LANȚUL CAUZAL ȘI URMĂRILE TRAGEDIEI

» Un copil de trei ani cade în fosa toaletei din curtea unei unități de învățământ din județul Iași și moare. Tragedia se produce în satul Buda, comuna Brăești, fiind determinată de starea precară a fosei, care e acoperită doar de formă, cu un capac ruginit, fără balamale, parțial rupt.

» Inspectoratul școlar județean cercetează pe repede înainte împrejurările tragediei, hotărând demiterea directorului unității pentru neglijență.

» Primăria locală ridică din umeri, lăsând să se înțeleagă că n-a fost înștiințată vreodată despre gestiunea defectuoasă a bazei materiale școlare.

» Unitatea de învățământ se închide ermetic, refuzând să clarifice public felul în care mecanismele interne de control administrativ au eșuat în lanț, fapt ce a determinat – în ultimă instanță – decesul copilului.

» De la București, autoritățile centrale în Educație anunță ample programe de modernizare ale instalațiilor sanitare care deservesc unitățile școlare.

» Chiar Guvernul PSD-ALDE a contribuit, însă, la împrejurările tragediei, printr-o ordonanță de urgență emisă la finalul anului 2017 care a lăsat unele școli fără personal auxiliar, adică fără oameni însărcinați să verifice și să rezolve chestiunile legate de baza materială a unităților.

» Totul pentru a diminua un deficit bugetar scăpat de sub control tocmai pe fondul deciziilor nesustenabile ale guvernării.

» Moartea copilului de trei ani ilustrează, pe toate palierele de intervenție și decizie administrativă aflate pe traseul cauzei, eșecul total al mecanismelor de gestiune publică din România.

» Școala din Buda, Brăești, avea autorizație sanitară de funcționare din 2012 – și nu a mai fost vizitată de atunci de inspectorii Direcției de Sănătate Publică.

» Nu mai departe de luna februarie a anului în curs, Inspectoratul Școlar Județean Iași a efectuat vizite în teren la școlile din mediul rural, verificând – cel puțin așa susțin hârtiile – starea clădirilor, a spațiilor școlare și a terenurilor aferente.

» Primăria de comună a verificat la rândul ei, prin intermediul viceprimarului, baza materială a unității școlare – găsind că activitățile educaționale sunt prestate în bune condiții.

» Iar multiplele comisii din organigrama structurii școlare însărcinate cu supravegherea și evaluarea bazei materiale au notat în cele mai recente raportări emise faptul că starea spațiilor auxiliare era foarte bună.

» Practic, hârtiile și instituțiile locale care le-au emis au conturat o lume paralelă, în care capacul fosei toaletei din curtea Școlii primare Buda era în perfectă stare, neruginit, prins în balamale, securizat cu lacăt.

» Toate hârtiile și asigurările lor livrate din pix s-au dovedit însă incapabile să reziste înaintea testului realității. A fost suficient ca un copil de 3 ani, lăsat nesupravegheat în curtea școlii, să ajungă în spațiul din spatele toaletei și să calce pe foaia de tablă ruginită care acoperea cavitatea cu dejecții. După toate datele, capacul l-ar fi basculat în fosă, unde a fost găsit câteva ore mai târziu.

» Detaliile operațiunii de identificare sunt pur și simplu horifice. O sursă școlară a povestit pentru Ziarul de Iași că femeia de serviciu a școlii din Buda a căutat cu o tijă metalică în fosă, moment în care haina copilului decedat a devenit vizibilă în evacuarea toaletei.

» Istoria oribilă a căderii unui copil de 3 ani într-o fosă este, de fapt, istoria îngrozitoare a decăderii societății noastre, a prăbușirii ei de fond, în ciuda regulilor de formă.

» Pentru orice școală din România există mecanisme interne și externe de evaluare și control. Există proceduri și instituții menite să prevină tocmai astfel de tragedii, prin asigurarea unor perimetre școlare sigure.

» Și școala din satul Buda, comuna Brăești, județul Iași era un castel perfect de regulamente stricte, comisii de asigurare a calității și rapoarte liniștitoare. Totul era însă o butaforie administrativă.

