Alegerile pentru Parlamentul European organizate și desfășurate pe 26 mai în secțiile din străinătate au devenit iar un subiect fierbinte pe agenda publică. S-a repetat scenariul deja obișnuit al scrutinelor din diaspora: cozi imense de potențiali alegători, voturi puține ajunse în urne.

⊗ Numărul extrem de mare de cetățeni care au dorit să-și exprime opțiunea electorală a evidențiat, încă o dată după alegerile prezidențiale din 2014, că sistemul actual de organizare a votului în diaspora nu poate opera nici măcar cu procente medii de prezență.

Scorul electoral obținut în străinătate la alegerile parlamentare din 2016 a convins, însă, organizatorii alegerilor (coaliția PSD-ALDE) că nu există strategie politică mai bună decât subminarea discretă a votului diasporei.

Pentru că ne-organizarea scrutinului europarlamentar în străinătate nu era legal posibilă, formațiunea social-democrată a apelat la o strategie de sabotaj electoral, lăsând birourile electorale din zeci de secții fără reprezentanți PSD în ziua votului.

Specificul organizării alegerilor comunitare e important de înțeles în contextul dat. Practic, secțiile de vot din străinătate funcționează cu o echipă condusă de un președinte desemnat de ambasada competentă. În structura echipei se află între 2 și 6 membri propuși de formațiunile politice. Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate validează la final structura birourilor electorale din secții.

⊗ Toți cei care intră în componența secțiilor participă efectiv la derularea procesului de vot, preluând cetățenii veniți la scrutin, explicându-le procedura, completându-le datele de identificare în listele suplimentare, furnizându-le buletinele de vot și ștampilele.

Practic orice membru dintr-un birou electoral de secție care nu se mai prezintă în ziua votului scade capacitatea secției respective de a procesa datele alegătorilor și, în ultimă instanță, numărul total al celor care ajung efectiv să-și exprime opțiunea electorală.

⊗ Deși a anunțat inițial că va avea peste 220 de reprezentanți în echipele secțiilor din străinătate, PSD nu și-a onorat decât parțial angajamentul în ziua scrutinului. Un membru din 5 propuși de PSD să facă parte din birourile electorale ale secțiilor nu s-a mai prezentat pe 26 mai la secția în a cărei componență ar fi trebuit să se afle.

Nici reprezentanții desemnați de UDMR nu s-au mai sinchisit de buna desfășurare a procesului electoral, aproape jumătate dintre ei absentând din secții pe 26 mai.

Capacitatea scăzută a secțiilor din străinătate de a gestiona fluxul mare de votanți a determinat, în ultimă instanță, protejarea procentelor electorale ale PSD, care n-a obținut nici măcar 5% în diaspora. În lumina rezultatelor (aproape) finale ale alegerilor, procesarea mai rapidă a datelor alegătorilor din străinătate ar fi urcat sigur alianța USR-PLUS pe locul 2 și ar fi trimis PSD pe locul 3 în clasamentul general al scrutinului europarlamentar.

Operațiunea Secții Fără Membri, pusă abil în scenă de PSD și aliații săi politici pentru a submina votul din diaspora, demonstrează încă o dată necesitatea absolută a introducerii votului prin corespondență și / sau electronic. Nici măcar Guvernul Dacian Cioloș n-a reușit însă să se achite de această promisiune în 2016, deși alianța USR-PLUS beneficiază în mod covârșitor de sprijinul electoral al românilor din străinătate.

Operațiunea Secții Fără Membri oferă și o posibilă explicație pentru surpriza depășirii pragului electoral de către UDMR, pe fondul unor voturi aparent direcționate către formațiunea politică de PSD. Mai multe județe din sudul României au furnizat mii de voturi în contul UDMR, deși abia numără câteva zeci de locuitori de etnie maghiară, a dezvăluit G4 Media. Printr-o mișcare aparent similară de favorizare, reprezentanții UDMR în birourile electorale ale secțiilor din străinătate au absentat masiv în ziua votului.

Operațiunea Secții Fără Membri înseamnă, în ultimă instanță, că PSD – un partid disciplinat, cu o capacitate semnificativă de mobilizare și acțiune – n-a mai reușit în ziua alegerilor, pe 26 mai, să-și onoreze propunerile de prezență în cadrul echipelor constituite în secțiile de vot. Probabilitatea ca acest lucru să se fi produs întâmplător este aproape de zero.

Funcționarea unui proces democratic nu poate depinde de interesele și strategiile electorale ale unui partid politic, mai ales în situațiile în care absenteismul, și nu participarea, servește obiectivelor de putere. Însă în diaspora românească, pe 26 mai 2019, acest fenomen a fost înlesnit chiar de legile electorale naționale și de acțiunile subterane ale formațiunii aflate la guvernare.

⊗ Operațiunea Secții Fără Membri e demonstrația definitivă a faptului că în România guvernarea este asigurată de un partid care a sabotat un drept constituțional fundamental, împiedicând – cu abilitate cinică – zeci de mii de cetățeni să voteze.

