
Într-o conferință de presă susținută recent, președintele PNL București Ciprian Ciucu (care este și primarul Sectorului 6) a vorbit despre desființarea Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București. DGASMB, a precizat Ciucu, s-ar afla printre instituțiile municipale care nu își justifică existența, asigurând prestații sociale care oricum sunt date la sectoare.
Primarul liberal a semnalat în conferința menționată faptul că DGASMB a început să primească în mandatul Gabrielei Firea un buget fabulos pentru acele vouchere sau diferite grade de handicap.
„Acest lucru a atras populaţie săracă, ce şi-a făcut mutaţie pentru a beneficia de aceşti bani, de foarte mulţi bani. Ei au fost luaţi în evidenţă de DGASPC-urile de la sectoare, aceeaşi instituţie, dar la sectoare, şi au început să atârne foarte tare şi pe bugetul sectoarelor.”, a descris Ciprian Ciucu mecanismul prin care prestațiile sociale de la nivelul Capitalei ar fi parazitate, transformând în consecință DGASMB într-o structură șubredă care trebuie să dispară.
Alternativ, în cadrul aceleiași conferințe primarul liberal al Sectorului 6 a propus ca centrele rezidențiale și creșele din subordinea DGASMB să treacă la sectoare, iar direcția să rămână eventual doar cu atribuții în zona de strategie socială pentru București. Ciucu nu a menționat nimic despre ipotetica preluare a stimulentelor sociale oferite în prezent de DGASMB. A precizat doar că, la nivelul Primăriei Capitalei, „nu ne mai permitem aceste plăți”, lăsând să se înțeleagă că – în ipoteza desființării sau reformării din temelii a DGASMB – ele ar fi înlăturate cu totul.
Discursul politic despre beneficii sociale care sunt considerate neesențiale și fără un impact măsurabil a fost și va rămâne una dintre preocupările noastre documentare la Dela0.ro. Urmărim (și relatăm) de ani de zile felul în care administrațiile locale și centrale din România abordează sfera intervenției sociale – și o facem pentru că absolut toți parametrii statistici relevanți arată că societatea românească are în componență grupuri considerabile numeric de persoane aflate în nevoie de asistență.
Ce exprimă și cum se exprimă politicienii când vorbesc despre beneficiile sociale (indiferent că le numim stimulente, sprijin, ajutoare) devine în acest sens fundamental pentru capacitatea (sau incapacitatea) societății de a vedea realitatea în ansamblul ei. O astfel de vedere nu poate fi decât nuanțată și complexă, deci imposibil de formulat în termeni precum „asistența atârnă greu pe buget” sau „beneficiile au atras săraci”.
Acolo unde politica surprinde și prezintă în termeni eronați realitatea, jurnalismul are menirea să corecteze, tocmai prin nuanțare. Din acest motiv, am considerat că pozițiile recent exprimate de liberalul Ciprian Ciucu nu pot fi clasate ca simple declarații politice în mormanul de vederi partizane formulate zilnic.
Dacă experiența anilor de jurnalism social pe care îi avem în spate ne-a învățat ceva, atunci acel ceva este chiar acesta: nicio politică socială solidă (adică racordată la realitatea factuală, nu la premise ideologice) nu poate fi gândită și implementată atunci când ideea de pornire este că prestațiile sociale ar fi un cadou costisitor care atrage populația săracă, atârnând nepermis de greu în bugetele publice.
Consecințe imediate
DGASMB, precum majoritatea instituțiilor de asistență socială din România, are nevoie de reformă. Însă simpla desființare a unei instituții cu atribuții sociale (și a beneficiilor și serviciilor pe care le oferă) nu înseamnă reformă.
În primul rând, desființarea unei entități de asistență nu desființează simultan și grupul social care are nevoie de formele de sprijin oferite. În mod normal, o reformă reală pleacă de la beneficiar, de la stabilirea nevoilor sale și de la evaluarea efectelor intervenției sociale.
Desființarea DGASMB nu ar duce peste noapte la salvarea bugetului Capitalei. Ipoteza este falsă – după cum falsă este și ideea că un buget municipal trebuie salvat prin reducerea la minim sau eliminarea beneficiilor sociale, acolo unde toți parametrii de statistică socială arată că e necesară intervenția socială.