» Reporterii Dela0.ro au mers pe urmele hârtiilor, comisiilor și procedurilor pentru a înțelege cum a fost posibilă tragedia.

» Tabloul instituțional pe care l-am documentat e deconcertant. Simpla idee că un preșcolar poate sfârși înecat în materiile fecale dintr-o fosă aflată sub administrarea unei unități publice de învățământ ar trebui să zguduie cu forța unui cutremur. Să zguduie nu doar conștiințe – ci, mai ales, poziții și funcții. Multe poziții și funcții care au contribuit, prin indolența și indiferența lor, la contextul mai larg al tragediei.

» Dacă, în locul foii de tablă ruginită, deasupra fosei s-ar fi aflat – la propriu – sutele de hârtii emise spre a certifica buna condiție a bazei materiale școlare din comuna Brăești, preșcolarul de trei ani ar fi avut șanse infinit mai bune să scape cu viață.

În dimineața zilei de 15 aprilie 2019, Dănuț Silică – un copil de trei ani din satul Buda, comuna Brăești, județul Iași – cădea în fosa toaletei din curtea unității de învățământ locale și murea. Băiatul nu era înscris la grădiniță, dar își însoțea frecvent frații mai mari la școală.

În acea zi copiii plantau copaci în curtea școlii. Potrivit Ziarului de Iași, minorii erau supravegheați chiar de directoarea școlii Cătălina Gavriluță, care îi ținea locul educatoarei.

A doua zi după incident Inspectoratul Școlar Județean Iași (ISJ) o demitea pe directoarea Cătălina Gavriluță. Potrivit comunicatului emis de ISJ Iași, decizia urgentă era motivată de faptul că nu fuseseră asigurate condițiile de securitate pentru elevi în spațiul școlii.

De asemenea, reprezentanții instituției țineau să precizeze că “aspectele legate de securitatea elevilor în perimetrul școlii au fost puse în discuție, cu prioritate, de nenumărate ori la întâlnirile periodice cu directorii unităților de învățământ”, dar și că au fost “transmise adrese de atenționare în acest sens”.

După demiterea directoarei Gavriluță, conducerea unității de învățământ din Brăești a fost preluată provizoriu de profesorul Dumitru Cătălin Bența.

Δ Comuna Brăești are cinci sate. Dintre acestea Buda este cel mai mic, cu 100 de case. Prea puțini locuitori, spune primarul Vasile Butnaru, pentru a băga canalizare. | Foto: Vlad Stoicescu

Câteva explicații sunt necesare pentru a înțelege ițele administrative ale întregului caz.

Școala Profesională Brăești este unitatea școlară cu personalitate juridică din comuna Brăești. În subordinea ei sunt școlile structură din satele Buda, Albești și Cristești, care intră în componența comunei. Tragedia a avut loc la școala din satul Buda, o școală primară, cu grădiniță și ciclu I-IV.

O singură unitate din cele patru structuri are toaletele în interior, restul doar în curte. Echipamentele sanitare dispun de fose, pentru că de-a lungul așezărilor nu există canalizare, cu excepția satului reședință Brăești.

Trebuie menționat faptul că fose nu există doar acolo unde sunt toalete în curte. Ele pot fi prezente și acolo unde grupurile sanitare sunt în interior, dar nu există canalizare.

Prin urmare, cazul Buda-Brăești nu a fost determinat de prezența toaletei în curte – ci, într-un sens mai larg, de absența canalizării în comună; iar, într-un sens mai restrâns, de ignorarea condițiilor de siguranță din perimetrul școlii.

Plecând de la această ultimă idee, reporterii Dela0.ro au reconstituit traseul reglementărilor și procedurilor administrative referitoare la gestionarea bazei materiale – una din chestiunile fundamentale care contribuie (inclusiv în planurile de acțiune ale Ministerului Educației) la asigurarea unei educații de calitate.

Condiția esențială a oricărui sistem de învățământ e să țină totuși beneficiarii în viață, să nu-i supună unor riscuri fatale.

De aceea, în cazul oricărei școli din România există mecanisme interne și externe de evaluare și control menite să asigure respectarea calității învățământului, dar și siguranța elevilor prin verificarea bazei materiale, a condițiilor din unitățile de învățământ.