Este dreptul fiecăruia să voteze și eu cred că trebuie să facem toate demersurile să asigurăm acest drept pentru toți cetățenii

, a spus marți seară premierul României și președintele interimar al PSD, Viorica Dăncilă. Ceasul bătea aproape miezul nopții, iar liderul surprinzător al formațiunii (după condamnarea definitivă la închisoare a lui Liviu Dragnea) dădea explicații în cadrul unei conferințe de presă despre schimbările de substanță prin care trece, post-alegeri, cel mai mare partid din România.

Δ Foto: Guvernul României

Și totuși, deși conducerea sa susține discursiv că trebuie depuse toate eforturile pentru asigurarea dreptului de vot al românilor, PSD a acționat în sens invers la alegerile europarlamentare organizate în secțiile din străinătate.

O investigație Dela0.ro arată cum aproape 20% din reprezentanții propuși de PSD membri în birourile electorale ale secțiilor de vot din diaspora nu s-au mai prezentat pur și simplu pe 26 mai la comisiile lor.

Capacitatea scăzută a membrilor secțiilor din străinătate de a procesa datele alegătorilor s-a adăugat cadrului legislativ general care a reglementat organizarea alegerilor europarlamentare.

Ministerul Afacerilor Externe a cerut fiecărui ambasador sau consul numărul de secții de votare de care era nevoie și numărul buletinelor de vot aferente.

Aici trebuie să vedem unde s-a greșit de fapt. Și cei care au greșit trebuie să plătească, indiferent cine sunt acele persoane

, spune acum premierul Viorica Dăncilă, încercând să alimenteze o ipoteză pe care a mai avansat-o în zilele de după alegeri.

Practic – susține executivul de la București – vina proastei organizări nu poate fi a MAE (și, pe această filieră, a guvernului) pentru că autoritatea centrală n-a făcut altceva decât să implementeze datele transmise de reprezentanțele diplomatice.

Dacă într-un loc s-au organizat prea puține secții sau s-au transmis prea puține buletine, vina e a ambasadelor, susține Viorica Dăncilă.

Criteriile evaluării post-alegeri făcute de executivul de la București sunt însă factual greșite. Problema, în sine, nu e a numărului de secții sau buletine, pentru că există oricum o capacitate fizică maximă relativ ușor de atins în condiții de prezență însemnată la urne.

Cu alte cuvinte, e suficient ca patru sau cinci mii de români să se prezinte la o secție de vot în străinătate pentru ca procesul electoral (în parametrii săi organizatori de acum) să fie tulburat. Singura soluție rezonabilă pentru respectarea dreptului de vot ar fi implementarea sistemului de vot prin corespondență / electronic.

Organizatorii alegerilor – coaliția PSD-ALDE – au tipărit vreo 20 de milioane de buletine de vot pentru secțiile interne și un pic peste 1,3 milioane de buletine pentru cele externe. Raportul e, deci, cam de 16 la 1.

Cum buletinele n-au niciun sens fără mențiunea VOTAT pe ele, pentru scrutinul intern s-au comandat circa 94.000 de ștampile, iar pentru cel extern puțin peste 2100. Raportul e de aproximativ 44 la 1.

Raportarea totalului ștampilelor se face, în mod ciudat, la numărul de secții de vot, în străinătate fiind 441, în țară peste 18.000.

E imposibil fizic să transformi 1,3 milioane de buletine în 1,3 milioane de opțiuni electorale valide cu doar două mii de ștampile.

Practic, să trimiți atât de puține ștampile pentru atât de multe buletine înseamnă să știi din start că un milion dintre ele vor rămâne nefolosite. Ulterior, poți susține că n-ai împiedicat cu nimic votul cetățenilor – iar eventualele probleme sunt exclusiv din vina ambasadelor, care n-au estimat corect fluxul de votanți.

Iar odiseea ștampilelor e doar o mică parte din poveste.

Asigurându-se că poate comunica public creșterea numărului centrelor de vot, PSD a găsit un tertip capabil să diminueze și mai mult capacitatea funcțională a secțiilor de votare din străinătate.

Descriem, în detaliu, operațiunea de sabotaj.

Urmele

Potrivit legii privind desfășurarea și organizarea alegerilor pentru Parlamentul European, partidele politice au dreptul să propună reprezentanți în secțiile de votare din străinătate.

Biroul electoral al unei astfel de secții poate avea între trei și șapte membri (numărătoarea îl include și pe președintele secției).

Pe 25 mai, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a făcut publice procesele verbale pentru completarea birourilor electorale aferente celor 441 de secții înființate în străinătate.

Δ Secția numărul 145 este una dintre secțiile de votare organizate la Consulatul din Roma. Din biroul electoral au făcut parte reprezentanți de la șase partide.

Șapte partide au propus reprezentanți, oameni însărcinați să fie membri ai birourilor de secție, să asigure desfășurarea procesului electoral și să muncească de dimineață până în dimineața zilei următoare, non-stop.