În al doilea rând, dispariția DGASMB (sau reducerea sa la rolul de administrator al strategiei sociale din Capitală) ar presupune în practică dispariția imediată a unor servicii sociale. Vorbim de servicii pe care sectoarele nu le pot oferi (sau pe care nu le au) în regimul în care le oferă DGASMB. Astfel de mijloace de intervenție îi vizează pe cei mai vulnerabili oameni din București: persoanele fără adăpost și persoanele dependente.
Primarul Ciprian Ciucu a invocat în susținerea propunerii liberale de desființare / restructurare a DGASMB inclusiv dublarea atribuțiilor / serviciilor sociale. Dar în București există adăposturi în regim de urgență pentru victimele violenței domestice doar în trei sectoare. Cantinele sociale publice există doar la nivelul unui singur sector. Nicio reformă solidă a sistemului de intervenție socială nu poate fi realizată plecând de la ideea că tot ceea ce oferă în momentul de față DGASMB este oricum oferit la nivelul sectoarelor. Realitatea factuală contrazice din start această supoziție.
„Acestea sunt plătite numai în București”, a spus Ciucu, referindu-se la stimulentele oferite de DGASMB în ultimii ani (odată cu instalarea Gabrielei Firea ca primar general). Dar unicitatea stimulentelor oferite de DGASMB este încă un element în dezacord cu realitatea. Bucureștiul nu e deloc singura primărie care acordă stimulente pentru prevenirea abandonului școlar sau indemnizații familiilor cu nou-născuți. Aceste stimulente au fost date în ultimii ani de mai multe primării din țară.
Cum am ajuns aici
Fostul primar PSD al Capitalei, Gabriela Firea, a pregătit terenul – prin felul în care a folosit asistența socială – pentru vederile și propunerile exprimate acum de liberalul Ciprian Ciucu.
În mandatul său, grija Gabrielei Firea nu a fost vreodată identificarea și sprijinirea grupurilor vulnerabile. Grija a fost să se găsească o cale legală de a se împărți o pleiadă de beneficii sociale indiferent de condiția beneficiarilor, adică de nevoia reală. Gabriela Firea a trivializat practic ideea de beneficii sociale.

Dar în realitate politicile ei nu au atras în București o populație săracă în căutare de stimulente generoase (așa cum crede Ciprian Ciucu). În fapt, asistența socială a la Gabriela Firea a umflat artificial intervenția socială, inventând beneficiari care nu se aflau neapărat în prag de sărăcie (ori, dacă se aflau, în niciun caz nu acesta a fost criteriul de orientare a intervenției sociale),
Mai mult decât a fi în căutare de persoane vulnerabile, social-democrata Firea a fost în căutare de votanți, de oameni cărora să le dea câte ceva pentru a se asigura de simpatia lor, în perspectiva urnelor.
Cel puțin șase categorii de beneficii financiare acordate de Primăria Municipiului București în mandatul Firea nu au fost achitate din bugetul DGASMB. În discursurile lor publice, liberalii amestecă însă aceste tipuri de plăți cu stimulentele sociale plătite de DGASMB.
DGASMB a decontat șase sau șapte stimulente, în funcție de ani. Ele sunt următoarele:
»» stimulent pentru nou născut, în valoare de 2.500 de lei
»»voucher Materna, în valoare de 2.000 de lei
»»stimulent pentru copil cu handicap, în valoare de 1000 de lei
»»stimulent pentru adultul cu handicap, în valoare de 500 de lei
»»sprijin pentru familia monoparentală, în valoare de 300-1200 de lei (în funcție de copil)
»»sprijin financiar pentru prevenirea abandonului școlar, în valoare de 450 de lei pe an
În cazul stimulentelor pentru persoanele cu handicap au fost 50.244 de dosare (copii și adulți) în 2021. Financiar aceste dosare au însemnat aproape 240 de milioane de lei.
Pentru prevenirea abandonului și pentru familiile monoparentale DGASMB a scos din buzunar aproape un milion de lei.
Voucherul pentru mamă și stimulentul pentru nou născut au însemnat aproape 74 de milioane de lei.
Al șaptelea stimulent viza plata chiriei pentru victimele violenței domestice. A fost valabil un singur an, în 2020, când s-au plătit cinci chirii.
Stimulentele plătite de DGASMB au fost introduse în a doua jumătate a anului 2017.
În 2018 valoarea lor totală a fost de 356 de milioane de lei, în 2019 de 412 milioane, iar în 2020 de 443 de milioane. Practic, în 2021 au avut cea mai mică valoare de la introducerea lor (cu excepția anului 2017, când au fost alocate doar pentru câteva luni). În 2022, acestor stimulente li se alocă de la buget aproape 318 milioane de lei, bugetul total pentru DGASMB fiind de 429 de milioane de lei.