Administratorul de patrimoniu

În cadrul Școlii Profesionale Brăești, în subordinea directorului, funcționează compartimentul administrativ. Acesta este condus, teoretic, de un administrator de patrimoniu și cuprinde personalul nedidactic al școlii, adică șoferul, îngrijitorii și muncitorul de întreținere.

Δ Directorul școlii are mai multe pârghii / instrumente prin care își desfășoară activitatea educațională. În subordinea sa funcționează comisii permanente, dar și comisii temporare și ocazionale.

Potrivit Regulamentului de Ordine Interioară, printre atribuțiile acestui compartiment se numără:

» gestionarea bazei materiale a unităţii de învăţământ

» realizarea reparaţiilor şi a lucrărilor de întreţinere, igienizare, curăţenie şi gospodărire a unităţii de învăţământ

» întreţinerea terenurilor, clădirilor şi a tuturor componentelor bazei didactico-materiale

Însă în organigrama școlii aferentă anului 2018-2019 funcția de administrator de patrimoniu nu există. Sunt menționați doar îngrijitorii, șoferul și muncitorul de întreținere – nu și persoana însărcinată să-i coordoneze.

Interimarul Cătălin Dumitru Bența – cel care asigură acum provizoriu conducerea școlii (după demiterea directoarei Cătălina Gavriluță) – ne explică că în vara anului trecut cel care a ocupat funcția de administrator de patrimoniu timp de 12 ani a decedat, iar ISJ Iași ar fi blocat postul.

Tot regulamentul școlii stipulează că în lipsa administratorului, directorul trebuie să desemneze o persoană din cadrul compartimentului administrativ care să se îngrijească, în limita competențelor, de verificarea periodică a elementelor bazei materiale a unităţii de învăţământ, în vederea asigurării securităţii copiilor / elevilor / personalului din unitate.

Interimarul Bența ne indică oficial faptul că atribuțiile administratorului de patrimoniu au fost preluate la nivelul fiecărei structuri din cadrul Școlii Profesionale Brăești  de un cadru didactic coordonator. În cazul școlii din satul Buda acel cadru ar fi fost una dintre învățătoarele care predau acolo, Ana Belț.

Răspunsul directorului interimar Bența este însă contrazis de ISJ Iași prin purtătorul de cuvânt Sabina Manea.

Δ Foto: Inspectoratul Școlar Județean Iași

În cadrul mai multor discuții telefonice purtate cu Dela0.ro, aceasta a explicat în termeni diferiți situația.

Pe scurt, inspectoratul școlar invocă o ordonanță de guvern (OUG 90 din 2017) care ar fi permis școlii – după decesul administratorului – doar scoaterea la concurs a unei jumătăți de normă din postul devenit vacant.

Cu alte cuvinte, nu ISJ a decis blocarea postului – ci legea a impus o înjumătățire a normei.

În acest context, susține ISJ, unitatea de învățământ din Brăești ar fi cerut, după decesul administratorului, reîntregirea normei de contabil (care funcționa la nivelul unității tot cu jumătate de normă).

Dar tot potrivit ISJ, cealaltă jumătate de normă, rămasă pentru postul de administrator, ar fi fost preluată de un alt angajat al școlii până la organizarea unui concurs.

Varianta conducerii interimare a Școlii Brăești, referitoare la blocarea postului responsabil cu gestiunea bazei materiale, a devenit în optica ISJ o poveste despre obligații impuse de guvern, de a nu mai ocupa posturi vacante în instituții publice decât în condiții de austeritate bugetară.

Ordonanța buclucașă (care nu a permis – în lectura ISJ – scoaterea la concurs a postului de administrator cu normă întreagă de la Școala Brăești) a fost dată de Guvernul Mihai Tudose la finalul anului 2017. Actul stabilea o serie măsuri fiscal-bugetare a căror aplicare era urgentă pentru a putea menține deficitul bugetar sub 3% din PIB în anul 2018.

Chiar excesele administrative ale guvernării PSD-ALDE determinaseră adoptarea ordonanței, România riscând declanșarea unei proceduri comunitare în eventualitatea depășirii țintei de deficit asumate. Iar pentru a regla situația, Guvernul Tudose a impus condiții restrictive de ocupare a posturilor vacante în toate instituțiile publice.

