Fantoma lui Petrov îl bântuie, târziu, pe Traian Băsescu.

Cu un nume conspirativ smuls din literatură rusă, tânărul student al Institutului de Marină din Constanța – care avea să devină peste decenii președintele României – și-a turnat la mijlocul anilor 1970 mai mulți colegi de facultate. Notele informative erau depuse la cabinetul ofițerului de contrainformații al Securității din unitatea de învățământ, un anume locotenent-colonel Gheorghe Tudor.

Așa probează documente ale organelor de represiune din România comunistă, aflate în arhivele gestionate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Probatoriul întocmit de CNSAS vine la capătul unei proceduri de verificare a candidatului Băsescu (la alegerile europarlamentare) care a adus elemente noi în stabilirea relației fostului președinte cu Securitatea comunistă.

Traian Băsescu a fost absolvit în mai multe rânduri de verdictele Colegiului CNSAS, neapărând de-a lungul mandatelor sale prezidențiale probe care să arate cu certitudine că politicianul ar fi colaborat activ cu Securitatea.

Două note informative culese din dosarele unor studenți, colegi cu Traian Băsescu la Institutul de Marină, oferă însă pentru prima oară o fereastră către viața și opera lui Petrov.

CNSAS a demarat deja la instanța competentă (Curtea de Apel București) o acțiune juridică de constatare a calității de colaborator al Securității în cazul fostului președinte. Sunt de găsit, la tribunal, și actele pe care își bazează CNSAS judecata: coperțile unui dosar de informator care identifică sursa Petrov ca fiind persoana Traian Băsescu și cele două note extrase din dosarele colegilor aflați sub urmărire informativă.

Notele scrise au fost publicate, în facsimil, de Grupul de Investigații Politice.

Cei asupra cărora Securitatea se informa asiduu, folosindu-se – între alții – și de studentul Traian Băsescu, erau Ion Bârgău și Corneliu Dimitriu, colegi la mijlocul anilor 1970 cu fostul președinte la Institutul de Marină.

Dela0.ro a încercat să-i identifice și să-i localizeze pe cei doi, pentru a înțelege contextul relației lor cu Traian Băsescu, dar și rândurile lăsate peste timp de Petrov. Am reușit în cazul ambilor – dar l-am putut contacta telefonic doar pe Ion Bârgău.

Au trecut patruzeci și patru de ani.

Cuvintele lui Petrov

Ion Bârgău e ferm în discuția cu reporterul Dela0.ro: n-a discutat niciodată intim cu Traian Băsescu, iar tot ceea ce recompune narativ delatorul în nota sa informativă e fie produsul fabulației, fie interpretarea ultra-subiectivă a unor discuții de grup, niciodată personale.

Ion Bârgău mai spune ceva: că acțiunile sursei Petrov i-ar fi putut fi fatale celui turnat, într-un sistem de represiune cum era România comunistă.

“Cu ce a făcut Băsescu putea să-l dea afară din armată pe tata, pe fratele meu din facultate, iar eu eram mazilit. La asta nu s-a gândit nemernicul?”

, e furios Bârgău, la patru decenii și jumătate distanță de la momentul în care, așezându-se pe o foaie, cuvintele lui Petrov i-ar fi putut schimba radical istoria personală.

Până la urmă, Bârgău a făcut o carieră în navigație, ajungând comandant de cursă lungă și lucrând, după Revoluție, pentru diverse companii maritime străine.

Cuvintele lui Petrov nu par să fi produs efecte. Dar umbra delatorului bântuie, conturată și mai puternic de istoria unei Românii în care omul din spatele sursei conspirate, Traian Băsescu, a ajuns chiar președintele țării.  

Petrov își construiește în notele sale un portret de talent precoce într-ale muncii de Securitate. Notează reacțiile celor turnați, le analizează fin acțiunile, le anticipează mișcările – dar, mai ales, adună cu minuțiozitate faptele și gândurile celor urmăriți chiar de la ei.

Victimele – se insinuează în cursul notelor informative semnate de Petrov – i se destăinuie cu naivitate, fără a intui vreun moment că gândurile lor vor ajunge la urechile Securității.