Membrii birourilor electorale au completat listele cu datele alegătorilor, au înmânat buletine de vot și ștampile, au asigurat legalitatea procesului electiv și la final au numărat voturi.

În tot acest proces o parte dintre ei au fost înjurați, amenințați, aproape sechestrați de către românii care au stat cu orele la coadă în ziua de 26 mai 2019, fără să mai apuce să voteze.

E a doua oară când un executiv PSD de la București se dovedește incapabil să organizeze alegeri în diaspora, după episodul similar din noiembrie 2014 când românii din străinătate au stat la cozi interminabile să voteze la alegerile prezidențiale.

Valul de furie populară care a urmat acelui moment l-a propulsat pe Klaus Iohannis președinte al României, impresia generală lăsată de PSD fiind că a încercat să împiedice votul diasporei pentru a spori șansele de reușită ale candidatului propriu, Victor Ponta.

Alegerile europarlamentare din 2019, care au măturat scena politică de la București, propulsând alianța de opoziție USR-PLUS pe același palier electoral cu PSD, vin cu propria poveste de groază la urnele din străinătate.

E o poveste care are în centru silueta generică a membrului de birou electoral al secției de votare. De ce e important să vorbim despre acești oameni în acest context? Pentru că ei sunt fundamentali când vine vorba de activitatea practică în secția de votare, de cât de repede sau încet pot merge lucrurile.

Când un reprezentant e trecut de partid pe o listă – care e consfințită apoi ca reprezentând componența unei echipe dintr-o secție – și el hotărăște să nu mai vină fix în ziua alegerilor, biroul electoral respectiv se trezește cu un om, cu doi, cu trei mai puțin.

E suficient să vă imaginați cum se descurcă efectiv o echipă ciuntită de membri cu o coadă de mii de votanți, pe care ar fi gestionat-o greu chiar și în formula completă.

Într-o secție din străinătate timpul mediu alocat unui votant a fost cu mult mai mare decât timpul aferent unui votant într-o secție din România. De ce? Pentru că în cazul celor dintâi membrii birourilor secțiilor au fost nevoiți să completeze de mână, la fiecare alegător în parte, datele personale în listele suplimentare – numele, seria de buletin, numărul, codul numeric personal, adresa.

Dacă votantul alegea și buletinele pentru referendum, procesul scrierii de mână se repeta. Timpul de vot practic s-a dublat față de alegerile anterioare. Paradoxal, soluția creșterii prezenței la aceste alegeri europarlamentare ar fi fost ca alegătorii să renunțe la a mai vota și în cadrul referendumului (care trecea oricum pragul necesar de prezență doar cu participarea din țară).

Când trebuie să faci toate lucrurile de mai sus cu mai puțini oameni sau cu oameni nepregătiți lucrurile se complică și mai tare.

Și astfel revenim la subiectul reprezentanților partidelor în birourile electorale ale secțiilor.

Potrivit celor 441 de procese verbale care stabilesc componența acestor echipe la secțiile din străinătate, Alianța 2020 USR PLUS a avut 354 de persoane desemnate. PNL a avut 271. PSD – 226, ALDE – 120, PRO România – 143, UDMR – 83, PRODEMO – 36.

După cum arată cifrele, partidele nu au avut oameni în toate birourile. Au fost și birouri în a căror componență a intrat doar personal MAE (legea prevede această posibilitate).

Mai exact 56, cele mai multe situate în afara Europei. La fel cum au fost birouri, peste 20, alcătuite doar din reprezentanți MAE și câte un membru din partea Alianței 2020 (formațiunea politică probabil cea mai interesată de asigurarea unui cadru larg de exprimare electorală a diasporei).

Δ Nu în toate situațiile Ministerul Afacerilor Externe a reușit să înlocuiască membrii retrași.

În procesele verbale de constituire a birourilor electorale de la nivelul secțiilor apar și 26 de reprezentanți ai partidelor care s-au retras înainte de ziua votului, anunțând explicit acest lucru. 16 dintre aceștia sunt de la UDMR, cinci de la PSD și trei de la USR – PLUS.

Problema apare în cazul celor care pur și simplu nu s-au mai prezentat în ziua votului la secție. Pentru a număra absenții, reporterii Dela0.ro au comparat procesele verbale de constituire a birourilor electorale cu procesele verbale semnate de membrii fiecărui birou electoral în parte, după încheierea votului.

Cu alte cuvinte, am consultat în paralel toate cele 441 de procese verbale post-vot urcate în baza de date electronică a Biroului Electoral Central.

» Au rezultat din numărătoarea Dela0.ro 86 de secții din străinătate din care au lipsit reprezentanți ai partidelor – multe dintre ele fiind din rândul secțiilor cu mii de oameni la coadă.

» Marii absenți în statistica realizată de reporterii Dela0.ro au fost reprezentanții partidului de guvernare.

39 de reprezentanți PSD nu s-au prezentat pur și simplu la secțiile lor în ziua de 26 mai. Alți 20 de la UDMR le-au urmat exemplul. 19 reprezentanți absenți a avut și PNL, 9 ALDE, 6 PRO România, 5 USR – PLUS și 2 PRODEMO.