Ordonanța, în forma ei inițială, a produs însă efecte doar pentru patru luni. Ulterior, urmând regimul constituțional prevăzut în cazul OUG-urilor, ea a fost aprobată la nivelul parlamentului devenind Legea 80 din martie 2018.

Forma legii n-a mai respectat însă la virgulă forma ordonanței, mai multe amendamente parlamentare modificând părți din conținut. Printr-un astfel de amendament aprobat într-o comisie a Camerei Deputaților se specifică foarte clar că instituțiile publice locale sunt exceptate de la prevederea referitoare la scoaterea la concurs a unei jumătăți de normă dintr-un post devenit vacant.

Cu alte cuvinte, ISJ Iași ar fi aplicat în cazul postului de administrator de la Școala Brăești o regulă din ordonanța care a suferit modificări atunci când s-a transformat în lege. Din informațiile Dela0.ro, administratorul de școală din comuna ieșeană a murit la sfârșitul verii anului 2018 – când Legea 80 devenise deja operațională de câteva luni în locul Ordonanței 90.

Practic, asta înseamnă că, rămasă fără administrator la începutul toamnei anului trecut, Școala Profesională Brăești ar fi putut organiza un concurs pentru ocuparea postului, cu normă întreagă, pentru că era exceptată de la prevederile de austeritate.

În lumina acestor contradicții evidente, am revenit la ISJ Iași pentru lămuriri. Răspunsul primit:

Situația pe care v-am prezentat-o în scris corespunde realității, fără nicio îndoială.

E neclar la care realitate se referă mai exact inspectoratul școlar. Precum în cazul fosei toaletei, realitatea hârtiilor nu corespunde deloc cu realitatea palpabilă, verificabilă în mod practic.

Deși în cererea inițială de acces la informații de interes public am solicitat date în legătură cu administratorul de patrimoniu de la Brăești, post pe care școala l-a declarat blocat, ISJ nu a considerat că ar putea fi de interes elucidarea hățișului birocratic.

Din discuțiile purtate de Dela0.ro cu purtătorul de cuvânt Sabina Manea de la ISJ Iași a reieșit că:

Probabil cei de la școală nu vor să aflați numele angajatului care a preluat jumătatea de normă a administratorului.

Iar din refuzul ISJ de a răspunde la ultima solicitare trimisă, în care cerem numele acestei persoane direct responsabile de starea patrimoniului școlar din comuna Brăești, putem deduce că și inspectoratul păzește interese instituționale în detrimentul interesului public.

Abrambureala administrativă în interpretarea și aplicarea legislației din domeniu ar putea fi una dintre explicațiile pentru care nici școala, nici inspectoratul de profil nu explică în detaliu circuitul angajării unui nou administrator la unitățile de învățământ din comuna Brăești.

Chestiunea e fundamentală, pentru că acest administrator de patrimoniu e primul factor însărcinat să vegheze la exploatarea în bune condiții a bazei materiale școlare. Nu e însă singurul.

Comisiile permanente și provizorii

Tot la nivelul Școlii Profesionale Brăești există, în acest sens, o serie de comisii cu caracter temporar sau permanent. Prima este Comisia de inventariere a patrimoniului. Potrivit conducerii provizorii asigurate de Cătălin Bența, această comisie inventaria anual bunurile unităților de învățământ din comună.

Δ Foto: Școala Profesională Brăești

Directorul interimar a refuzat însă să ne pună la dispoziție ultima decizie de constituire a comisiei, precum și ultimele rapoarte de inventariere emise de membrii acesteia.

Invocând ancheta penală aflată în desfășurare, interimarul Bența n-a mai vrut să elucideze nici împrejurările în care a fost sau n-a fost desemnat un nou administrator de patrimoniu.

În optica noului director de la Școala Profesională Brăești, explicațiile publice necesare în contextul morții violente a unui copil de trei ani pot să aștepte.

Niciuna dintre solicitările Dela0.ro nu a vizat informații privind procedura în timpul anchetei penale sau informații privind procedurile judiciare.