“Din discuțiile pe care le-am avut cu el”, “din discuțiile pe care le-am purtat”, “din discuțiile purtate cu verișoara lui”, “acest lucru l-am aflat în urma discuției cu” – formulele sunt recurente în cuprinsul celor două note informative descoperite de cercetătorii CNSAS. Ele vor să semnaleze că Petrov nu era orice informator – era unul care își făcea sârguincios treaba.

Facsimile după cele două note informative semnate de sursa Petrov a Securității.

“Eu nu-l consider prieten pe Traian. Nu era în clasă cu mine. Eram trei clase paralele”

, își amintește Ion Bârgău. Explică: “Pe mine m-a apropiat viața de el, că am băut ceai patru ani de zile dimineața. Dar nu că, vezi Doamne, eram prieteni și mergeam la șprițuri împreună.”

Susține că n-a discutat vreodată cu Băsescu despre situația sa familială – care era oricum bună, nicidecum în termenii descriși în nota informativă. Petrov indicase că subiectul delațiunii venise la Marină “din dorința de a pleca din Iași, să fie departe de familie”.

“Eu acasă am avut o educație militară”, povestește Bârgău. “Probabil am spus la Constanța într-un grup mai mare: <Bine că am venit aici, că nu mă mai cheamă tata la 9 seara în casă>. Dar eu intim să-i spun lui așa ceva? Care alte convorbiri, Traine? Din discuțiile pe care le-am avut, adică never?”

Ion Bârgău l-ar întreba pe delatorul său cum și-a permis să scrie cu atâta siguranță că venirea la Marină era motivată de dorința de sta departe de familie a celui turnat. Bârgău e deranjat că i s-a făcut portretul unui ins care nu mai vrea să-și vadă părinții. Deranjat nu e, de fapt, cuvântul potrivit. Bârgău e un pachet de nervi.

M-a sunat un coleg dimineață și mi-a zis: <Băi, element negativ ce ești! Element negativ din promoția noastră pozitivă>. <Chiar așa să aibă cineva ură pe mine?>, l-am întrebat. Și fostul coleg mi-a spus: <Da, pentru că el nu cânta la chitară!>

Ion Bârgău, fost student la Marină turnat de Traian Băsescu

Motivele lui Petrov

Δ Ion Bârgău | Foto: ceronav.ro

“De ce scria așa ceva? Asta vă întreb și eu pe dumneavoastră!”, se aprinde Ion Bârgău când e chestionat asupra posibilelor motive care l-ar fi putut împinge pe Traian Băsescu să îmbrace haina lui Petrov și să scrie note informative la Securitate.

E convins că în niciun caz nu poate fi vorba de nevoia încheierii studiilor. “Să nu credeți că Băsescu era vreun prost care nu putea termina facultatea fără Securitate”, susține ferm Bârgău. Și continuă în crezul său: “O făcea din plăcere și ca să se vadă important într-o anumită zonă. <Uite, eu colaborez cu Securitatea>”.

“Da, părea mea este că de aceea a făcut-o. Ca să pară important.”

CE SPUNEA PETROV DESPRE BÂRGĂU

Ce răspunde Bârgău: “Eu am avut acasă o educație spartană. Am zis că la facultate o să fiu oleacă mai liber, dar eu nu m-am certat cu mama și tata. Eu voiam să fiu și eu mai student, atât.”

Ce răspunde Bârgău: “Dar el pentru ce a venit? Să vadă răsărituri, apusuri, delfini, pescăruși? Când a fost întrebat de unde a făcut fabrica de înghețată el a zis că din timpul marinăriei a plecat cu 100.000 de dolari. Credeți-mă că niciunul din colegii noștri nu a văzut 100.000 de dolari. Ah, el nu era plecat pe mare ca să facă un ban la scurt...”

Ce răspunde Bârgău: “Eu în primul meu voiaj de ofițer am plecat cu o navă în Vietnam și am naufragiat și am stat patru luni în junglă. Am venit acasă și m-am însurat. din prima. M-am însurat, am făcut doi copii, după 9 ani soția a murit. Puteam să plec, dar m-am însurat din nou și am mai făcut un copil. Sunt lucruri ce pot fi probate, nu ce scria Băsescu…”

Ce răspunde Bârgău: “Exista un coleg – chiar coleg de bancă cu Băsescu la Marină – care înainte de a intra la facultate avusese relații cu cehoaice, știa și cehă oleacă. Deci nu e vorba de mine. Acum eu mă gândesc că o fi scris prea puține în notă și a zis <Bă, o bag și pe asta cu cehoaicele.>”

Noblețea delatorului

Nu e evident motivul pentru care Securitatea monitoriza activitățile și comportamentele lui Ion Bârgău și Corneliu Dimitriu, cei doi colegi de Marină în dosarele cărora au fost identificate notele semnate de Petrov.

