentru proiecte ale cultelor, de la 3.5% în 2021 la 80% în 2025? Fosta secretară de stat crede că ce s-a întâmplat în ultimii ani la DRP pe zona de finanțări nerambursabile “este o prăduială pe bani publici făcută în speranța că de acolo vor veni voturi“. 

Cum a fost posibil? 

Există o incongruență între ce finanțează DRP și ce au cu adevărat nevoie românii din diaspora. Iar în bugete nu există niște limite, cât la sută din finanțările nerambursabile să fie dedicate educației, de exemplu. În lipsa acestor două lucruri ce se întâmplă este un prăpăd

, a explicat Oana Ursache pentru Dela0.ro. 

În septembrie 2021, odată cu ieșirea USR – PLUS de la guvernare, Oana Ursache a fost demisă. 

La conducerea Departamentului a venit Gheorghe Florin Cârciu, numit de premierul Nicolae Ciucă în ianuarie 2022. A fost director DRP până la jumătatea lui 2024, când a renunțat la funcție pentru poziția de europarlamentar PSD. 

Gheorghe Florin Cârciu este un răsfățat al publicațiilor BOR și un personaj care apare frecvent alături de episcopi și preoți, la slujiri sau sfințiri de biserici.

În PSD, scrie presa locală, l-ar fi împins bunul său prieten, baronul social-democrat Paul Stănescu. Alături de acesta Cârciu a participat la vizite în Ucraina, la festivități organizate de Patriarhie, la tot felul de evenimente și întâlniri ale PSD. Potrivit unei analize Expert Forum, Cârciu a donat cei mai mulți bani pentru campania PSD de la europarlamentare – peste 2,4 milioane de lei. 

În septembrie 2022, Cârciu explica din studioul Trinitas (televiziunea Patriarhiei Române) care îi erau planurile la DRP. 1.400 de parohii existau la acel moment în străinătate. insuficiente în viziunea noului director DRP: “În fiecare zi mai facem una, pentru că așa purtăm de grijă românului!”. În ceea ce privește rolul Bisericii, Cârciu considera că este o datorie a statului român să o finanțeze cu bani: 

Datoria noastră e să sprijinim Biserica, așa cum Biserica sprijinește românul!

Și Cârciu chiar s-a ținut de planul descris. În doi ani și jumătate, cu binecuvântarea premierilor Ciucă și Ciolacu, a transformat DRP într-o sursă majoră de finanțare a BOR. Tot el a reînnoit Protocolul de cooperare între DRP și Patriarhia Română, în 2023.

În primul an de mandat al social-democratul Cârciu, bugetul pentru proiectele cu finanțare nerambursabilă a crescut de aproape patru ori față de anul anterior, ajungând la 25 de milioane. Timid au crescut și alocările către culte, de la 3.5% în 2021 până la 16% în 2022. 

“Cele mai bine organizate comunități sunt cele din jurul bisericilor. Bisericile fac o treabă bună pe predarea limbii, educație, spiritualitate, cultură”, își apără Cârciu deciziile într-un dialog telefonic cu Dela0.ro. În plus, mai explică el, “ca și volum financiar sunt cele mai puternice”. 

Ce vrea să spună politicianul? În cazul finanțărilor nerambursabile, DRP dă 50% avans și restul de 50% după implementare/decont. Or cele mai multe asociații, spune Cârciu, nu au capacitatea să susțină financiar un astfel de mecanism și atunci depun proiecte mai mici:

Nu avem asociații care să lucreze pe proiecte mari, de anvergură. Biserica e cel mai bun și serios ambasador

L-am întrebat la începutul discuției telefonice pe Cârciu dacă politica DRP, adică finanțarea aproape exclusivă a cultelor, are la bază vreun studiu, vreo cercetare, având în minte documentul despre diaspora publicat de DRP în 2023, chiar sub conducerea sa. Fostul director a fandat, susținând că orientarea către culte s-a datorat profesionalismului acestora. 