În 2016 bugetul DGASMB era de 54 de milioane de lei, practic de aproape opt ori mai mic decât cel de anul acesta.
Dincolo de stimulente DGASMB oferă și servicii pentru persoane fără adăpost, persoane dependente, adulți cu handicap, copii cu autism, copii cu sindrom Down. Oferă, de asemenea, servicii socio-medicale persoanelor dezavantajate. Aici intră cantinele sociale, spălătoriile sociale, policlinica socială. Tot DGASMB are în subordine creșe. Numărul lor a variat în ultimii ani între 10 și 15.
E adevărat că stimulentele au majorat bugetul total al DGASMB în ultimii ani. Dar la această creștere au contribuit și serviciile care au apărut din 2017: o spălătorie socială în plus, un centru pentru persoanele dependente în plus, servicii pentru copiii cu autism și sindrom Down, un centru pentru vârstnici.
Unde e mai important să meargă banii
Ce ar presupune desființarea / reformarea DGASMB și cum ar putea arăta în viitor asistența socială din București? Am vorbit cu liberalul Cătălin Deaconescu, membru în Consiliul General al Municipiului București (în subordinea căruia se află DGASMB), și cu Horia Tomescu, viceprimarul USR al Capitalei.
Chestionat telefonic de Dela0.ro pe această temă, Cătălin Deaconescu propune un scenariu care merge mai degrabă pe restructurarea instituției, nu pe desființarea ei. În viziunea sa DGASMB ar trebui să aibă roluri de strategie și control în asistența socială de la nivelul Capitalei. Atribuțiile actuale ale Direcției ar trebui să fie preluate de către DGASPC-urile (direcțiile de asistență socială) de sector.
Totuși, există multiple dificultăți care apar în acest scenariu. Viceprimarul Horia Tomescu, care are în atribuții zona socială, menționează câteva dintre ele într-o discuție telefonică purtată cu Dela0.ro.

Politicianul USR susține că există servicii oferite de DGASMB care nu se regăsesc la sectoare. Tomescu spune că a avut în aprilie 2021 o discuție cu direcțiile de asistență socială de la nivelul celor șase sectoare pentru operaționalizarea cooperării între ele și DGASMB. Concluzia pe care a tras-o, în urma întâlnirii, a fost că sectoarele nu doresc să preia mai nimic de la DGASMB, pentru că le-ar crește costurile.
O precizare este importantă în context: asistența socială de la nivelul sectoarelor oferă servicii persoanelor care locuiesc în sectoarele respective. Ce s-ar întâmpla (odată cu ipotetica dispariție a DGASMB) cu persoanele fără adăpost care nu au acte sau sunt din altă localitate? În prezent, în adăpostul DGASMB nu este o problemă ca aceste persoane să beneficieze de serviciile sociale urgente de care au nevoie. Aceeași problemă se pune și în cazul persoanelor dependente. Cum vor mai primi servicii dacă nu aparțin locativ de unul dintre sectoare?

Soluția lui Cătălin Deaconescu este ca astfel de servicii să fie oferite de ONG-uri și asociații de profil, care să încheie parteneriate cu autoritățile locale pentru fondurile necesare. Liberalul consideră că cele mai bune servicii sociale sunt oferite în sistem privat.
Cu alte cuvinte, în acest scenariu DGASMB ar trebui să închidă adăpostul și cele două centre pentru persoanele dependente pe care le are în prezent. Similar, pentru serviciile sociale care nu se regăsesc acum la nivelul sectoarelor, DGASMB ar trebui să facă parteneriate cu furnizorii privați de servicii sociale.
În practică, însă, întrebarea rămâne: poți să închizi un adăpost de noapte al municipalității și să speri că o organizație privată, care oferă astfel de servicii, va suplini deficitul generat de închiderea adăpostului DGASMB? Întrebarea e cu atât mai importantă cu cât realitatea din teren este că, în momentul de față, asistența socială oferită de ONG-uri nu reușește nici măcar să suplinească deficitele care deja există.
Convingeri înșelătoare
Din dialogurile telefonice purtate cu Horia Tomescu și Cătălin Deaconescu a reieșit că prognozata funcție de control care ar trebui să devină activitatea de căpătâi a unui DGASMB reformat e mai degrabă iluzorie. DGASMB nu are nicio autoritate asupra direcțiilor de asistență socială de la nivelul sectoarelor. În lipsa unei forme concrete de autoritate, controlul efectiv nu va fi posibil.