Acțiunea informativă putea fi, la fel de bine, una de rutină având în vedere că studenții turnați de Traian Băsescu se aflau în anii terminali și urmau să intre, curând, în câmpul activității socialiste de navigație maritimă – nu orice câmp, ci unul de importanță strategică pentru statul comunist.

E posibil, de asemenea, ca Petrov să fi încercat prin scrierea notelor să-și sporească șansele profesionale.

Practic, doi oameni care urmau să devină ofițeri maritimi și să navigheze mările și oceanele planetei primeau de la colegul Băsescu portrete de ariviști gata oricând să defecteze și să rămână peste hotare. Confruntată cu o asemenea posibilitate, Securitatea le-ar fi putut curma din start ascensiunea profesională.

Cert e că sursa Petrov semnează două dintre notele informative identificate în dosarele de urmărire ale lui Ion Bârgău și Corneliu Dimitriu. Tot cert e că instituția abilitată a statului român, CNSAS, a constatat că în spatele lui Petrov stă de fapt Traian Băsescu și a cerut instanței să claseze colaborarea ca poliție politică.

Chiar în eventualitatea în care instanța de judecată va decide că relația lui Traian Băsescu cu Securitate nu poate fi catalogată, în lumina faptelor actuale, ca poliție politică, discuția publică despre culpa morală rămâne.

⊗ De ce scria Traian Băsescu note informative pentru CI-istul Institutului de Marină?

⊗ De ce o făcea folosind un nume conspirativ?

⊗ Ce anume justifică portretele deloc măgulitoare pe care le făcea Petrov colegilor săi?

⊗ Și dacă relația aceasta cu Securitatea poate fi catalogată ca nevinovată sau întâmplătoare, fără efecte în planul acțiunilor de poliție politică, cum sunt de citit rezoluțiile pe care Securitatea le pune la finalul celor două note informative descoperite?

Într-unul dintre cazuri (cel al lui Ion Bârgău), ofițerul de contrainformații recomandă o discuție cu elevul turnat “asupra relației cu cetățenii străini”. Tot CI-istul dispune sesizarea unui alt ofițer al Securității de la Iași, care să verifice “cum este cunoscut tatăl (n.r. – celui turnat)”.

În celălalt caz (cel al lui Corneliu Dimitriu), ofițerul de contrainformații ia ca măsură, de asemenea, “o discuție cu elevul asupra relațiilor sale cu persoane din străinătate”. Petrov mărturisise că studentul Dimitriu nu era interesat de pregătirea sa profesională și căuta posibilitatea unor câștiguri materiale importante. Rezoluția CI-istului impune continuarea urmăririi informative “și prin alți colaboratori”.

Detaliile delațiunilor lui Petrov sunt sordide. Sunt prezentate în notele sale informative multe considerații de ordin moral cu privire la acțiunile și motivațiile colegilor Bârgău și Dimitriu din Institutul de Marină. E analizat comportamentul lor – le sunt analizate și planurile de viitor, pe care Petrov le găsește mereu nedemne.

Despre unul dintre colegi, Ion Bârgău, sursa Securității deconspirată ca fiind Traian Băsescu anticipează cum ”nu va sta în NAVROM nici până la terminarea contractului, urmând să-și găsească o altă ocupație imediat ce va considera că s-a aranjat”.

Despre al doilea coleg, Corneliu Dimitriu, spune că e mercantil și are un “caracter rău”. Mai notează sursa Securității: “Ar fi dispus, în cazul în care ar reuși să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo”.

Între toți, doar Petrov juca rolul celui animat de noblețea meseriei și a datoriei – față de societate, de Partid și de Stat.

Ion Bârgău își găsește inspirația în ironie: și notele informative or fi fost scrise tot din spirit civic.

Epilog

Sursa Petrov, deconspirată în 2019 ca fiind Traian Băsescu, a ocupat între decembrie 2004 și decembrie 2014 cea mai înaltă funcție din statul român – aceea de președinte.

