SUMAR
> Un dosar în care un afacerist de succes a fost trimis în judecată pentru tentativă de omor stă în instanțe de patru ani și jumătate. Procesul abia a ajuns în faza de apel. Conform rechizitoriului, care citează declarațiile date de nouă martori, bărbatul a încercat în vara anului 2020 să-și înece soția într-un jacuzzi.
> Dosarul a stat mai bine de un an de zile doar în procedura de cameră preliminară (fază premergătoare judecății în care se verifică legalitatea probelor). Teoretic, această etapă procesuală nu ar trebui să dureze mai mult de 60 de zile, dar termenul are caracter de recomandare.
> Avocații inculpatului au copleșit instanța cu “o abundență de cereri și excepții” pentru a forța refacerea rechizitoriului. Teza apărării încă din faza de cameră preliminară: n-ar fi fost vorba de o tentativă de omor, ci de un simplu episod de violență conjugală! În echipa de apărători a afaceristului trimis în judecată, un rol esențial l-a jucat actualul ministru al justiției Radu Marinescu. Insistența cu care acesta a pledat pentru dreptul bărbatului de a-și asfixia puțin soția fără a fi acuzat de tentativă de omor a făcut obiectul unui prim episod publicat de Dela0.ro în acest caz flagrant de dreptate strâmbă.
> La instanța de fond, inculpatul a fost condamnat în cele din urmă pentru tentativă de omor. Sentința: doi ani și două luni de închisoare cu suspendare. În cadrul documentării am descoperit însă că judecătoarea Maria Manuela Orzață de la Tribunalul București a calculat greșit limitele de pedeapsă. Este motivul pentru care Parchetul de pe lângă Tribunalul București (care a efectuat urmărirea penală în acest dosar) a făcut apel. Orzață are o experiență de 14 ani în funcția de judecător.
> La instanța de apel, judecătorii Bogdan Alexandru Dari și Raluca Moroșanu au schimbat recent încadrarea juridică a faptelor – din tentativă de omor în lovire și alte violențe. Printre argumentele invocate: martorele nu au precizat durata în care inculpatul a acționat asupra capului persoanei vătămate prin împingerea acestuia sub nivelul apei din jacuzzi. Șapte femei au asistat de la 20 de metri distanță la episodul violent, fără a cronometra durata asfixierii. Ele sunt și cele care au sunat la 112 semnalând că un bărbat încearcă să omoare o femeie în jacuzzi.
> Polițiștii care s-au prezentat la locul faptei după apelul la 112 au recunoscut că au comis fals intelectual atunci când au întocmit actele post intervenție. O sesizare cu acord de recunoaștere a vinovăției fost înregistrată în acest sens la Tribunalul Constanța.
> Între timp, de la publicarea articolului despre faptele ministrului Marinescu în calitate de avocat în acest dosar, încă o femei a fost ucisă de partenerul ei în România. E cazul numărul 27 din acest an. Doar pe parcursul lunii iunie trei femei au fost omorâte de foști sau actuali parteneri.
> Președintele Nicușor Dan a promis că va colabora cu Guvernul Bolojan pentru a fi adoptate măsuri concrete care să asigure prevenirea violenței de gen. “Fac un apel ferm către autoritățile cu responsabilități în aplicarea legii – polițiști, procurori, judecători – să trateze fiecare caz de violență domestică cu maximă seriozitate. Prea multe semnale de alarmă au fost ignorate. Este imperativ ca victimele să fie crezute, iar comportamentele abuzive să fie oprite înainte de a se transforma în tragedii”, a spus președintele.
> Până la viitoarea reformă – care cade, în parte, și în sarcina actualului ministru al justiției Radu Marinescu – sistemul de justiție va continua să trateze cu blândețe comportamentele conjugale abuzive. Cazul afaceristului care în vara anului 2020 a încercat să-și înece soția într-un jacuzzi e unul școală. În el se oglindește incapacitatea sistemului de justiție de a proteja victimele pedepsind exemplar agresorii conjugali înainte ca faptele lor să provoace moartea victimelor.
