Din cele 25 de ordonanțe de urgență adoptate de Guvernul Ludovic Orban în ședința executivului din 4 februarie 2020, doar două aveau avizul Consiliului Legislativ în momentul în care au fost introduse pe ordinea de zi și adoptate de miniștrii liberali.
O a treia – controversata ordonanță care viza liberalizarea accesului furnizorilor privați de servicii medicale la programele naționale de sănătate – primise avizul Consiliului Legislativ chiar pe 4 februarie, dar ulterior ședinței de guvern din ziua respectivă acesta i-a fost practic retras, fiind înlocuit cu o notă de restituire care consemnează că Guvernul Orban nu mai poate emite ordonanțe, fiind demis de Parlament. O a patra ordonanță din totalul de 25 a primit avizul pe 5 februarie.
În rest, pentru 18 dintre ordonanțe avizul Consiliului Legislativ a fost cerut pe 4 februarie (în baza aceleiași adrese), iar pentru două dintre ele pe 6 februarie.
Singurele două ordonanțe adoptate de liberali care respectau normele de tehnică legislativă, fiind avizate de Consiliul Legislativ încă din luna ianuarie, sunt cele referitoare la statutul poliţiştilor de penitenciare și la programul-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 150 de unităţi de învăţământ.
În cazul lor avizele au fost cerute pe 27, respectiv 31 ianuarie și au fost primite pe 28, respectiv 31 ianuarie – cu zile bune înainte de adoptarea lor în ședința de guvern. Cea referitoare la statutul polițiștilor de penitenciare a fost publicată în Monitorul Oficial pe 6 februarie. Până la acest moment este singura ordonanță intrată în vigoare din cele 25 adoptate.
O ordonanță, un aviz și o notă de restituire
Un caz aparte, de inexplicabilă încâlceală administrativă, îl reprezintă ordonanța care viza liberalizarea accesului furnizorilor privați de servicii medicale la programele naționale de sănătate
În cazul acesteia Secretariatul General al Guvernului (SGG) a trimis, pe 3 februarie, o adresă către Consiliul Legislativ prin care cerea avizarea proiectului. Avizul a fost primit pe 4 februarie.
Aceeași ordonanță a mai fost însă trimisă către Consiliul Legislativ și pe 4 februarie, printr-o adresă diferită, la pachet cu alte 18 ordonanțe din cele 25 adoptate pe hârtie de Guvernul Orban.
Aceste ordonanțe s-au constituit în dosare separate la Consiliul Legislativ pe 5 februarie – și toate au primit note de restituire pe 6 februarie. Cu alte cuvinte aceste proiecte au intrat în avizare când Guvernul Orban era deja demis. Motiv pentru care au fost retrimise la SGG cu aceeași argumentație referitoare la nulitatea procedurii, reluată în 19 note de restituire.
Consiliul Legislativ nu ne-a transmis până la ora publicării acestui articol cauza exactă pentru care ordonanța privind reforma sănătății are simultan și un aviz, dar și o notă de restituire. Motivul pentru care s-ar fi putut cere o nouă avizare ar putea avea legătură cu faptul că în ședința de guvern din 4 februarie ordonanța (deja avizată cu o zi înainte) a suferit anumite modificări (caz în care legea obligă la reavizare).
Ce a publicat Victor Ponta, joi seară, pe pagina sa de Facebook este această notă de restituire a respectivei ordonanțe.
După exact același model au fost trimise note de restituire și pentru alte 20 ordonanțe din totalul de 25 adoptate.
Ceea ce înseamnă că 80% din aceste acte normative emise de Guvernul Orban sunt lovite de neconstituționalitate, potrivit interpretării Consiliului Legislativ (pentru că avizarea lor nu s-a făcut înainte de adoptarea în ședință de guvern, dar și pentru că executivul liberal nu mai este abilitat în momentul de față să solicite astfel de avize, fiind demis de Parlament prin moțiune de cenzură).
Prevederile legislative
De ce este atât de important un aviz al Consiliului Legislativ, care – potrivit legii – are doar caracter consultativ?
Potrivit Legii 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ:
>>> Proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ cu privire la legalitatea măsurilor preconizate.