Toate documentele cerute Școlii Profesionale sunt publice, vizând activitatea unei comisii prevăzute de organigrama unității – și sunt extrem de importante pentru înțelegerea contextului în care s-a produs tragedia din satul Buda.

Până la ora publicării acestui articol, Școala Brăești n-a mai răspuns apelurilor repetate ale Dela0.ro de a formula în scris, motivat, respingerea solicitării de acces la informații de interes public.

A doua structură de la nivelul unității de învățământ direct responsabilă de evaluarea stării materiale a bunurilor școlii este Comisia pentru Evaluare şi Asigurare a Calităţii (CEAC). Aceasta întocmește, tot anual, o evaluare internă a calității actului de educație.

Raportul rezultat este urcat pe site-ul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP). Din CEAC fac parte toți factorii locali interesați – directorul școlii, cadre didactice, un reprezentant al părinților, un reprezentant al Consiliului Local. Evaluarea vizează inclusiv baza materială a unităților de învățământ.

Potrivit raportului comisiei pentru anul școlar 2017-2018 (ultimul evaluat), la școala din satul Buda instalațiile sanitare erau adaptate vârstei copiilor ca dimensiune, amplasare etc. Iar spațiile auxiliare erau utilizate foarte bine, după cum la fel de bună era și funcționalitatea lor. Evaluarea spațiilor sanitare nu s-ar fi putut face cu ignorarea fosei, amplasată chiar în zona adiacentă toaletelor, tot pe terenul școlii.

Crina Popescu, ales local și reprezentant al Consiliului Local în CEAC, ne-a explicat că evaluarea bazei materiale se face prin vizite în teren de două ori pe an. Vizitele pentru ultimele două Rapoarte CEAC, aferente anilor 2016-2017 și 2017-2018, au fost făcute de Crina Popescu împreună cu administratorul de patrimoniu (cel decedat între timp).

Femeia precizează că în aceste vizite pe teren, de verificarea foselor se ocupa administratorul, nu ea.

Legătura școală – primărie / consiliu local nu e asigurată doar prin intermediul Crinei Popescu. Primăria Brăești e prezentă ca factor de decizie în școală și prin edilul comunei Vasile Butnaru, membru în Consiliul de Administrație al școlii, alături de un reprezentant al Consiliului local.

Primarul susține însă că nu i-a fost semnalată vreodată existența unei probleme de natura celei care a determinat tragedia produsă în curtea școlii din satul Buda.

Instituțiile

În Legea Educației Naționale scrie:

Terenurile și clădirile unităților de educație timpurie, de învățământ preșcolar, școlilor primare, gimnaziale și liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învățământ din cadrul acestora, înființate de stat, fac parte din domeniul public local și sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora și sunt administrate de către consiliile de administrație, conform legislației în vigoare.

În ce constă această administrare mai concret? Anul trecut, de exemplu, directoarea Școlii Profesionale Brăești (cea demisă recent de ISJ Iași) a solicitat sprijin financiar pentru repararea acoperișului la una dintre școli. Solicitarea a fost supusă votului consiliului local care a și aprobat-o.

Administrarea școlii mai înseamnă și că primarul Vasile Butnaru îl trimite la începutul fiecărui an pe viceprimar să verifice condițiile din școli, să vadă practic dacă ele sunt pregătite pentru începerea anului școlar.

În toamna anului 2018 viceprimarul Petrică Liță din Brăești a trecut și pe la școala din Buda, unde n-a considerat că fosa prezintă vreun pericol, chiar dacă era acoperită cu un capac ruginit și n-avea niciun gard împrejmuitor.

Δ Am încercat să vorbim cu viceprimarul Petrică Liță, însă primarul ne-a transmis în repetate rânduri că bărbatul e atât de speriat de toată povestea încât o simplă discuție cu un reporter i-ar putea provoca un infarct.

Tot Primăria Brăești era și cea care se ocupa de vidanjare până acum doi ani. “Dacă tot aduceam vidanja pentru primărie și poliție, o duceam și la școli”, povestește edilul Butnaru.

Doar că de doi ani are canalizare la primărie și atunci nu mai avea de ce să vidanjeze. În această situație l-am întrebat pe directorul interimar Bența de la școala profesională când s-a făcut ultima vidanjare la unitatea din Buda și de către cine. Cătălin Bența ne-a trimis să întrebăm la primărie și a declarat că în contabilitate școlii nu există nicio plată făcută pentru vidanjare.