» Dacă adunăm absenții cu retrașii situația arată astfel. UDMR și PSD sunt fruntașe cu 43%, respectiv 19% dintre reprezentanți absenți sau retrași. Cele două formațiuni sunt urmate, la distanță considerabilă, de ALDE și PNL.

» Singura formațiune cu o prezență confirmată a reprezentanților de 98% este Alianța 2020.

Problema majoră cu neprezentarea în ziua votului e că președinții birourilor electorale schilodite nu mai au practic timp să facă înlocuiri, așa că sunt obligați să improvizeze. Din cele 86 de secții de votare rămase ciuntite doar în cinci cazuri cei absenți au putut fi înlocuiți, potrivit proceselor verbale consultate.

Inocența

Cum s-a ajuns aici? Și cum a arătat ziua de 26 mai într-o secție cu membri absenți? Pentru a răspunde am vorbit cu cei care au coordonat acțiunile partidelor în străinătate la aceste alegeri, dar și cu reprezentanții formațiunilor politice în Biroul Electoral pentru secțiile de votare din străinătate.

Am căutat și stat de vorbă, de asemenea, cu mai mulți reprezentanți desemnați de partide în birourile electorale constituite la nivelul secțiilor.

La USR-PLUS, unul dintre responsabilii cu diaspora a fost Andrei Ion. Acesta explică că până pe 11 mai toate partidele aveau de trimis lista cu reprezentanții propuși în birourile electorale pentru secțiile din străinătate. Scopul celor de la USR -PLUS a fost să acopere 100% Europa.

Listele au fost trimise la MAE, care a revenit apoi către partide cu informația că în 25 de secții toate cele șapte partide au propus reprezentanți și sunt mai mulți de șapte membri în birou. Drept urmare s-a tras la sorți. Din cele 25 de secții Alianța 2020 a pierdut șase.

Pe măsură ce zilele treceau și scrutinul se apropia, povestește Andrei Ion, au început să vină vești dinspre Biroul Electoral pentru străinătate: mai mulți oameni propuși de PSD, UDMR și ALDE se retrăgeau. Cei de la MAE au dat asigurări că vor fi înlocuiți. Vorbim aici de un proces care a avut loc înaintea constituirii propriu-zise a birourilor electorale pentru secțiile de votare din străinătate.

Informația este confirmată și de Ana Mereacre, delegatul USR-PLUS în Biroul Electoral pentru străinătate, care spune că s-a constatat un fenomen. Atunci când cei de pe listele de propuneri înainte de PSD și UDMR erau sunați pentru a confirma prezența, nu puțini susțineau că nu știu nimic de așa ceva, că pe ei nu îi anunțase nimeni și fuseseră trecuți de formă pe listă.

Aceeași concluzie ne-a parvenit și de la secretariatul tehnic al Biroului Electoral pentru secțiile din străinătate, care ne-a transmis că partidele au propus reprezentanți la scrutin, dar nu s-au organizat deloc cu excepția celor de la USR – PLUS.

Ce înseamnă că nu s-au organizat? Înseamnă, potrivit celor de la biroul tehnic că partidele au pus pe liste inclusiv oamenii pe care nici măcar nu s-au deranjat să-i anunțe înainte.

Am vrut să știm cuantumul numeric al propunerilor inițiale trimise de partide, dar de la structura BEC pentru secțiile din străinătate ni s-a transmis să întrebăm la partide. Singura formațiune care ne-a comunicat numărul inițial al propunerilor a fost Alianța 2020. Listele lor cuprindeau, la început, 360 de persoane.

La PNL am vorbit cu Viorel Badea, cel care a coordonat campania pe străinătate, și cu Ina Zapan, cea care a reprezentat PNL în Biroul Electoral pentru secțiile din străinătate. Niciunul nu știa exact câți reprezentanți au propus. Câteva sute, ne-au indicat. Viorel Badea a declarat că nimeni de la ei nu s-a retras. Strict tehnic e adevărat, dar 20 de reprezentanți PNL nu s-au prezentat în ziua votului.

Ina Zapan știa de cei care nu au mai vrut să fie membri în secții. Cei mai mulți, spune ea, au făcut-o din motive personale. Anunțurile au fost făcute, explică Zapan, cu patru zile înainte de scrutin, ceea ce a permis înlocuirea câtorva dintre ei. Zapan vorbește strict de procesul care a avut loc pentru constituirea birourilor secțiilor de votare.

La PSD nimeni nu știa nimic. Nici reprezentantul partidului în Biroul Electoral pentru secțiile din străinătate, nici cea care a coordonat campania în diaspora. Primul este Silviu Udangiu, care a spus din start că nu știe informații despre reprezentanții propuși de PSD, că nu e treaba lui.

Eu de unde să știu? Eu am avut mandat limitat. Întrebați la structură

, s-a scuturat de orice responsabilitate Udangiu, deși – ca membru al Biroului electoral pentru secțiile din străinătate – a validat componența efectivă a birourilor electorale constituite la nivelul fiecărei secții de vot.