Liberalul Cătălin Deaconescu consideră că se poate face control și că se pot obține rezultate fără să existe o relație de subordonare între DGASMB și direcțiile sectoarelor. De exemplu, explică Deaconescu, DGASMB ar putea face rapoarte de analiză în care să arate ce nu funcționează. E convins că cei care vor fi nominalizați vor face corecturile necesare. Teoretic, publicarea unui raport de analiză negativ ar pune presiune pe autoritatea vinovată.
Și totuși, rapoarte critice fac de ani de zile și ONG-urile, care semnalizează lipsa serviciilor, banii puțini pentru îngrijirea beneficiarilor, problemele din diferite centre. Niciunul dintre aceste rapoarte nu a determinat schimbări sistemice.
Pentru a înțelege de ce formula aceasta nu este funcțională, e suficient să ne uităm la relația dintre Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) și direcțiile generale de asistență socială din țară. Deși autoritatea are în atribuții sarcina de control / verificare și dispune teoretic de posibilitatea de a suspenda sau închide serviciile neconforme, direcțiile primesc după controale timp considerabil pentru a lucra la problemele semnalate. De multe ori termenele impuse de ANDPDCA sunt depășite, iar uneori chiar ignorate.
Viceprimarul Horia Tomescu mai introduce o nuanță în discuție. DGASMB, explică acesta, funcționează în baza unei legislații naționale. Orice politică de desființare sau restructurare presupune modificări legislative care depășesc de fapt atribuțiile Consiliului General al Municipiului București.
Horia Tomescu a precizat că sprijină ideea restructurării și reformării instituțiilor din subordinea Primăriei Capitalei, dar că e nevoie de timp și de un plan concret. Așa ceva nu se poate face peste noapte, într-o lună sau un an.
Spre deosebire de Tomescu, Deaconescu e sigur că primăriile au capacitate financiară să preia repede atribuțiile DGASMB. „Sunt convins că au spațiu bugetar.”, conchide liberalul.
Poziția primarilor
Primarul Cristian Popescu Piedone de la Sectorul 5 tună și fulgerul în stilul caracteristic încă de la startul discuției telefonice pe care i-o propunem:
„Nu există așa ceva! Nu avem buget! De-abia mă descurc cu ai mei. E ușor să spui <să preia sectoarele>…”
Piedone e neînduplecat în convingerea lui: propunerea lui Ciprian Ciucu nu e realizabilă și cu asta basta.
Cine aruncă o privire pe hartă, să vadă unde sunt localizate centrele, cantinele și spălătoriile DGASMB, ajunge repede la concluzia că cele mai multe dintre aceste servicii ar trebui preluate (în scenariul desființării / reformării din temelii) de Sectoarele 3 și 4 ale Capitalei. Celelalte sectoare ar trebui să preia unul sau două servicii. Creșele se împart aproape în mod egal între cele șase sectoare.
Am căutat primarii de sector pentru a afla cum se poziționează în contextul discuției publice despre prezentul și viitorul asistenței sociale din București.
Primarul Sectorului 2 Radu Mihaiu (USR) a declarat pentru Dela0.ro că, la acest moment, nu are o analiză exactă și că, probabil, va exista o discuție pentru a vedea care ar fi impactul unei propuneri de desființare / reformare a DGASMB. În lipsa calculelor nu poate spune dacă e bună sau nu propunerea primarului liberal Ciprian Ciucu.
Primarul Sectorului 1 Clotilde Armand spune că a aflat despre propunerile care vizează DGASMB din presă și că nu au existat consultări pe acest subiect:
„Pentru a fi pus în aplicare (n.r. – un eventual plan de reformă) ar trebui mai întâi modificări legislative, sunt acte normative în care apare această structură, cum ar fi regulamentele-cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistență socială. Astfel de modificări cu impact major nu se pot face peste noapte, trebuie o analiză temeinică din punct de vedere legislativ și financiar.”
Armand a mai precizat că o necunoscută rămâne și impactul la nivelul bugetelor locale în cazul preluării stimulentelor financiare de către sectoare.
Primarul Sectorului 4 Daniel Băluță a transmis că nu face niciun comentariu la adresa propunerilor făcute de primarul Ciprian Ciucu.
Primarul Sectorului 3 Robert Negoiță nu a oferit niciun răspuns până la publicarea acestui articol.
Nici primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, nu a putut fi contactat, nici pe telefonul personal, nici prin intermediul biroului de presă al PMB.