30 decembrie 2020. Omul de afaceri Mihai Bizu este trimis în judecată pentru tentativă de omor, privare de libertate și influențarea declarațiilor după ce a încercat să-și înece soția într-un jacuzzi, potrivit rechizitoriului întocmit în cauză de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
Spre finalul verii acelui an, afaceristul Mihai Bizu se afla la mare cu soția sa. Seara și-au petrecut-o în apartamentul cu terasă și jacuzzi al unui prieten. Femeia a intrat în jacuzzi unde se afla și un alt bărbat. La scurt timp, într-o criză de gelozie, Mihai Bizu a venit, a luat-o de păr, a lovit-o cu capul de cadă și apoi a scufundat-o în jacuzzi în mod repetat, până când proprietarul apartamentului l-a oprit spunându-i că o va omorî dacă continuă.
În tot acest timp, de la un alt balcon situat la 20 de metri de terasa apartamentului în care se petreceau faptele, șapte femei strigau la bărbat: “Las-o că o omori, sunăm la poliție!”. Au și sunat la 112 cerând unui echipaj să intervină urgent pentru că un bărbat a încercat să omoare o fată în jacuzzi.
După consumarea episodului violent, cei doi soți au mers la hotelul unde erau cazați. Aici, între orele 1.30-6.00, bărbatul a bătut-o, a violat-o și a ținut-o captivă pe femeie, care a încercat să fugă de două ori. Abia spre dimineață femeia a reușit să scape din camera de hotel.
Au trecut aproape cinci ani de la producerea faptelor. Cazul încă se judecă.
16 iunie 2025. Omul de afaceri Mihai Bizu nu mai este judecat pentru tentativă de omor în dosarul agresiunii comise asupra fostei sale soții. Intrat cu doar câteva luni în urmă în fază de apel, dosarul primește de la judecătorii Curții de Apel București o încadrare mai blândă, de lovire și alte violențe, în modalitatea violenței în familie. Hotărârea CAB a fost dezvăluită public în cadrul podcastului Judecata de Acum.
Practic, instanța de apel i-a încuviințat inculpatului cererea de reîncadrare juridică a faptelor, cu argumentul neverosimil că acuzarea (adică procurorul) ar fi trebuit să demonstreze că „scufundarea capului sub nivelul apei era aptă să producă decesul persoanei vătămate”.
„Deși înecarea este un proces de asfixiere cauzat de pătrunderea apei în căile respiratorii, care poate duce la moarte, Curtea de Apel București constată că obturarea căilor respiratorii prin acțiunea de scufundare nu a dat naștere unei stări de pericol iminent, întrucât persoana vătămată nu a avut nevoie de acordarea primului ajutor”, notează instanța în decizia luată pe 16 iunie 2025.
Este chiar ziua în care, într-o comună din județul Prahova, o femeie însărcinată e ucisă de fostul iubit, care o agresase și în trecut. Unele din episoadele anterioare de violență domestică fuseseră sesizate la 112. Poliția ridică din umeri, nu e vina lor, e a victimei că nu a cerut ordin de protecție.
În exact aceeași zi, așadar, o instanță importantă din România folosește norma legală pentru a face teoria intensității violenței conjugale într-un dosar cu o femeie asfixiată.
E o simplă coincidență, desigur. Dar e totodată o coincidență care indică o congruență. Precum odinioară în cazul instrumentării infracțiunilor sexuale cu victime minore, și în chestiunea violenței împotriva femeilor justiția reușește cu greu să facă dreptate victimelor.
Dreptul societății de a se apăra de ministrul Marinescu
În primul articol publicat în cadrul acestei serii, Dela0.ro a scris despre implicarea actualului ministru al justiției în acest dosar. Radu Marinescu a fost unul dintre avocații importanți ai inculpatului, atât în faza de cameră preliminară, cât și pe perioada fondului.
De-a lungul celor trei ani de reprezentare juridică, avocatul Marinescu a încercat cu insistență să convingă judecătorii că scufundarea repetată a partenerei și lovirea ei nu echivalează cu o tentativă de omor, ci ar fi un episod trecător de ceartă conjugală. De ce? Pentru că episodul violent a durat în jur de un minut, în vreme ce înecarea unei persoane presupune un interval de timp de minim 5-6 minute, chiar până la 10 minute.
