O nouă abrambureală în educație: grădinițe private construite cu bani publici

Unii preșcolari din România continuă să meargă înfometați la culcare, dar partidul aflat la guvernare repară bolile din societate cu finanțări publice pentru grădinițe private. Marota săptămânii e chiar aceasta: investiția în educație ar trebui să asigure accesul egal tuturor, dar până și reformele din învățământul preșcolar restrâng acest acces. | Foto: Camera Deputaților

0

Despre ce e vorba și de ce e important


 “Trebuie să înțelegem că educația are nevoie de bani și că banii investiți în educație reprezintă cea mai bună afacere a unui stat civilizat”, spunea Liviu Dragnea la Congresul Partidului Social Democrat din martie 2018.

Finanțarea este însă doar una dintre problemele sistemului de învățământ din România. Lipsa accesului egal la educație e la fel de importantă.

 În aceste condiții, guvernarea PSD a anunțat recent că vrea să finanțeze o mie de grădinițe cu profil sportiv, apelând la investitori interesați să obțină fonduri publice în acest sens.

 Grădinițe private cu finanțare de la buget, așadar. Cu o condiție prealabilă, totuși: să se asigure gratuitate pentru un loc din zece, în primii patru ani de existență ai serviciului preșcolar. Atât.

 Într-un dialog telefonic cu Dela0.ro, ministrul Educației Ecaterina Andronescu susține că e un proiect frumos și generos, care va aduce doar beneficii, pentru că sportul înseamnă sănătate. Reprezentanții sindicatelor din învățământ resping însă categoric orice formă de privatizare a sistemului de educație preșcolară.

 Avem cea mai scăzută rată a participării preșcolare din Europa. Nu de puține ori, fenomenul e însoțit de simptome sociale conexe: familiile copiilor nu au posibilități financiare pentru a-i ține în grădiniță întrucât, trăind în sărăcie, nu-și permit nici măcar o alimentație zilnică îndestulătoare.

 Accesul egal la educație rămâne în România doar o vorbă pe hârtie. În realitate, dincolo de holurile ministeriale, efectele concrete ale diferitelor strategii de reformă se soldează cu o și mai mare inegalitate socială produsă de sistemul de învățământ.

Proiectul gROwth, prezentat de președintele PSD Liviu Dragnea la congresul din martie al formațiunii politice, este viziunea social-democrată asupra viitorului României. E, practic, modalitatea concretă prin care se exprimă grija lui Liviu Dragnea față de cetățeanul român din clipa în care se naște.

Proiectul gROwth presupune crearea unor condiții adecvate pentru creșterea copilului, grădinițe cu program prelungit, after-school în toate școlile din România și alte tipuri de măsuri.

În august 2018 premierul Viorica Dăncilă anunța că prin programul gROwth vor fi construite 2.000 de creșe, grădințe și grădinițe olimpice. Cum? “Vom acorda un sprijin de 50% din valoarea proiectului pentru construcția în regim privat”, explica premierul.

Pe 18 decembrie, în declarațiile ministrului de Finanțe Eugen Teodorovici cele 2.000 de creșe, grădințe și grădinițe olimpice se transformaseră în 1.000 de grădinițe olimpice cu profil sportiv. Anunțul-surpriză a venit în cadrul discuției despre proiectul de ordonanță pentru modificarea codului fiscal.

Potrivit acestui proiect, făcut public de G4Media, celor dispuși să construiască astfel de grădinițe li se promite un „ajutor nerambursabil de până la 500.000 euro din cheltuielile eligibile, pentru construcţia şi/sau înfiinţarea, amenajarea şi dotarea grădiniţelor olimpice cu profil sportiv, plătit investitorului după terminarea lucrărilor şi obţinerea autorizaţiei de funcţionare provizorie de la Ministerul Educaţiei Naţionale”.

La schimb, cei care construiesc grădinițele de la zero sau cei care amenajează și renovează spații pentru astfel de grădinițe au obligația să asigure timp de patru ani un procent de locuri gratuite (8% cei care construiesc de la zero, respectiv 4% cei care renovează spații existente). Grosso modo, vorbim de un loc gratuit din zece. După patru ani, adio locuri gratuite.

Parțial finanțate din bani publici, grădinițele vor funcționa – în mod evident – în regim privat.