Am întrebat și la structura centrală a PSD, mai exact la Lilla Debelka, coordonatoarea campaniei din diaspora. Ne-a declarat că va trebui să întrebe la partid despre cifrele exacte privind propunerile în secțiile de vot, reprezentanții retrași și cei prezenți, dar că nu înțelege de ce avem nevoie de aceste cifre.

I-am explicat despre absențele anunțate și neanunțate ale reprezentanților PSD în echipele secțiilor, moment în care a dat asigurări verbale că niciun om propus de PSD nu a lipsit pe 26 mai.

Am confruntat poziția subiectivă a coordonatoarei PSD cu evidențele factuale extrase din procesele verbale ale secțiilor. Acolo unde lipsesc semnăturile reprezentanților PSD – ne-a declarat Lilla Debelka – poate că nu știm noi motivele pentru care oamenii nu au semnat. Am rugat-o să ni le comunice.

A promis că va reveni telefonic. Nu a mai făcut-o până la momentul publicării acestui articol.

Este adevărat că au existat și câteva situații în care anumiți reprezentanți nu au semnat procesele verbale întocmite după numărarea voturilor. În majoritatea situațiilor, însă, numele lor este trecut pe procesul verbal, însoțit de precizarea că urmează să semneze.

Aceeași situație e în cazul reprezentanților care au fost prezenți în secții doar până la o anumită oră, plecând înainte de finalizarea acțiunilor electorale, motiv pentru care semnătura lor lipsește de pe procesul verbal final.

Bătaia de joc

Cum a fost într-o secție de votare din străinătate în ziua de 26 mai? Ne-am îndreptat atenția către membrii birourilor electorale constituite la nivelul secțiilor. Cei prezenți, evident.

E important să precizăm că și în condițiile unei prezențe de 100% a reprezentanților partidelor nu s-ar fi rezolvat complet problema cozilor la urne. Pur și simplu capacitatea organizatorică actuală, așa cum e ea stabilită de cadrul legal național, nu poate răspunde eficient unei prezențe peste medie a cetățenilor.

Chiar și așa, însă, prezența efectivă în birourile electorale a zecilor de reprezentanți ai partidelor (cu precădere cei de la PSD și UDMR) ar fi determinat ca alte câteva zeci de mii de votanți să-și poată exercita dreptul constituțional.

Imaginile sunt surprinse la Stratford, Londra, în ziua alegerilor pentru Parlamentul European.

Prezența maximă înregistrată la o secție de votare din străinătate a fost de circa 2500 de persoane. La alegerile prezidențiale din 2014, cu un număr de două ori mai mic de secții înființate în străinătate, prezența totală în diaspora a fost egală cu cea de acum.

Diferența constă în rapiditatea procesului – dacă în urmă cu aproape cinci ani media de voturi pe secție putea depăși și 4500 de voturi, în 2019 nicio secție din cele 441 înființate în străinătate n-a sărit măcar de jumătatea maximului atins în 2014.

Explicațiile au legătură și cu faptul că e mai cronofag să completezi două liste suplimentare și să votezi la un scrutin care reunește alegeri europarlamentare cu un referendum – dar sunt proporțional legate și de absența consistentă din secții a membrilor birourilor electorale desemnați de partidul aflat la guvernare.

Ana Pîrvulescu a fost reprezentantul desemnat de Alianța 2020 în secția 96, la Trappes – Franța. E o secție nou înființată la care nimeni nu se aștepta să fie aglomerație.

În cazul acestui birou membrii propuși de PSD și Pro România s-au prezentat, cu mențiunea că erau doi tineri de nici 20 de ani, cărora părinții le-au spus că vin și ei stau prin secție, nu fac nimic și primesc la finalul zilei 100 de euro.

Au făcut totuși ceva, spune Ana Pîrvulescu: s-au mișcat foarte încet. Scriau greu, își dictau unul altuia datele din buletine și tot așa. Ana își amintește că din cele 140 de foi, doar ea singură a completat peste 60. A scris non – stop. Susține că a făcut bășici la degete.

A fost groaznic, ne-au înjurat oamenii. Eu plângeam și scriam.

Este bătaie de joc față de oamenii din stradă și față de noi care scriam fără oprire. Mi s-a făcut rău și îmi era rușine să ies pentru că știam că afară așteaptă oameni. Mi-a fost rușine să mă opresc să beau apă sau să mă duc la baie.

Am stat și m-am tot gândit a cui a fost vina.

În secția Anei s-a votat și după ora 21.00. Președintele biroului electoral de acolo a spus că e ilegal să-i dea pe oamenii afară din secția de votare . Au mai votat practic încă 200 de oameni.

Și la secția Diemen, de lângă Amsterdam, s-a mai putut vota după ora 21.00. E vorba de 100 de oameni. Reprezentantul desemnat de USR-PLUS aici a fost Kristztina Pfeifer. Alături de ea a mai fost un membru propus de PNL. Pe hârtie mai era și o persoană afiliată PSD, care însă nu a mai venit. Președintele biroului electoral de la Diemen a încercat în zadar să dea de reprezentantul propus de PSD. N-a mai răspuns la telefon în ziua votului.