E obligația avocatului să folosească orice mijloace legale pentru a-și apăra clientul. După cum e dreptul său să fie oricât de lipsit de scrupule într-un astfel de caz. Dar Radu Marinescu este astăzi ministru al Justiției exact într-un moment de tensiune socială considerabilă cu privire la deficiențele sistemice majore în combaterea violenței împotriva femeilor.
Credem că e și dreptul societății de a se apăra de ministrul Marinescu, avocatul care, într-un proces de tentativă de omor prin înecare, a avut pretenția măsurării duratei sufocării soției de către soț, pretinzând că asta ar dovedi intensitatea redusă a faptei.
Un risc înalt de atac fatal
Revenim la cazul lui Mihai Bizu în săptămâna în care România a contabilizat încă un caz de femeie ucisă de partenerul ei. Al 27-lea din 2025. O femeie a fost ucisă în bătăie de soț într-o comună din Brăila.
Atenția României este de ani de zile îndreptată pe activități de prevenire prin campanii de conștientizare și informare ori pe acțiuni de intervenție de urgență în cazurile de violență domestică. Mai nimeni nu se uită însă și la ce se întâmplă cu agresorii după reținerea lor pentru episoadele violente. Prevenirea violenței împotriva femeilor înseamnă inclusiv felul în care li se face dreptate victimelor. Nu putem ignora felul în care justiția alege să instrumenteze și eventual să pedepsească astfel de fapte.
De ce? O spune chiar statul român într-un document oficial. Este vorba de Ordinul de ministru privind aprobarea Procedurii pentru intervenţia de urgenţă în cazurile de violenţă domestică din 2018:
statisticile internaționale arată că aproximativ jumătate din victimele femei decedate ca urmare a violenței domestice au fost supuse la o tentativă de strangulare/sugrumare în anul anterior morții lor. În consecință, acestea trebuie recunoscute ca acțiuni foarte periculoase de violență domestică
Pornind de la această constatare specialiștii au subliniat că, “existența chiar și a unui singur act de strangulare, sugrumare, sufocare sau încercare de spânzurare sau înecare a victimei reprezintă un indicator major și suficient pentru a se aprecia un risc înalt de atac fatal”.
În cazul Mihai Bizu Tribunalul București, prin judecătoarea Maria Manuela Orzață, a apreciat ca tentativa de omor prin înecare a soției trebuie să primească o pedeapsă de doi ani și două luni.
La apel, Curtea de Apel București, prin judecătorii Bogdan Alexandru Dari și Raluca Moroșanu, a decis că este vorba totuși de o încadrare prea dură. Așa că, episodul prin care bărbatul a încercat să-și înece soția a fost încadrat de către Curte la lovire și alte violențe.
Pentru a înțelege mai bine felul în care nu a funcționat justiția într-un caz care ar fi trebuit tratat cu celeritate, Dela0.ro a consultat rechizitoriul dosarului și zeci de încheieri de ședință de la instanțele de cameră preliminară, fond și apel. Am vorbit cu patru specialiști în drept penal – doi procurori, o avocată și-o fostă judecătoare.
Fără număr
Dosarul în care omul de afaceri Mihai Bizu era acuzat de tentativă de omor, lipsire de libertate și influențare a declarațiilor a stat peste un an de zile în faza de cameră preliminară. Au urmat apoi alți doi ani și jumătate pe fond. Abia în septembrie 2024 Tribunalul București a anunțat sentința.
Unul dintre procurorii consultați consideră că un astfel de dosar nu ar fi trebuit să stea mai mult de un an la fond. Cât despre camera preliminară, media ar fi de trei luni. De ce a durat totuși mai bine de un an în dosarul Bizu? Explicația stă în foarte multele cereri și excepții ridicate de avocații inculpatului. La camera preliminară, apărarea a contestat până și încheierea prin care s-a dispus începerea judecății pe fond.
