Foto: George Călin / Inquam Photos

» România este în stare de urgență de mai bine de 24 de ore. Situația excepțională decretată pe hârtie de președintele Klaus Iohannis îi permite statului român să rezolve rapid problemele urgente care privesc stocurile sanitare deficitare și aprovizionarea spitalelor publice.

» În realitate, însă, Spitalul de Boli Infecțioase din Brașov – care este unul dintre puținele centre din România care au capacitatea de a efectua teste de laborator pentru depistarea infecțiilor cu coronavirus – trimite de două zile probele prelevate de la pacienții suspecți la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” din București.

» În condițiile în care România testează cu viteza melcului, nici măcar mijloacele reduse pe care le avem la dispoziție nu sunt folosite la capacitate maximă.

» Operaționalizarea continuă a centrelor de testare pentru coronavirus ar trebui să fie un criteriu fundamental de eficiență a autorităților în combaterea răspândirii infecțiilor.

» Statul român știe că la Brașov dispune de aparatura și personalul necesare realizării testelor pentru coronavirus, după cum cunoaște și faptul că unitatea de boli infecțioase din localitate nu mai are kituri de testare.

» Același stat anunță, prin comunicate emise de Ministerul Sănătății și Grupul de Comunicare Strategică (unitatea din Ministerul de Interne care gestionează publicitatea oficială a măsurilor adoptate pentru combaterea epidemiei de coronavirus), că are zece mii de teste pentru diagnosticare deja achiziționate. Ele ar fi în stocurile companiei Unifarm (unitate comercială strategică deținută de statul român).

» Niciunul dintre aceste kituri de testare nu a ajuns însă la Brașov, deși au trecut mai bine de 24 de ore de la instituirea stării de urgență, iar spitalul din oraș care realizează acțiunile de testare nu mai dispune de astfel de consumabile, încetinind practic eforturile naționale de combatere a răspândirii epidemiei.

••

11 martie 2020. Președintele Consiliului Județean Brașov Adrian Veștea anunță într-o conferință de presă în care îi are alături pe prefectul Cătălin Văsii și inspectorul Anca Bâtiu de la Direcția de Sănătate Publică Brașov (DSP) că Spitalul de Boli Infecțioase din oraș poate face teste pentru coronavirus întrucât dispune de aparatura necesară și are deja în stoc și 100 de kituri de testare.

În aceeași conferință de presă autoritățile brașovene declară că unitatea medicală va primi de la Guvernul României nu mai puțin de 21.000 de teste (!), conform unei relatări din presa locală.

Pe 13 martie, secretarul de stat în Ministerul Sănătății Nelu Tătaru confirmă pentru G4Media că la Brașov se fac teste pentru coronavirus. 

Pe 16 martie, însă, Ministerul Sănătății publică o informare cu privire la stocurile de teste pentru coronavirus din spitalele românești. Unitatea de boli infecțioase din Brașov nu mai apare pe lista centrelor din țară care fac astfel de testări.

Practic, Brașovul a fost doar câteva zile pe această listă – alături de București (unde sunt două centre), Iași, Timișoara, Constanța, Craiova și Cluj.

Spitalul de infecțioase din Brașov nu mai face testări pentru coronavirus de pe 15 martie. Informația a fost confirmată pentru Dela0.ro de la purtătorul de cuvânt al DSP Brașov Anca Bâtiu:


Am primit vestea că putem lucra aceste teste ca pe o gură de aer. De două zile însă nu s-au mai lucrat. Nu știm de ce. Ceva sincope. Acum le trimitem (n.r. – probele) la Cantacuzino.

Am mers pe firul instituțional, încercând să obținem explicații de la Consiliul Județean Brașov, sub autoritatea căruia funcționează unitatea de boli infecțioase din oraș. La CJ am aflat însă că președintele Adrian Veștea nu este de găsit până pe 23 martie. Vicepreședintele CJ Brașov Adrian Gabor ne-a transmis prin secretară să cerem orice informație legată de coronavirus de la prefectul Cătălin Văsii. 