O aversiune față de sprijinul social
Serviciile sociale reprezintă un mod de instrumentalizare a drepturilor omului, ne spune într-o discuție telefonică activista Irina Zamfirescu, care monitorizează de ani de zile activitatea Primăriei București.
Activista nu vede deloc oportună desființarea DGASMB sau reformarea instituției până în punctul în care rămâne doar un organism de control. Zamfirescu recunoaște că serviciile pe care le oferă structura nu excelează la capitolul calitate și că DGASMB e departe de a fi o instituție eficientă. Dar, continuă Zamfirescu, instituția oferă servicii care se găsesc exclusiv la nivelul centrelor pe care le coordonează, nu și în sectoare. Cu alte cuvinte, Direcția acoperă în prezent lipsuri de la nivelul sectoarelor.

În cazul adăposturilor de noapte, Zamfirescu susține că Sectorul 3, de exemplu, apelează constant la adăpostul DGASMB pentru că nu dispune de locuri suficiente.
Referitor la ambiția primarului Ciprian Ciucu de a transforma DGASMB într-o instituție care scrie strategii pe asistență socială și se asigură de implementarea lor, Zamfirescu arată că această variantă s-a dovedit deja un dezastru, în cazul Strategiei de Incluziune Socială 2017-2021. Deși ar fi trebuit să monitorizeze aplicarea direcțiilor trasate de strategie, DGASMB nu a găsit mijloacele efective de a asigura implicarea sectoarelor. Ba chiar, în timp ce strategia generală de asistență socială era în desfășurare, cel puțin unul dintre sectoarele Capitalei avea o altă strategie în derulare (vezi paginile 16-19).
Zamfirescu conchide că în spatele propunerilor primarului Ciucu stă de fapt o problemă pe care liberalul o are cu stimulentele pentru persoanele adulte cu handicap (care reclamă circa jumătate din totalul cheltuit de DGASMB). Toată situația are legătură, mai spune activista, și cu faptul că fostul primar general Gabriela Firea avea acest reflex al împărțirii în stânga și-n dreapta, ceea ce a născut o aversiune față de ideea de sprijin social.
Încearcă acum să profite politic de această aversiune liderul liberal Ciprian Ciucu?
În loc de epilog: un interviu cu Ciprian Ciucu
L-am sunat pe președintele PNL București pentru a lămuri câteva dintre premisele propunerilor făcute în cadrul recentei conferințe de presă, invocate chiar la începutul acestui articol.
Ce a vrut să spună Ciprian Ciucu atunci când a susținut că și-ar fi făcut mutație în București oamenii săraci, pentru a beneficia de stimulente? Și cum a ajuns la concluzia că DGASMB ar dubla servicii sociale care există deja la nivelul sectoarelor, în condițiile în care realitatea factuală arată altceva?

Edilul a precizat că și-a bazat declarațiile pe o analiză de 18 pagini realizată de PNL București pe care ne-a și pus-o la dispoziție.
În timpul discuției telefonice primarul Sectorului 6 a oscilat, la fel ca în conferința de presă, între soluția desființării și soluția restructurării DGASMB.
La ce stimulente v-ați referit când ați spus că atrag populație săracă în București?
M-am referit la vouchere, dar nu numai. Aceste stimulente și vouchere pe care le-a gândit fostul primar au atras populație în București. De la stimulentul pentru nou născuți, poate să fie vorba inclusiv de stimulentul pentru persoanele cu handicap.
Deci eu spun așa. Problema este că aceste ajutoare financiare nu sunt date pentru a aduce efecte maxime beneficiarilor. Pur și simplu sunt plăți care se fac. Ceea ce face DGASMB nu se mai întâmplă nicăieri în țară.
DGASMB este o structură care nu ar trebuie să existe. Ea înainte de Firea se ocupa de câteva centre, creșe, plus un centru de sănătate. Este aberant cu aceste cantine sociale. Dublează activitatea DGASPC-urilor. Primarul general nu ar trebui să stea să-și bată capul cu partea socială. Partea socială trebuie să fie exclusiv la sectoare.
Știți că sunt servicii care nu se regăsesc la sectoare.
Cum ar fi?
Centrele pentru persoane dependente, de exemplu.
Asta nu e o problemă. Să fie trecute la sectoare, să se ocupe sectoarele de ele.
Chiar și așa intervine o problemă, la oferirea de servicii. Sectoarele oferă servicii doar locuitorilor din sector. Ce se întâmplă cu persoanele fără acte sau care vin din alte localități?