Trecuse mai bine de un an de zile de la trimiterea în judecată a afaceristului Mihai Bizu. Era deja primăvara anului 2022 când două judecătoare de la camera preliminară a Curții de Apel București, Daniela Panioglu și Adina-Alina Guluțanu, subliniau în mod repetat numărul excesiv de cereri și excepții folosind termenul de avalanșă:
Judecătorul fondului a oferit o motivare cât se poate de amplă cu privire la toate aspectele invocate, neînțelegerea (n.r. din partea inculpatului) unora dintre concluziile formulate datorându-se, probabil, abundenței de cereri și excepții, inclusiv cereri de probe, pe care le-a formulat, doar pentru că are calitatea procesuală de inculpat
(…)
Constată că fondul a realizat o motivare mult prea detaliată, cu multiple situații și variante teoretice și cu exemple din practică, mai mult sau mai puțin relevante. Cu toate acestea, a analizat, în mod distinct şi temeinic, fiecare susţinere făcută de inculpat – pasaje din Încheierea de ședință, Camera Preliminară CAB, martie 2022
Potrivit legii, inculpatul are dreptul să ridice câte cereri și excepții dorește. Există un termen limită pâna la care o poate face, doar că – arată vocile din sistem consultate în cadrul documentării – este doar o chestiune administrativă.
Nimic nu-i împiedică pe avocați să facă noi cereri la “ultimul” termen. Inculpatul poate contesta toate probele din dosar, ceea ce aproape s-a întâmplat în cazul de față. Dar judecătorul poate respinge anumite cereri și excepții ridicate în mod legal. Rolul său este și acela de a tempera avocații, a explicat unul dintre procurorii intervievați de Dela0.ro.
De ce nu s-a întâmplat acest lucru în cazul de față?
Răspunsurile primite au variat. Procurorii o pun pe seama faptului că judecătorii se tem să nu le fie casate hotărârile, în vreme ce una dintre avocate declară că este pur și simplu vorba despre lipsă de asumare, lipsă de profesionalism sau tergiversare. O cauză importantă pierde din interesul opiniei publice și al presei odată cu trecerea timpului, notează avocata.
Cu cât durează mai mult procesul poți ajunge în situații în care unele dintre fapte se prescriu. Și chiar dacă nu se prescriu intervin alte situații de tipul împăcări, medieri. Și automat și pedeapsa e mai mică când se ajunge acolo
, este explicația oferită de un procuror cu experiență în dosare care implică infracțiunea de tentativă de omor.
Un calcul greșit
Pentru tentativă de omor limitele de pedeapsă sunt 5 – 10 ani. În cazul de față inculpatul a primit 2 ani și 2 luni.
Motivarea sentinței dată de judecătoarea Maria Manuela Orzață pe 19 septembrie 2024 după șase luni de amânări are peste 100 de pagini. Parcurgerea ei arată că judecătoarea înțelege bine fenomenul violenței domestice și felul în care victima poate reacționa după un episod violent.
Judecătoarea Orzață a respins cererea de schimbarea a încadrării din tentativă de omor în lovire și alte violențe. Și totuși, inculpatul a primit o pedeapsă cu suspendare. Vorbim de un caz în care inculpatul nu și-a recunoscut fapta și în care nu au fost invocate circumstanțe atenuante, situații care ar fi putut duce la o pedeapsă cu suspendare.
Cum s-a ajuns aici?
În primul rând, inculpatul a denunțat un traficant de droguri într-un dosar DIICOT. Acest denunț i-a adus înjumătățirea pedepsei. Limitele au devenit astfel: 2 ani și jumătate – 5 ani. Înjumătățirea s-a aplicat și la limitele de pedeapsă pentru celelalte două infracțiuni.
Întrucât este vorba de un membru al familiei asupra căruia s-a produs tentativa de omor legea prevede o majorare cu o pătrime a maximei. Astfel limitele de pedeapsă finale pentru tentativă de omor ar fi: 2 ani și 6 luni – 6 ani și 3 luni.
Limitele stabilite însă de judecătoarea Maria Manuela Oarță – urmând teoretic aceiași pași de calcul – sunt: 1 an, 10 luni și 15 zile – 3 ani și 9 luni. Pedeapsa finală este stabilită în funcție de aceste limite.