Prefectul, la rândul său, ne-a trimis înapoi la Direcția de Sănătate Publică, nu înainte de a declara că nu știe de ce unitatea de infecțioase nu mai face teste de două zile.

CONTEXT

De comunicarea locală a măsurilor de combatere a epidemiei de coronavirus se ocupă direcțiile de sănătate publică și prefecturile. La Brașov niciuna dintre instituțiile abilitate nu știa însă de ce un centru de testare nu mai face – în plină epidemie – teste.

Toate acestea se întâmplă în condițiile în care capacitatea de testare a suspecților de coronavirus este principalul subiect al acestor zile, vizând un criteriu fundamental de eficiență a statului în combaterea răspândirii infecțiilor.

Problemele din sistem

Mergem la Spitalul de Boli Infecțioase Brașov. 

Pe 12 martie managerul unității Ramona Ionescu și-a dat demisia. Pe 13 martie președintele CJ Adrian Veștea (cel absent în această perioadă de la birou) a numit-o manager pe Ana-Dora Godri, un epidemiolog detașat de la Spitalul Județean Brașov.

A fost imposibil să discutăm telefonic cu cineva de la unitatea de boli infecțioase din Brașov. Nu am găsit-o nici pe doctorița Godri, nici pe fostul director medical al spitalului Ciprian Popa.

Am dat în schimb, după mai multe insistențe telefonice, de Ramona Ionescu, fostul manager al unității medicale.

Aceasta a decis să vorbească cu Dela0.ro pentru că a văzut cum autoritățile se feresc să spună adevărul, să admită ce lipsuri și nevoi au spitalele. În acest context, consideră că doar presa mai poate pune presiune pe factorii de decizie, expunând toate problemele din sistem. 

Când Ramona Ionescu a demisionat în dimineața zilei de 12 martie, Spitalul de Boli Infecțioase din Brașov avea la dispoziție 96 de teste. 100 de teste (adică un kit de testare) fuseseră comandate în timpul mandatului său, pe 2 martie 2020, la prețul de 500 de euro. Doar pentru atât a avut spitalul bani la acel moment.

Ionescu susține că a făcut referat către Consiliul Județean Brașov prin care a cerut achiziționarea a 1000 de teste (adică 10 kituri de testare). Ar fi atras atenția în acel referat că e nevoie să fie achiziționate rapid astfel de consumabile, pentru că procedurile sunt anevoioase, testele vor ajunge târziu, iar din această cauză acțiunile de testare s-ar putea întrerupe. Ceea ce s-a și întâmplat.

Potrivit Ramonei Ionescu spitalul din Brașov avea până la plecarea ei, pe 12 martie, doi oameni calificați să facă astfel de teste. Urma ca de pe 16 martie să revină din concediu maternal al treilea angajat calificat în acest sens.

Practic unitatea de infecțioase din Brașov are în acest moment aparatura necesară pentru testare și trei persoane capabile să prelucreze în laborator probe prelevate de la suspecți.

Facilitățile de testare deja existente sunt capitale, în contextul în care premierul Ludovic Orban a indicat că problema majoră nu este lipsa kiturilor de testare, ci a personalului calificat.

Însă infecțioasele din Brașov, cu aparatură și personal la dispoziție (!), s-au oprit din acțiunile de testare tocmai pentru că nu dispun de kituri.

Testele care nu au ajuns încă

Consultăm sistemul electronic de achiziții publice, locul în care sunt centralizate toate licitațiile prin care instituțiile publice din România cumpără bunurile și serviciile necesare funcționării.

Spitalul de Infecțioase din Brașov a făcut două comenzi pentru kituri de testare pe 12 și 13 martie, în valoare totală de circa 15.000 de euro. Adică 3.000 de teste, care încă nu au sosit (motiv pentru care unitatea nu mai testează în momentul de față, epuizând deja toate cele 100 de teste cumpărate pe 2 martie).

Testele au fost achiziționate de la o societate privată, Novaintermed S.R.L.

CONTEXT

În data de 11 martie, printr-un ordin de ministru semnat de secretarul de stat Nelu Tătaru, testarea pentru coronavirus a fost inclusă în Programul național de supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare.