Când a văzut coada de afară și echipa ciuntită cu care era obligat să-i facă față, a cerut la BEC să poată acredita trei voluntari plus un observator. Observatorul a luat locul reprezentantului PSD absent.

Δ Și secția de votare din Diemen – Amsterdam au fost persoane care după ore bune de așteptare nu au putut vota.

Până la ora 14.00 secția a lucrat cu patru ștampile. Abia după ce au intrat în joc și ceilalți au putut lucra cu șase ștampile.

Chiar și așa au rămas pe afară câteva sute de oameni care nu au mai putut vota.

Situația l-a făcut pe primarul din Diemen, Erik Boog, să spună că nu va mai organiza vreodată secție de votare pentru România dacă procesul nu este unul normal.

Ce s-a întâmplat în ziua de 26 mai la Diemen nu a fost democratic. Evaluarea e chiar a primarului olandez Boog.

La Diemen au reușit să voteze 1800 de români.

Un reprezentant desemnat de PSD a lipsit și la una dintre secțiile organizate la Haga, locul unde poliția a intervenit brutal pentru a îndepărta oamenii care nu au mai apucat să voteze.

În această secție membru trimis de Alianța 2020 a fost Adrian Suhanea. Își amintește că atunci când președintele biroului electoral a sunat omul propus de PSD acesta i-a comunicat că locuiește la Bruxelles și nu va veni. Anunțul a venit în preziua votului.

Adrian Suhanea, precum toți reprezentanții partidelor cu care am discutat, recunoaște că un și un om în plus în secții ar fi contat acolo unde alegătorii s-au prezentat în număr mare la vot.

Eram trei colegi care lucram la completarea tabelelor cu datele personale simultan.

Dar de puține ori au fost toate cele cinci cabine pline. În 14 ore ne-am ridicat de două ori să mergem la baie. Atât. Asta a fost limita fizică, mai mult nu puteam.

La Haga au votat în cele două secții aproape 2500 de persoane.

Situația a degenerat la Oslo unde oamenii au năvălit pur și simplu în secția de votare.

Eram lipiți de perete și între noi și ei era o masă. Ne amenințau, țipau. Aveau un comportament agresiv

, își amintește reprezentantul USR – PLUS Florin Achiriloaiei. Practic, secția din capitala Norvegiei a fost sechestrată, iar cetățenii furioși au cerut imperativ să vină ambasadorul să discute cu ei.

Florin Achiriloaiei a încercat să sune la poliție, dar a lăsat telefonul jos când a văzut că oamenii devin și mai agitați. A durat o oră totul. Până când cetățenii lăsați fără posibilitatea de a vota au înțeles că nu mai e nimic de făcut.

Din biroul electoral al secției de votare din Oslo a lipsit omul propus de PSD.

Normal că ar fi mers mai repede dacă mai aveam un om. Am completat tabelele cu date pentru europarlamentare cât am putut de repede.

Florin Achiriloaiei ne-a declarat că va mai accepta să fie membru al unui birou electoral doar atunci când în secția de votare va fi asigurată paza.

Lucrurile au evoluat negativ și în secția 145 din Roma, unde echipa biroului electoral a fost completă. Diferența a fost că președintele secției a decis ca cei prezenți în incintă să poată vota și după închiderea oficială a urnelor.

Reprezentantul USR – PLUS de aici, Dumitru Ion, spune că a făcut echipă bună cu persoana de la PSD, dar și cu președintele biroului, care a avut o atitudine exemplară. Mai mult de atât nu puteau face. La secția 145, cu echipă completă, au reușit să voteze aproape 2.200 de români.

Țapii ispășitori

Pentru situația din diaspora în ziua votului, premierul Viorica Dăncilă caută vinovați. A declarat că urmează o analiză detaliată a situației.

Chiar și așa a apucat să spună că primii responsabili sunt ambasadorii și consulii. Ei știau situația din teren, ei au cerut un anumit număr de secții de votare, MAE nu a făcut decât să execute.

Povestea cu secțiile de votare e un fals argument. MAE  a avut alocate pentru alegerile europarlamentare (și pentru referendum) în jur de 19 milioane de lei, adică patru milioane de euro.

Pentru ca toată lumea prezentă la urne să poată vota ar fi fost nevoie, probabil, de patru ori mai multe secții.

Δ O evidență vizuală a secțiilor de votare înființate în Europa cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul European.

Andrei Ion, unul dintre coordonatorii campaniei USR-PLUS în străinătate, ne-a propus un calcul. În Bruxelles, orașul în care locuiește, sunt peste 40.000 de români. Dacă ai 2.000 de votanți pe secție, atunci Bruxelles-ul ar fi avut nevoie de 20 de secții. A avut șase, de fapt trei locații în care s-au înghesuit câte două secții cu același acces.