Traian Băsescu tocmai a fost ales europarlamentar pe listele Partidului Mișcarea Populară, pe care l-a fondat spre finalul carierei prezidențiale pentru a-i servi ca vehicul politic protejatei sale Elena Udrea.

Învestit în momentul de față ca senator în Parlamentul României, Traian Băsescu cumulează venituri anuale importante din mai multe surse, primind și indemnizație în calitate de fost președinte, și pensie, și remunerație pentru activitatea din Senat.

Doar din aceste surse, fostului președinte i-au intrat în conturi, în anul 2018, peste 393.000 de lei, adică șapte mii de euro în fiecare lună.

Și Ion Bârgău a ieșit anul trecut la pensie. O alintă “un nimic de pensie” – deși e posibil ca alegerea cuvintelor sale să nu fi fost spre alint. N-a fost niciodată interesat să-și ceară dosarul la CNSAS. Dacă ar fi făcut-o – și dacă ar fi cerut, mai departe, deconspirarea celor care l-au turnat, semnând note informative către Securitate – poate Petrov n-ar mai fi reușit să-și rotunjească deplin cariera politică obținând și al doilea mandat prezidențial.

După toate datele, dosarul de urmărire informativă al lui Ion Bârgău a fost preluat de CNSAS în anul 2006 de la Serviciul Român de Informații.

Δ Traian Băsescu, în decembrie 2006, asistând la predarea către CNSAS a unei părți din arhiva fostei Securități. | Foto: Răzvan Chiriță / Mediafax

Dela0.ro a încercat, fără succes, să-l contacteze pe Traian Băsescu pentru a clarifica viața și opera lui Petrov. Fostul președinte a anunțat în mai multe rânduri, atât în perioada campaniei pentru europarlamentare, cât și după alegeri, că nu e dispus să vorbească despre acest subiect.

“Nu voi comenta public conţinutul documentelor prezentate şi nu mă voi angrena în dezbatere publică pe subiectul dosarului”

, a scris Traian Băsescu duminică seara, pe Facebook.

N-a negat existența lui Petrov, nu s-a disociat de conținutul notelor informative care îi sunt puse în cârcă, a precizat doar că în dosarul inscripționat cu numele său “nu există un angajament semnat” și “nu există documente scrise sau chitanţe care să ateste plăţi efectuate de fosta securitate către mine”.

Cele două note informative semnate de Traian Băsescu au fost însă găsite în dosarele de urmărire ale altora, nu în dosarul de informator al sursei.

“Cu ce m-ar ajuta să știu că m-a turnat vecinul?”, se întreabă, după 44 de ani, ținta delațiunilor lui Petrov.

Istoria s-a întâmplat deja.

Ne-au mai rămas doar cuvintele din hârtii.

17 COMENTARII

  1. Un fost judecator din Constanta, mi-a spus in 2004,ca Basescu a fost turnator la securitate si cu siguranta dupa ce isi termina mandatul de presedinte, or sa apara dovezile cu el. Iata ca a avut dreptate.

  2. Poți da pumni copiilor, poți fi turnător, poți să faci țara praf, dacă poporul e atât de cretin încât să nu vadă toate astea și altele, din aceeași categorie și să le amendeze, ce șanse mai avem…???

  3. Inca nu intelegem diferenta dintre un om (partid ) politic si echipa sportiva , ce o sustinem neconditionat. Fan(era sa zic prost) pana la moarte!

    • De-aia o ducem prost. Pentru că există prea mulți români fără minimă fibră morală, fără demnitate sau pur și simplu ORBI la mizerii strigătoare la cer… Parcă le-a luat naiba mințile și nu mai văd ce e EVIDENT… E foarte frustrant pentru orice om normal….

    • Luați cu G4Media dacă nu vă convine sursa. Altfel, faptele sunt fapte indiferent de cine le publică. Nu vă convin, nu e problema noastră. Până atunci poate vă abțineți de la aprecieri făcute în funcție de prejudecăți.

  4. Sper că rahatul nu mai are scăpare și se va duce cu un șut în kur acolo unde îi e de mult locul, la lada de gunoi a istoriei. Iar milioanelor de imbecili care l-au susținut ani în șir în ciuda evidențelor, le doresc poftă mare la înghițirea tonelor de kkt pe care l-au molfăit în toți anii în care, din cretinism, au fost de partea lui.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.