Prin această mișcare birocratică statul poate să deconteze anumitor spitale serviciile de realizare a testelor. În lista unităților de specialitate listate în ordinul ministerial sunt incluse zece centre care au aparatura necesară de testare pentru coronavirus. Printre cele zece se află și Spitalul de Boli Infecțioase din Brașov.

Prezența sa pe listă dovedește că – pe hârtie – statul român consideră fundamentală prezența și participarea unității brașovene în cadrul efortului național de combatere a epidemiei. Doar pe hârtie, însă – întrucât în realitate, chiar și inclus între centrele cărora statul le decontează testele pentru coronavirus, spitalul din Brașov este lăsat zile întregi fără kituri de testare.

Teoretic instituirea stării de urgență ar fi trebuit să corecteze rapid astfel de aberații sistemice.

Pericolul care bate la ușă

Am întrebat-o pe Ramona Ionescu câte teste poate face zilnic spitalul pe care l-a condus până de curând. Nu ne-a putut spune pentru că – susține fostul manager – șefa laboratorului de analize din unitate ar fi refuzat să-i furnizeze informația.

Ionescu nu a obținut de la autoritățile locale nici informația legată de câte paturi de terapie intensivă are Spitalul Județean de Urgență Brașov. A pus întrebarea în contextul în care știa că sectorul ATI este problema cea mai mare a sistemului medical în contextul acestei epidemii.

Spitalul de Infecțioase Brașov avea în 2015 propria secție de terapie intensivă. Dispunea și de ventilatoare, dar acestea zăceau nefolosite, încă împachetate în ambalajul original. Secția ATI nu era funcțională pentru că nu dispunea de personal specializat.

Ramona Ionescu a luat atunci decizia desființării acestei secții-fantomă, pentru a putea dona ventilatoarele spitalului județean din oraș.

Cunoscând patologia COVID-19, Ramona Ionescu crede acum că urgența sistemului sanitar este construirea unor spații dedicate exclusiv pentru nevoile de terapie intensivă ale bolnavilor.

De ce consideră că e nevoie de așa ceva? Pentru că într-un spital comun riscul de contaminare e imens din moment ce nu există fluxuri separate de preluare și tratare a cazurilor de coronavirus. 

Rezervele statului – sublime, dar nevăzute

Între timp, România e pentru 30 de zile în stare de urgență. Situația a fost instituită mai ales pentru a favoriza rezolvarea rapidă a nevoilor stringente din sistemul medical.

Starea de urgență  i-ar permite teoretic statului să aprovizioneze rapid unitatea medicală din Brașov cu kituri de testare.

Într-un comunicat din 16 martie al Ministerului Sănătății privind monitorizarea stocurilor de testare scrie:

În prezent există un număr de 1.524 teste pentru diagnosticare moleculară în cele 7 centre de boli infecțioase care au capacitate de diagnostic și testare din București (2 unități sanitare), Cluj Napoca, Iași, Timișoara, Constanța și Craiova.

La acestea se adaugă 10.000 de teste pentru diagnosticare moleculară și alte 40.000 de teste rapide achiziționate de către Compania Unifarm SA și care sunt distribuite săptămâna aceasta către unitățile sanitare, pe bază de comandă.

De altfel, Compania Unifarm SA achiziționează și aprovizionează permanent spitalele care solicită cu echipamente de protecție pentru personalul medical, măști, produse biocide pentru suprafețe și mâini, teste de diagnostic, medicamente.

Deși au trecut mai bine de 24 de ore de la instituirea stării de urgență, Spitalul de Boli Infecțioase din Brașov nu a primit în cursul zilei de marți niciun kit de testare din rezervele statului, iar DSP Brașov sau prefectul județului nu știu nimic despre o viitoare aprovizionare.

Sunt ceva sincope.

2 COMENTARII

  1. CN Unifarm, distribuitorul kiturilor in spitale, este condusă de SRIstul Adrian Ionel.
    Cu studii la Spiru Haret și cAcademia SRI, acesta a pus anterior pe chituci si Institutul Cantacuzino.
    Mult succes!😊

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.