Andrei și multe alte persoane din diaspora apropiate Alianței 2020 au trimis scrisori către ambasade și MAE  pentru a aduce la cunoștință situația din teritoriu.

De la MAE a primit asigurări că instituția va face eforturi pentru organizarea unui număr cât mai mare de secții. De la Ambasada României în Belgia a primit pasaje din lege și, din nou, asigurarea că misiunea diplomatică are în atenție procesul de pregătire a scrutinului din 26 mai 2019.

E adevărat că din 2014 până în 2019 secțiile de votare din Belgia s-au dublat. Au trecut de la patru la opt (în Bruxelles, Liege și Anvers).

Ambasada din Belgia nu ar fi putut oricum să propună 20 de secții în Bruxelles. Nu ar fi avut 20 de oameni în cadrul ambasadei pe care să-i instaleze președinți de birouri electorale ale secțiilor de votare. Potrivit cadrului legal de organizarea a alegerilor în străinătate, ambasadele propun președinții de secții, de regulă din cadrul structurilor proprii.

Tocmai de aceea accentul ar trebui să se pună pe votul prin corespondență / electronic. Orice altă soluție – având în vedere dimensiunea diasporei românești din Europa – se va lovi rapid de limite fizice imposibil de depășit.

Premierul Viorica Dancilă și-a îndreptat atenția către ambasade și consulate în procesul găsirii vinovaților. Deloc și către propriul partid, aflat la guvernare în anii care au urmat situației dezastruoase de la votul diasporei din 2014.

Votanții au rămas doar cu promisiuni. Promisiuni a pus pe masă și guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș, care a stat la Palatul Victoria un an de zile. Dacian Cioloș a spus atunci că rezolvarea votului în străinătate este o prioritate. S-au înlesnit condițiile unui vot prin corespondență la alegerile parlamentare din 2016 și cam atât.

La acel scrutin, care a consfințit victoria zdrobitoare a PSD și preluarea efectivă a puterii de gruparea Liviu Dragnea, mai puțin de 9000 de români din străinătate s-au înscris în registrul electoral al votului prin corespondență. Doar jumătate dintre ei au sfârșit prin a trimite efectiv plicurile conținând opțiunea lor electorală.

În total, la parlamentarele din 2016, aproape 110.000 de români din străinătate au votat. Mai bine de o sută de mii dintre ei au mers, fizic, în secțiile înființate peste hotare, semn al faptului că puțini au știut de mecanismul votului prin corespondență.

O treime dintre votanții din străinătate au optat în 2016 pentru USR. Mai puțin de 10% pentru PSD.

Era cu totul anticipabil pentru PSD și la aceste alegeri europarlamentare că un vot consistent în diaspora n-ar face decât să le diminueze procentul electoral.

Practic, obiectivele private ale partidului au contat mai mult în strategia formațiunii decât respectarea dreptului constituțional al cetățenilor români aflați în străinătate și facilitarea votului acestora.

Epilog

Premierul Dăncilă susține acum, cu Liviu Dragnea trimis la închisoare și gruparea sa destructurată natural, că PSD înțelege greșelile trecutului.

Și totuși, Viorica Dăncilă reușește performanța de a vorbi despre dreptul la vot cât partidul pe care îl reprezintă tocmai a încheiat o bătălie electorală în care nu s-a sfiit să facă orice pentru a împiedica introducerea în urne a unor buletine favorabile opoziției.

Inclusiv prin simularea bunei funcționări a secțiilor din străinătate și retragerea neanunțată a reprezentanților desemnați în birourile electorale.

Pentru că are de salvat și o alianță conjuncturală cu ALDE, premierul Dăncilă nu s-a uitat deloc atunci când a căutat vinovați pentru condițiile votului din 26 mai la ministrul de externe Teodor Meleșcanu (portofoliu ministerial deținut de ALDE)..

Δ Foto: Ministerul Afacerilor Externe

Contactat de Libertatea în ziua votului pentru a comenta situația miilor de români aflați la cozi, ministrul Meleșcanu a spus că românii din diaspora nu respectă legea. Mai exact că nu s-au înregistrat pentru vot. Și pentru că nu s-au înregistrat MAE nu avea de unde să știe cât de mulți vor să voteze, nici câte secții de vot să organizeze.

Pentru alegerile europarlamentare românii aflați în diaspora nu trebuiau însă să se înregistreze. Nu există nicio prevedere legală în acest sens. Și nu există nicio precizare punctuală legat de acest proces în Ghidul oficial al alegătorului lansat de MAE spre informarea cetățenilor din afara țării.

Mai mult, cu două zile înainte de votare, ambasadorul României la Londra Dan Mihalache făcea un sumar al scrutinului și anunța expres pe pagina sa de Facebook că nu este nevoie ca alegătorii să se înregistreze pentru vot.

Aparent, ministrul Meleșcanu a încurcat alegerile europarlamentare cu cele parlamentare, acolo unde este prevăzută posibilitatea înregistrării prealabile pentru exercitarea votului prin corespondență.