Pentru tentativă de omor inculpatul primește 2 ani și 2 luni la care se adaugă 10 luni (o treime din totalul de 30 de luni al celorlalte două pedepse – lipsire de libertate și influențarea declarațiilor). Inculpatul primește astfel o pedeapsă finală de 3 ani cu suspendare pentru toate cele trei infracțiuni.
Dacă judecătoarea Orzață ar fi luat în calcul limita de 2 ani și 6 luni atunci pedeapsa finală de la fond ar fi fost cu executare. Cum a ajuns la limite de pedeapsă care par calculate greșit? Am solicitat Tribunalului București un punct de vedere în acest caz. Până la publicarea acestui articol nu am primit un răspuns.
Vocile din sistem consultate de Dela0.ro susțin că este posibil să greșești, mai ales acolo unde ai sute de dosare. Însă astfel de cazuri sunt extrem de rare. În dosarul Bizu, judecătoarea a redactat vreme de șase luni sentința pronunțată. Pentru unele dintre vocile consultate pare că judecătoarea ar fi stabilit din start că vrea să aplice o pedeapsă cu suspendare și ar fi făcut calculul în funcție de asta.
Parchetul de pe lângă Tribunalul București a făcut apel invocând stabilirea greșită a limitelor.
Mihai Bizu a făcut apel invocând netemeinicia condamnării pentru tentativă de omor.
Un intermezzo cu polițiști
În ședința din februarie 2025 de la Curtea de Apel București avocații apărării au depus la dosar motivele de apel: cererea de schimbare a încadrării juridice și cererea de probe.
La capitolul probe, apărarea a cerut emiterea unei adrese către Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București pentru a se comunica stadiul unor cercetări efectuate cu privire la jandarmul Abdula Erkut Ilhan și polițistul Stan Viorel Nicușor, care s-au deplasat în august 2020 la locul în care se petrecuse tentativa de omor.
La fond, Tribunalul București a eliminat declarațiile acestora pentru că existau suspiciuni că ar fi primit mită de la inculpat, falsificând procesul-verbal de constatare a incidentului. Procurorul care a întocmit rechizitoriul în dosarul Bizu a cerut extinderea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals intelectual, omisiunea sesizării organelor judiciare și luare de mită, apoi a trimis dosarul la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București.
De ce erau importante pentru apărare mărturiile jandarmului și polițistului? Din declarațiile lor rezultă că episodul din jacuzzi ar fi fost o simplă ceartă conjugală, cum le-ar fi declarat chiar victima, că aceasta era calmă, liniștită, că martora care a sunat la 112 de fapt nu văzuse exact ce s-a întâmplat. Toate acestea ajutau apărarea în încercarea de a schimba încadrarea din tentativă de omor în lovire și alte violențe.
Au fost necesare nu una, ci două adrese către Parchetul Militar pentru a afla ce se întâmplă în dosarul privind faptele polițistului și jandarmului. La momentul la care Parchetul Militar a răspuns, în primăvara lui 2025, nu existau date suplimentare.
Însă pe 4 iunie 2025, Parchetul Militar a sesizat Tribunalul Constanța cu un acord de recunoaștere a vinovăției pentru infracțiunea de fals intelectual. Polițistul și jandarmul au omis să menționeze lucruri importante în actele întocmite după intervenția din august 2020, acte care conțineau mențiuni false, așa cum se arată în rechizitoriu.
Victima nu a avut nevoie de acordarea primului ajutor sau de îngrijiri medicale
Judecătorii Bogdan Alexandru Dari și Raluca Moroșanu au schimbat recent încadrarea juridică a faptelor în dosarul Bizu, aflat astăzi la Curtea de Apel București – din tentativă de omor în lovire și alte violențe.