Strategia 2023-2026 a fost pusă în dezbatere la finalul anului 2023, an în care Cârciu era încă la conducerea Departamentului. Cârciu declară sigur pe el că a trimis-o la Secretariatul General al Guvernului (SGG), că au existat niște schimburi de mailuri legate de chestiuni din Strategie. Cu alte cuvinte, Strategia ar fi trebuit să intre pe circuitul de adoptare prin hotărâre de guvern.

Am solicitat mai multe detalii în baza legii care reglementează accesul la informații de interes public – pașii exacți din procesul de avizare al Strategiei, când a fost trimisă la SGG, când a fost înregistrată. Până la momentul publicării nu am primit un răspuns. 

În a doua jumătate a lui 2024, Marcel Ciolacu a numit-o la șefia DRP pe Cristina Lavinia Arnăutu. De-a lungul acestei documentări, Dela0.ro a purtat mai multe conversații telefonice cu actuala directoare a Departamentului.

Din punctul său de vedere două sunt motivele pentru care banii merg în proporție covârșitoare către culte, respectiv BOR. Primul are legătură cu școlile de limba română pe care bisericile ortodoxe le organizează. Învățarea limbii române este, potrivit Cristinei Arnăutu, un element important pentru românii din diaspora. Iar BOR face o treabă extraordinară, subliniază directoarea. Al doilea factor care explică alocările generoase, spune Arnăutu, se referă la fapul că românii din diaspora umplu bisericile duminică de duminică.  

În ceea ce privește finanțările de achiziții imobiliare pentru centre comunitare/sociale/educaționale, care ajung tot la BOR, Arnăutu susține că există o explicație simplă. Doar biserica are această capacitate, restul asociațiilor din diaspora fiind prea mici financiar ca să poată susține o asemenea lucrare. 

Reprezentanți ai parohiilor din străinătate semnează documentele pentru achiziționarea de noi spații în Vilaller, Madrid, Viareggio și Valli di Lanzo.

Dacă ar fi să acceptăm argumentul formulat de Arnăutu, că BOR face o treabă foarte bună în predarea limbii române în diaspora, de ce în 2025 proiectele cultelor care vizează școlile parohiale/românești au fost de doar 700.000 de lei?

Anul acesta, explică directoarea DRP, finanțările s-au dat pe bază istorică, pe criterii de oportunitate, pe cât de bine au desfășurat aplicanții proiecte trecute. În legătură cu cercetarea din 2023, Cristina Arnăutu e expeditivă. Nu consideră că trasează neapărat direcția în care ar trebui să meargă finanțările nerambursabile, ci ar fi vorba mai degrabă de dezvoltarea unei strategii generale pentru românii din diaspora. Admite totuși că o cercetare serioasă care să privească direct zonele de finanțare ar putea influența ce proiecte să primească în mod prioritar bani. 

Cristina Arnăutu transmite practic că la nivelul DRP nu există documente care să stabilească modul de intervenție al DRP în diaspora și criteriile de triere a proiectelor depuse spre finanțare, în funcție de urgența și ierarhia importanței lor. Dar această poziție instituțională  este un fals. Documentele există, ele sunt rezultatul unor activități de cercetare care au costat un milion de euro, însă nu au fost niciodată adoptate de guvern. 

După multiple dialoguri purtate de-a lungul documentării, am cerut Departamentului să ne pună la dispoziției toate datele legate de adoptarea Strategiei – când a fost transmisă către SGG, ce solicitării de modificare au fost formulate, ce demersuri au făcut directorii DRP pentru aprobarea acesteia. Am primit un răspuns simplu: Strategia și documentele necesare au fost trimise la SGG. Atât.

Strategia există, doar că, nefiind adoptată prin hotărâre de guvern așa cum prevede legea, directorii DRP au găsit justificarea perfectă să o ignore. Și astăzi, conducerea DRP preferă să se bizuie pe o idee magică: bisericile din diaspora sunt pline.

I-am cerut o reacție premierului Ilie Bolojan cu privire la situația frapantă de la DRP. Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a guvernului, a preluat solicitarea Dela0.ro acum 5 zile. Până la momentul publicării nu am primit niciun răspuns.