Ori, dacă nu le-a încurcat, a mințit pur și simplu, încercând să valideze ipoteza că structura centrală a MAE și-a făcut datoria, eventualele erori fiind imputabile exclusiv ambasadelor și consulatelor.

Cât tandemul Dăncilă-Meleșcanu se războiește cu reprezentanțele diplomatice ale României, scopul PSD în diaspora a fost atins.

Nici în 2019, cu un număr dublu de secții, n-au reușit să voteze decât o parte din cei care s-au prezentat la urne.

USR-PLUS a câștigat în diaspora 43,6% din voturile exprimate. PSD a reclamat 2,3%.

Putea fi și mai rău.

5 COMENTARII

  1. Așa! Bravo! Dați vina pe USR-Cioloș, pentru anul de guvernare în care a deținut ”puterea” într-o țară cu toate instituțiile căpușate de PSD-PCR!
    Printr-o propoziție scoasă din burtă (”nici guvernul USR-Cioloș nu și-a ținut promisiunea/nu a rezolvat…”) ați aruncat vina, fără a aduce ARGUMENTE, pe un guvern tehnocrat lipsit de putere, ”sprijinit” de un parlament PSD-ist și de instituțiile PSD-izate masiv.
    Mai rămâne să afirmați că USR-PLUS nu face nimic nici acum, după ce a câștigat alegerile…europarlamentare! Am observat și aberația asta în ultimele zile, aruncată pe piață.
    Vă contraziceți singuri cu logica voastră fracturată. După ce afirmați că PSD și aliații lor au SABOTAT alegerile (de fiecare dată), aruncați asta în cârca opoziției.
    Mai documentați-vă! Învățați legea și procedurile și luați-o pe cursul îndeplinirii procedurilor, după care veți observa că acel guvern tehnocrat nu putea deține controlul asupra celor care aveau anumite obligații, dar au sabotat alegerile (atât din partea PSD și aliaților, cât și din partea funcționarilor = afevărate clanuri care moștenesc funcțiile în mod ereditar, de pe timupl lui Ceaușescu).
    Ce voiați să facă un guvern cu puteri limitate, în numai un an, într-o țară, la acea vreme, ”roșie” și cu un parlament PSD-ist??? Ați luat-o pe linia Antenei3, cu fazele alea…”Cioloș n-a făcut nimic, guvernul Zero”?

  2. Copy- paste din text: „Promisiuni a pus pe masă și guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș, care a stat la Palatul Victoria un an de zile. Dacian Cioloș a spus atunci că rezolvarea votului în străinătate este o prioritate. S-au înlesnit condițiile unui vot prin corespondență la alegerile parlamentare din 2016 și cam atât.” Și mai avem un paragraf aici – „Operațiunea Secții Fără Membri, pusă abil în scenă de PSD și aliații săi politici pentru a submina votul din diaspora, demonstrează încă o dată necesitatea absolută a introducerii votului prin corespondență și / sau electronic. Nici măcar Guvernul Dacian Cioloș n-a reușit însă să se achite de această promisiune în 2016, deși alianța USR-PLUS beneficiază în mod covârșitor de sprijinul electoral al românilor din străinătate”. Cam acestea ar fi referirile la guvernul tehnocrat într-un text de 12 pagini care pune în discuție modul în care actuala guvernare a organizat alegerile. Eu nu sunt simpatizant USR-PLUS pentru a închide ochii în fața faptelor. Las astfel de acțiuni pe seama dumneavoastră. Din burtă sunt exagerările dumneavostră. Noi lucrăm cu lucruri ceva mai concrete.

  3. „Operațiunea Secții Fără Membri e demonstrația definitivă a faptului că în România guvernarea este asigurată de un partid care a sabotat un drept constituțional fundamental, împiedicând – cu abilitate cinică – zeci de mii de cetățeni să voteze.”

    Parerea mea este ca in urma acestor investigatii se pot furniza si dovezi, care ulterior ar trebui folosite impotriva acestui partid profund corupt si rau-voitor, scopul final fiind scoaterea acestei formatiuni politice impreuna cu membrii actuali in afara legii.

    Curtea Constitutionala ar trebui sa se sesizeze si sa porneasca aceste demersuri.

    PSD a incalcat drepturile fundamentale a cetatenilor Romaniei, si a atentat in mod repetat la statul de drept al acestei tari, incalcand astfel si Constitutia Romaniei.
    Nicio alta formatiune politica aflata la guvernare nu a facut vreodata asa ceva.

  4. Foarte bun reportaj. Multa munca, multa ca naiba. Eu m-am oprit la confruntarea listei generale a sectiilor cu fiecare PV in parte. Moment in care v-am gasit pe voi. Un singur lucru nu reiese exact din text, desi a fost, cumva, punctat. Intr-o sectie nu pot exista mai multe stampile decat numarul de membri ai comisiei. Daca unul chiuleste e o stampila mai putin. Cu unele exceptii justificate, cei care au chiulit au stiut exact ce fac… Felicitari pentru text!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.