Judecătorii au insistat să-și sprijine hotărârea pe ideea că victima a exagerat intensitatea și durata acțiunii; nu suferea de probleme cardiace care să fie cunoscute și de inculpat; iar niciun martor nu a precizat cât timp inculpatul a scufundat victima. În plus, faptul că victima s-a calmat după episodul violent și a plecat cu inculpatul reprezintă pentru judecătorii Dari și Moroșanu o situație de fapt care dă naștere “cel puțin unei îndoieli rezonabile cu privire la modul în care femeia a perceput acțiunea agresivă a inculpatului”.
este necesar ca materialul probator să demonstreze că acțiunea inculpatului de împiedicare a procesului de respirație al persoanei prin scufundarea capului acestuia sub nivelul apei era aptă să producă decesul persoanei vătămate
deși înecarea este un proces de asfixiere cauzat de pătrunderea apei în căile respiratorii, care poate duce la moarte, Curtea de Apel București constată că obturarea căilor respiratorii ale persoanei vătămate prin acțiunea de scufundare nu a dat naștere unei stări de pericol iminent asupra vieții sale întrucât aceasta nu a avut nevoie de acordarea primului ajutor sau de îngrijiri medicale, motiv pentru care nu poate fi reținută intenția indirectă întrucât producerea rezultatului nu era nici măcar probabilă
niciuna dintre martore nu a precizat durata în care inculpatul a acționat asupra capului persoanei vătămate prin împingerea acestuia sub nivelul apei din jacuzzi
după ce a scufundat pentru prima oară persoana vătămată inculpatul i-a permis acesteia să iasă la suprafață pentru a respira
atitudinea persoanei vătămate imediat după comiterea faptei nu poate fi justificată exclusiv de o formă de naivitate cauzată de vârstă sau de sentimentele de iubire pe care le avea față de inculpat în condițiile în care numita era în vârstă de 33 ani la data comiterii faptelor
Un mesaj descurajator pentru victime
O motivare forțată care adună toate prejudecățile despre femei. Un sofism din punct de vedere logic și juridic. O rușine pentru noi ca țară. Un mesaj dezastruos pentru victime.
În acești termeni cataloghează argumentele CAB specialiștii consultați de Dela0.ro în cadrul acestei documentări. Judecătorii care au decis schimbarea încadrării, în termenii citați anterior, au împreună peste 20 de ani de experiență.
Primul lucru de observat ar fi lipsa de înțelegere din partea celor doi a fenomenului violenței domestice, vizibilă când analizează gravitatea faptei prin comportamentul unei femei aflate în stare de șoc după ce soțul a scufundat-o de mai multe ori într-un jacuzzi.
E intens descurajator ca într-un dosar în care ai martori, înregistrări ale camerelor de supraveghere, forme de recunoaștere în diverse conversații, să ai un astfel de parcurs al dosarului.
Multe dintre victimele violenței conjugale care ajung să fie ucise declară anterior episodului fatal că nu se simt într-o situație de risc care ar putea să le cauzeze moartea. Așa susțin specialiștii consultați când explică de ce victima din dosarul Bizu a ales să plece cu soțul după episodul din jacuzzi. Situație care îi este imputată expres de judecătorii CAB.
Nu în ultimul rând, ar trebui să fie irelevant pentru infracțiunea de tentativă de omor dacă victima a stat mai mult sau mai puțin cu capul în apă. Nici un neurochirurg nu e capabil să dozeze scufundarea astfel încât să nu inducă moartea, pentru că nu poate anticipa cum va respira victima. O ipotetică situație expusă de profesioniștii în drept penal intervievați este aceea în care un bărbat își stropește soția cu benzină pentru a-i da foc. Reușește să o stropească doar pe mâneca hainei. Nu e tentativă de omor pentru că victima nu arde ca o torță, luându-i foc doar mâneca?
În acest moment omul de afaceri Mihai Bizu a obținut încadrarea după care aleargă de ani de zile. E judecat, în apel, pentru lovire și alte violențe. La peste patru ani de când a fost trimis în judecată, și la aproape cinci ani de la comiterea faptelor, e improbabil ca afaceristul să mai facă o zi de închisoare (n.r. – în 2020, până la trimiterea în judecată, a fost arestat preventiv vreme de patru luni).
Limitele de pedeapsă pentru lovire și alte violențe sunt între 6 luni și 3 ani sau amendă.