Asta e o chestie care se reglează ușor printr-o hotărâre de Consiliu General. Ideea care e? Nu discut eu de DGASMB că nu am ce să fac. Primăria București este în rahat cu banii. Intră în faliment orașul ăsta. Nu ajung bani pentru serviciile esențiale de utilități. Asta e discuția. Nu știu dacă ați prins contextul în care ne aflăm. Eu mă gândesc la soluții, că nu se mai gândește nimeni să degrevăm Primăria Capitalei.
Înțeleg că vă preocupă soluțiile, dar este nevoie totuși de date concrete. DGASMB funcționează în baza unei legislații naționale.
Eu nu am zis să desființăm DGASMB.
După ce ați spus că trebuie să dispară ați introdus această nuanță, că trebuie să se ocupe de strategie și control.
Putem să-i mai adăugăm și niște servicii pe care nu le pot face sectoarele. Care-i problema că nu înțeleg?
Problema este că dumneavoastră ați făcut niște declarații lipsite de nuanțe.
Problema este acest buget fabulos care direcționează banii din investiții, cade orașul pe noi. Asta e problema.
Spuneți că s-au mutat în București oameni special pentru a beneficia de stimulentul de handicap. Dar potrivit legii în vigoare stimulentul se dă doar dacă ai rezidență în București, cu cel puțin 6 luni vechime la data solicitării stimulentului, și certificat de handicap emis de o comisie de sector. Dacă ar fi venit cineva din Botoșani, să zicem, nu avea cum să primească indemnizația asta. Aveți dumneavoastră date că s-au dat ilegal?
Numărul de persoane luate în evidență a crescut fabulos după ce au fost date aceste stimulente. Eu cred că există o cauzalitate. Copilul cu handicap poate să fie în continuare sprijinit, după părerea mea.
De cine ar trebui sprijinit?
De sectoare, dar fiecare va trebui să dea o hotărâre.
Dumneavoastră ați avut vreo discuție cu colegii primari?
Nu. A fost o opțiune pe care am prezentat-o în momentul în care a venit vorba de buget. Tratați acest subiect ca și cum e Ciucu ăla rău care nu mai vrea să dea bani la săraci, ceea ce este complet fals.
V-am sunat pentru că declarațiile pe care le-ați făcut arată că nu știți cum funcționează sistemul.
Dumneavoastră nu știți. Dacă vă uitați pe lege…
Domnule Ciucu, nu știați de pildă că există servicii oferite exclusiv de DGASMB.
DGASMB e o invenție a unui primar care nu ar trebui să existe. Să vă fie clar acest lucru. Că între timp DGASMB a venit ca să acopere niște nevoi sociale e ceva marginal și nu este un capăt de țară, pentru că astfel de servicii dacă sunt necesare pot fi dezvoltate de sectoare.
Când dumneavoastră spuneți că au venit oameni în București pentru stimulentul pentru handicap, iar eu vă explic care sunt condițiile legale (n.r. – 6 luni vechime la data solicitării stimulentului, și certificat de handicap emis de o comisie de sector) … e doar o supoziție a dumneavoastră. Și totuși ați prezentat-o ca fiind o realitate incontestabilă.
Bun, și acum rectific, am greșit. Nu pot să dau declarații perfecte. Această practică cumulată prin care s-au dat bani populației a atras populație în plus în București.
Vă reamintesc că ne referim aici doar la stimulentele date de DGASMB, căci acestea sunt în discuție. DGASMB plătește șase stimulente sociale. Nu vorbim de alte beneficii date în mandatul Firea.
Nimeni nu va desființa nicio instituție. Nimeni nu are curajul și claritatea mentală să facă ordine în acest haos. Să nu vă pară rău că va dispărea DGASMB, că nu va dispărea.
1) Bună seara! Vă rog, dacă se poate, articolul atașat este “rupt din contest” cum afirmă dl primar Ciprian Ciucu? Dacă ar fi așa, reporterul și publicația ar trebui să-și ceară scuze public față de dl Ciprian Ciucu.
2) Sau articolul este integral, exact cu ceea ce a spus președintele PNL București și primar al Sectorului 6, dl Ciprian Ciucu?
3) Am citit și interviul. No comment.
Bună seara. Vă răspund la întrebări cu postarea făcută pe Facebook după ce pimarul Ciprian Ciucu m-a sunat să mă certe că iese domnia sa rău din articol.