Doar o minoritate din populația preșcolară merge la grădiniță

Conform Eurostat, suntem în coada clasamentului european în ceea ce privește rata de participare a copiilor cu vârste cuprinse între 4-6 ani la educația preșcolară.

Despre necesitatea construirii de grădinițe la nivel național vorbește inclusiv Raportul pe educație al președintelui Klaus Iohannis, lansat recent sub titulatura România Educată.

Înainte să fie educată, însă, România este mai întâi segregată prin însăși efectele reformelor abramburite întreprinse în domeniul învățământului.

Dincolo de variabila numărului scăzut de grădinițe, mai există un motiv major pentru participarea scăzută în educația preșcolară. Vorbim de contextul socio-economic al familiilor, adică de posibilitățile lor financiare concrete.

În România sunt familii care nu-și permit să plătească nici mesele copiilor de la grădinițele publice – cum și-ar putea permite, astfel, și o supra-taxare a serviciului educațional?

Potrivit unui studiu World Vision privind bunăstarea copilului în mediul rural, avem 9% copii care mănâncă două mese pe zi doar uneori.

În septembrie 2018 Institutul Național de Statistică a publicat studiul Audit urban, 2018 în care au fost cuprinse 35 de orașe. Potrivit acestui studiu, sunt în România 1.021.038 de copii cu vârste cuprinse între 0-4 ani. Dintre aceștia doar 344.000 erau înscriși în creșe și grădinițe la momentul publicării studiului.

Numărul unităților educaționale preșcolare era de 1.177. Tot potrivit studiului, “lipsa unui număr suficient de mare de unități educaționale, poate fi doar una din cauze, altele putând fi lipsa posibilităților financiare, preferințele din punct de vedere social și conceptual privind creșterea copiilor”.

Un balaur care își înmulțește capetele

N-avem însă date publice exacte cu privire la aceste fenomene – iar politicile publice se construiesc în continuare în funcție de criterii cantitative.

Proiectul gROwth face exact asta, plecând de la premisa că problemele educației preșcolare vor fi rezolvate printr-un parteneriat public-privat în construirea a o mie de grădinițe particulare.

Am publicat recent pe Dela0.ro un interviu cu Sebastian Țoc, cercetător care studiază cauzele și efectele inegalităților sociale – iar concluzia e că reforma educației a fost construită mereu pe premise greșite.

Chiar și în lipsa datelor fundamentale, există totuși multiple indicii cu privire la importanța impactului socio-economic asupra participării preșcolare.

Asociația OvidiuRo s-a luptat ani de zile pentru ca programul Fiecare copil la grădiniță să devină unul național. Au reușit în 2015. Pentru fiecare copil care mergea la grădiniță familia primea un tichet de 50 de lei. Potrivit OvidiuRo, unul dintre motivele pentru care copiii nu mergeau la grădiniță era exact lipsa mijloacelor financiare.

Tot OvidiuRo a ajutat anul acesta comunitățile dezavantajate în care a crescut numărul copiilor care accesează învățământul preșcolar fără a crește și numărul locurilor. Situație identificată în 99 de comunități din 15 județe.

Că este mai ales o problemă financiară a familiilor preșcolalilor, nu doar una de spații care să ofere servicii educaționale, a înțeles și Inspectoratul Școlar Județean Cluj.

Anul acesta instituția a demarat pentru o perioadă de trei ani proiectul Școala face diferența. 60 de familii cu copii de doi ani vor primi lunar 100 de lei plus îmbrăcăminte, produse de igienă, încălțăminte pentru ca cei mici să poată merge la grădiniță.

Avem, așadar, puține grădinițe – susține (nu fără temei) guvernarea. Cele 1.000 de grădințe olimpice propuse în programul gROwth vor mai rezolva din problema spațiului. Dar hiba fundamentală a educației preșcolare va rămâne neatinsă.

Cum vor rezolva cele o mie de grădinițe problema accesului egal? Răspuns: nu o vor rezolva, ci o vor adânci.

Și cum rămâne cu problema numărului mic de creșe, identificată de Guvernul Dăncilă tot în 2018? Răspuns: ea a fost deja uitată.

Poziția ministrului

Pentru a lămuri situația și a înțelege care sunt planurile guvernării în contextul social descris mai sus, am încercat să obținem câteva răspunsuri de la ministrul Educației Ecaterina Andronescu.