Primarul susține că, de fapt, nici nu era nevoie de vidanjare foarte des pentru că fosa avea strat filtrant, ceea ce înseamnă că lichidul/apa era absorbit(ă). Și cum școala avea o capacitate mică se putea și fără vidanjare câțiva ani, mai ales dacă nu ploua, explică edilul.

În memoriul tehnic alcătuit la construirea grupului sanitar – și consultat de reporterii Ziarul de Iași – se menționează faptul că vidanjarea ar trebui făcută bianual. Ultima vidanjare a fost făcută, potrivit primarului, în urmă cu doi ani. La primărie nu este înregistrată nicio solicitare a școlii pentru vidanjare sau pentru reparații la fosă. Ultima cerere e cea din urmă cu un an, pentru acoperiș.

Pe lângă primărie / consiliu local mai sunt alte două instituții care se asigură că în școlile din comuna Brăești copiii învață în medii sigure.

Prima este Direcția de Sănătate Publică Iași (DSP). A doua, chiar Inspectoratul Școlar Județean Iași.

DSP-ul este instituția care eliberează autorizația sanitară de funcționare. Aceasta poate să fie provizorie sau definitivă. Ea se poate obține în cazul unităților școlare, potrivit Ordinului 1030 din 2009, în baza unei declarații pe propria răspundere a directorului referitoare la asigurarea conformării la condițiile igienico-sanitare.

În 30 de zile de la depunerea declarației DSP vine să verifice în teren situația. Atunci când școala face modificări la clădire conducerea ei este obligată să obțină o nouă autorizație sanitară. O nouă autorizare se face și atunci când se schimbă directorul.

DSP poate suspenda sau ridica autorizația sanitară dacă nu sunt, de exemplu, respectate condițiile igienico-sanitare, dacă nu există aprovizionare cu apă, dacă grupurile sanitare nu sunt adecvate, dacă starea clădirii nu este una bună, dacă sunt probleme legate de luminozitate.

Dar pentru ca aceste probleme să fie sesizate DSP ar trebui să facă vizite în școli – și nu doar la obținerea autorizației sanitare.

Δ În dreapta este grupul sanitar pentru elevii Școlii Buda, iar în stânga parte din ce a mai rămas din școala veche. | Foto: Vlad Stoicescu

Școala din Buda și-a obținut autorizația sanitară definitivă în anul 2012. Ne spune acest lucru chiar directorul DSP Iași Liviu Stafie. Era la vremea aceea o clădire nouă. Din 2012 și până în 2019, însă, DSP nu a mai făcut nicio vizită de verificare la școala din Buda.

Δ Așa arată în 2019 grupul sanitar al școlii din satul Buda. DSP nu ar fi suspendat autorizația sanitară pentru capacul ruginit al unei fose, dar poate ar fi suspendat-o pentru situația din imagine. Pentru așa ceva, însă, reprezentanții DSP ar fi trebuit să vină în control. | Foto: Vlad Stoicescu

Directorul Stafie precizează că se mai fac într-adevăr vizite la școli, dar nicidecum la toate pentru că sunt foarte multe, iar instituția are în activitate doar două persoane pe medicină școlară.

În plus, s-a luat în calcul că la Buda activitatea elevilor se desfășoară totuși într-o clădire nouă. Drept urmare nu exista urgența unei vizite.

Tot în apărarea instituției pe care o conduce, Stafie susține că oricum DSP nu ar fi putut suspenda autorizația pentru acel capac al fosei sau pentru neîmprejmuirea ei.

Capacul fosei nu e treaba DSP, deși fosa vine la pachet cu grupul sanitar. Ce putea face DSP, totuși, dacă ar fi făcut o vizită de verificare la fața locului era să atragă măcar atenția că e periculos să acoperi o fosă cu o tablă ruginită, cu balamale rupte.

La începutul anului școlar 2018-2109 prefectura Iași anunța că DSP și ISJ au făcut vizite în școlile din județ, mai exact controale tematice care au avut în atenție pregătirea unităților de învățământ în vederea începerii, în bune condiții, a noului an școlar.