Prevederea se regăsește și în Hotărârea de Guvern 561/2009 privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării.
Ce ne spun aceste norme este că o ordonanță nu poate fi adoptată de către guvern fără ca ea să aibă avizul Consiliului Legislativ. În cazul ordonanțelor de urgență avizul trebuie dat în 24 de ore.
O sursă din guvernul liberal a justificat întreaga abrambureală legală făcând referire la o ipotetică cutumă ce ar exista la nivelul Palatului Victoria, indiferent de culoarea guvernării.
Potrivit acestei cutume avizul Consiliului Legislativ ar fi solicitat abia după aprobarea proiectelor în ședința de guvern, mai ales când e vorba de ordonanțe de urgență. Practic proiectul se adoptă în ședința de guvern fără aviz, dar cu rezerva că se vor lua în calcul ulterior observațiile tehnice venite din partea Consiliului.
Am verificat aleatoriu mai multe ordonanțe de urgență adoptate în anii anteriori, de guverne diferite. Cele mai multe au fost trimise spre avizare la Consiliul Legislativ înainte de adoptarea lor. Există însă și excepții (situații în care avizul a fost obținut după adoptare).
Ne-am uitat și la alte ordonanțe date de Guvernul Orban. OUG 70/2019 a primit avizul de la Consiliul Legislativ la o zi după ce a fost adoptată de Guvernul Orban. OUG 79/2019 a fost trimisă spre avizare cu o zi înainte să fie adoptată de executiv. A primit avizul în aceeași zi în care a fost adoptată.
Am încercat să obținem câteva explicații de la purtătorul de cuvânt al Guvernului Ionel Dancă. Ni s-a sugerat să avem răbdare. Palatul Victoria va ieși curând cu lămuriri. Aceeași răbdare ne-a fost cerută și de către Consiliul Legislativ, asaltat în aceste zile de solicitări de presă.
Am reușit totuși să refacem traseul avizelor solicitate chiar de pe site-ul Consiliului Legislativ, care conține o bază de date actualizată la zi a proiectelor primite spre avizare.
Potrivit acestei baze de date, Guvernul Orban marchează o premieră absolută în materie de dosare de avizare a ordonanțelor de urgență soluționate cu note de restituire (nu cu aviz, pozitiv sau negativ). Note de restituire a mai emis Consiliul Legislativ în urmă cu douăzeci de ani. Șase din 1996 până în 2000. Două din 2000 până în 2004. Niciuna după 2004.
Guvernul PNL a primit 21 astfel de note în doar două zile.
Mirare guvernamentală
“Cum să nu fie publicate?”, s-a vexat premierul Ludovic Orban când a fost întrebat despre cele 25 de ordonanțe de urgență emise aparent cu încălcarea procedurilor legale (fapt făcut evident nu atât de încălcarea normelor de tehnică legislativă, cât mai ales de situația politică a guvernării, recent demisă de Parlament, deci aflată în imposibilitatea de a mai solicita avizarea unor acte precum ordonanțele de urgență).
“Important e conținutul acestor acte normative”, s-a apărat liderul PNL, părând să ignore complet necesitatea respectării unor norme și proceduri administrative în actul de guvernare.
“Misiunea Guvernului nu este să facă filosofie pe constituționalitate”
, susținuse public anterior Ludovic Orban, premier demis și propus spre reînvestire al României.
Fermă s-a arătat și Raluca Turcan, lider PNL, vice-premier demis: “Acesta este o intoxicare. Nu există! În momentul în care premierul le aprobă în ședința de Guvern, sunt publicate”.
Doar că zecile de ordonanțe emise pe bandă rulantă de Guvernul Orban nu sunt de fapt publicate în Monitorul Oficial nici până astăzi, la trei zile de la adoptarea lor.
Și, după toate datele, nici nu vor fi vreodată în absența avizelor emise de Consiliul Legislativ.
Consiliul Legislativ poate fi comparat cu nea Florin seful de gara din Pielesti care nu a lasat trenul NATO incarcat cu armament sa treaca mai departe pentru ca nu avea avize?