Înainte de toate am vrut să aflăm ce înseamnă o grădiniță olimpică.

Sunt grădinițe care vor avea activități sportive într-un număr mult mai mare. Sunt ramuri sportive, precum gimnastica în care copiii încep de la vârste fragede. Copiii care descoperă că sunt talentați la un sport anume pot continua apoi să facă performanță, ne-a făcut instructajul Ecaterina Andronescu.

Este un proiect așa frumos și generos. Gândiți-vă că vor avea terenuri de fotbal, baschet. Copiii vor putea alege ce sport doresc să practice. Și nu contează dacă vor face apoi sau nu performanță. Sportul înseamnă sănătate.

, a justificat ministrul Educației necesitatea proiectului.

Ecaterina Andronescu nu știe cum s-a trecut de la cele 2.000 de creșe și grădinițe anunțate inițial la cele 1.000 de grădinițe olimpice propuse acum.

Cât despre intenția de privatizare a învățământului preșcolar, ministrul s-a declarat puțin spre deloc îngrijorat. N-ar fi nicio problemă pentru că și acum există finanțare publică pentru școlile private.

Ministrul educației pare să confunde cazuistica punctuală (plata per capita în școli private) cu implementarea unei strategii naționale de privatizare a unor segmente întregi ale educației publice.

Ce taxe vor practica, totuși, aceste grădinițe private construite din bani publici? „Mai e până acolo”, a răspuns netulburată Ecaterina Andronescu. “Haideți să le vedem mai întâi că își încep activitatea.”

Au semnat, dar nu știu exact ce

Cifra de 1.000 de grădinițe olimpice a fost stabilită în acord cu sindicatele din învățământ.

Vorbim de un acord semnat la finalul lunii noiembrie la Alba Iulia. S-a parafat atunci un angajament pentru susținerea educației. A fost, în practică, încă un exercițiu de imagine pentru Guvernul PSD. La Alba Iulia nu s-a precizat însă și latura privată a afacerii grădinițelor.

Sindicatele din învățământ au semnat ceva care s-a transformat, la final, în altceva.

Constantin Ionescu este membru în cadrul Departamentului educație timpurie, învățământ primar și gimnazial al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), semnatară a acordului de la Alba Iulia.

Ionescu spune că propunerea cu cele 1.000 de grădinițe sportive a venit din partea Guvernului. Propunerea ar fi fost argumentată cu “numărul mare de copii din București și numărul mic de grădinițe” și cu dorința Guvernului “de a construi pe latura aceasta sportivă”.

“Ne-am mirat și noi de ce cu profil sportiv”, spune Constantin Ionescu. Tot el susține că nu s-a pus nicio clipă problema ca grădinițele construite să fie private.

Unde ați văzut asta? O să ne uităm și noi pe proiect. Nu suntem de acord cu transformarea învățământului preșcolar în învățământ privat.

, a completat sindicalistul într-o discuție telefonică purtată cu Dela0.ro

Marius Nistor, președintele Federeației Sindicatelor din Educație Spiru Haret, spune că facilitățile prevăzute nu se numesc grădinițe olimpice, ci grădinițe sportive. Cel puțin acesta e termenul folosit în acordul semnat la Alba Iulia.

Ideea ar fi, explică Nistor, ca aici să se pregătească viitorii sportivi de performanță: “Avem licee, cluburi, dar în gimnaziu, primar nu există această educație sportivă”.

Despre faptul ca acestea să fie private nu s-a discutat.

Vă dați seama că nu aș fi semnat așa ceva.

, subliniază sindicalistul.

Nistor crede că principala obligație a autorităților e să rezolve problema din învățământul de stat. Dacă apoi vor să susțină în vreun fel învățământul privat e treaba lor, dar prioritatea e învățământul public.

În Sectorul 5 din București există o astfel de grădiniță sportivă privată, în care copiii pot face judo, dans sportiv sau pot juca fotbal, tenis, baschet.

Ultimele tarife publicate pe site-ul grădiniței sunt din anul școlar 2015-2016. Pentru un program de cinci ore și jumătate taxa era de 840 de lei. Pentru zece ore un părinte scotea din buzunar 1.180 de lei.

Cel mai costisitor era programul de la 7:30 la 20:00 – 1.400 de lei.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.