Practic cele două instituții trebuiau să urmărească, printre multe altele, stadiul obținerii autorizației sanitare, dar și verificarea stării clădirilor, a spaţiilor şcolare şi a terenurilor aferente şcolilor.

Din totalul de 621 de unități școlare (221 cu personalitate juridică, 391 structuri) 208 nu aveau la acea vreme autorizație sanitară. În ceea ce privește unitățile cu toalete în curte, județul Iași este printre premianți. Ocupă locul trei pe țară, cu 207 școli cu grupuri sanitare în afara clădirii. Mai prost stau doar județele Vaslui și Suceava.

În comunicatul transmis în a doua zi după incidentul tragic din satul Buda, ISJ sublinia faptul că:

Aspectele legate de securitatea elevilor în perimetrul școlii au fost puse în discuție, cu prioritate, de nenumărate ori la întâlnirile periodice cu directorii unităților de învățământ, așa cum, periodic, sunt transmise adrese de atenționare în acest sens.

I-am solicitat Sabinei Manea, purtătorul de cuvânt al ISJ Iași, să ne pună la dispoziție o astfel de atenționare transmisă periodic Școlii Profesionale Brăești. Nu am primit-o până la momentul publicării acestui articol.

E și acesta un semn al priorității acordate de structurile administrative din educație aspectelor legate de securitatea elevilor. Pe hârtie, cuvintele sunt gonflate, iar inițiativele mărețe.

În realitate, lucrurile stau astfel: inspectoratul face la rândul său inspecții tematice menite să controleze dacă școlile sunt pregătite să-i primească pe elevi.

Aceste inspecții pot fi făcute la început de an școlar, dar și între semestre. Pentru anul școlar 2018-2019 ISJ a făcut astfel de inspecții în perioadele 16 august-5 octombrie 2018, dar și între 21 ianuarie și 15 februarie 2019.

Δ Pentru cei de la ISJ Iași condițiile sanitare de la școala din satul Buda au părut a fi adecvate din moment ce nu a fost semnalizată nicio problemă – nici în legătură cu fosa, dar nici în legătură cu modul în care se prezintă grupurile sanitare. | Foto: Vlad Stoicescu

Vizita din februarie a ISJ este confirmată și de interimarul Cătălin Bența, cel care asigură conducerea provizorie a școlii din comuna Brăești.

Cu alte cuvinte ISJ a fost în control cu doar două luni înainte de producerea tragediei de la școala Buda. Și n-a găsit c-ar fi ceva în neregulă.

Epilog

Am ajuns la școala din satul Buda a doua zi după incident. Ploua mărunt și era un frig de început de iarnă. Am intrat în curtea școlii a cărei poartă era larg deschisă. Dacă ar mai fi trecut din 2012 și până în 2019 pe la școala din Buda, DSP-ul ar fi suspendat cu siguranță autorizația sanitară. Priveliștea e, pur și simplu, de groază.

Capacul ruginit al fosei – fără balamale, rupt și neîncadrat în ramă – a fost înlocuit acum de unul nou cu balamale, sudat în zeci de puncte. Spațiul din spatele toaletei a fost securizat, adică împrejmuit cu gard. Lucrarea e făcută de către primărie, în regim de urgență – dar nimeni n-a considerat că ar fi fost necesară până când un copil de trei ani nu a căzut în fosă.

Înainte de a ajunge la grupul sanitar mai dăm de o groapă în pământ, pe care o găsim complet descoperită. Înăuntru, în burta cavității, se observă o încrengătură de țevi, mâl și apă. O rogojină e aruncată de-a valma lângă groapă.

Δ Foto: Vlad Stoicescu

Și capacul acestei gropi era în aceeași stare ca bucata de tablă care acoperea, de formă, fosa.

Acum, peste drum de școala din Buda, în curtea unei case, un părinte a hotărât singur să facă un capac nou și pentru această groapă, cu balamale, mai puțin ruginit și mai sigur.

Fosa e de-acum securizată – dar alte și alte capcane pândesc în curtea unității de învățământ.

Hârtiile instituțiilor românești nu spun însă nimic despre asta.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.