În România, populația cu vârsta cuprinsă între 0-4 ani a scăzut de la 1.8 milioane în 1990 la aproape 950.000 în anul 2016. E o scădere cu peste 47%. Datele sunt de găsit într-un Raport al Curții de Conturi privind finanțarea învățământului preuniversitar în perioada 2014-2016, publicat în noiembrie 2018.
De ce sunt aceste date îngrijorătoare? Răspunsul e de găsit tot în sursa citată.
Fundamentul oricărei construcţii demografice îl constituie populaţia cu vârsta cuprinsă în intervalul 0-4 ani.
Problema nu e nouă. Ea e semnalată de câțiva ani de tot felul de voci publice, dar și de Institutul Național de Statistică. În ciuda acestor semnale de alarmă, multiplele guverne care s-au succedat la Palatul Victoria nu au gândit politici publice sau un program național care să reducă (ori măcar să combată) declinul demografic.
Grija pentru copii, pentru viitor se manifestă politic în România, de cele mai multe ori, la nivel de discurs – și, uneori, prin măsuri populiste fără un orizont precis și fără rezultate certe.
Dacă program național nu-i, atunci să intre în scenă autoritățile locale.
Potrivit datelor colectate de Dela0.ro sunt 22 de primării care acordă stimulente pentru nou născuți și/sau pentru căsătorii. E vorba de șase orașe – București, Brașov, Ghimbav, Reșița, Motru, Tăuții Măgheruș – și de 16 comune din Gorj, Prahova, Vâlcea, Teleorman, Timiș, Olt și Brăila. Am discutat cu 11 dintre ele.
Sunt situații în care școlile locale necesită reaparații, în care nu există canalizare sau e doar parțial realizată, în care drumurile sunt neasfaltate, în care nu există locuri de muncă, în care nu sunt creșe, dar primăriile dau o sumă de bani pentru ca familiile să aducă copii pe lume.
În conversațiile telefonice purtate cu reporterul Dela0.ro, niciunul dintre primarii care acordă acest stimulent de măcar un an de zile nu poate indica efectul concret al măsurii.
Pur și simplu nu se poate ști dacă creșterea nașterilor a fost direct influențată de plata stimulentelor sau de alți factori. Și oricum – acolo unde a fost – creșterea s-a dovedit mică sau inexistentă.
În orașul Tăuții Măgherăuș din Maramureș, de exemplu, natalitatea nu a crescut deloc.
„Am zis să sprijinim și noi într-un fel”
În Brașov măsura este implementată chiar din ianurie 2019.
Orașul de sub Tâmpa e ultimul venit pe lista administrațiilor locale care oferă stimulant pentru nou-născuți. La Brașov e vorba de 1.500 de lei. În acest timp orașul are încă probleme cu creșele, în contextul în care nu există nicio creșă în localitățile din apropierea orașului, iar tot surplusul vine în Brașov.
La scară mai mare, județul însuși are probleme destul de mari cu abandonul școlar. E în top trei la nivelul țării.
Primarul George Scripcaru e neclintit însă în convingerea sa. Spune că o astfel de măsură – suplimentul pentru nou-născuți – era necesară pentru că “există măsuri pentru mai toate categoriile”. După ce a servit femeile și bărbații, copiii și bătrânii, primarului îi mai rămăseseră neserviți doar bebelușii.
În comuna Oțeleni drumurile comunale sunt încă de piatră. Primarul Felician Gherăescu crede că cine vrea să facă copil îl face și fără stimulent – dar am zis să sprijinim și noi într-un fel. E un sprijin pe care-l oferă deși știe că, indiferent ce ar oferi primăria, tot în străinătate e mai bine. Net superior, spune primarul.
De născut copii se nasc, susține primarul Gherăescu, dar nu la el în comună, ci dincolo de granițe, acolo unde au plecat mulți dintre localnici.
În 2018, Primăria Oțeleni a dat 21 de stimulente pentru nou-născuți. S-au mișcat puțin, puțin lucrurile, crede primarul. Ce știe sigur e că merge înainte cu programul și în 2019. Primăria din Oțeleni dă 1.500 de lei pentru primul născut, 2.000 pentru al doilea și 2.500 pentru al treilea.
În comuna vâlceană Perișani nu e canalizare, un sfert din drumurile sătești nu sunt asfaltate, porțiunea de drum județean de care comuna depinde nu e asfaltată, iar pârtia de schi făcută cu bani de la bugetul local e blocată după ce a funcționat doar trei ani.
Motivul? Nu mai sunt bani pentru modernizare. Și nici nu vor veni de la bugetul central pentru că Perișani nu e stațiune turistică.
În 2018 nașterile s-au dublat în comună comparativ cu 2016, susține primarul Ion Sandu. Au fost 21 de nașteri. Nu există însă nicio certitudine că asta s-a întâmplat pe fondul acordării stimulentului pentru nou-născuți. Dar edilul își apără măsura: e mulțumit de natalitatea din Perișani, în contextul în care are circa 30 de decese anual.
Inovatorul măsurii de acordare a unor stimulente pentru nou-născuți nu e primarul Capitalei Gabriela Firea, cum ați putea crede. Este primarul Ovidiu Pungan din comuna Bălănești, județul Gorj.
Pungan a adoptat o astfel de măsură încă din 2016, oferind 2.500 de lei, eșalonat de-a lungul unui an. În 2016 au născut în Bălănești 12 femei, potrivit presei locale. Nici până acum nu au primit însă banii promiși de primar pentru că hotârârea ar fi fost revocată. Nu au mai fost bani, de fapt.
Dar natalitatea a crescut!, e bucuros primarul.
De la nou-născuți la…președintele Liviu Dragnea
Nici primarul din Motru Gigel Jianu nu a gândit prea bine acordarea stimulentului pentru nou-născuți, deși era vorba de 500 de lei. În 2018 au fost 90 de nașteri și niciuna nu a beneficiat de stimulent. Tot din lipsă de bani.
Nu s-a încasat ce era de încasat, spune primarul în cursul unei discuții telefonice cu reporterul Dela0.ro, așă că nu a mai putut acoperi programul pentru creșterea natalității.
Deși are încă în vigoare măsura Gigel Jianu crede că nu crește numărul de nașteri cu așa ceva. Susține că el a gândit-o mai mult ca o metodă de sprijin la început de drum. Nu și-a pus niciodată problema ca acest stimulent să fie un argument în favoarea aducerii pe lume a unui copil.
Edilului din Motru nu-i mai rămâne decât să promită că va plăti restanțele și va continua acordarea stimulentului pentru nou-născuți. Cel puțin pe hârtie.
Comuna Brazi din Prahova are grădinițe noi, școli noi, canalizare, gaze și nevoie de forță de muncă. E probabil singura din inventarul compilat de Dela0.ro care se prezintă în condiții decente la capitolul infrastructură publică. Primăria de aici oferă din 2017 stimulent pentru nou-născuți în valoare de 2.500 de lei.
Condiția e ca părintele să fi avut domiciliu în Brazi de măcar zece ani. Pentru căsătorie stimulentul e de 1.500 de lei. Primarul Radu Leonaș spune că a crescut numărul nașterilor, dar nu semnificativ, și crede că în comuna sa motivul pentru care oamenii nu fac copii nu este unul financiar. Chiar și așa merge cu stimulentele înainte.
În comuna Blejești din Teleorman stimulentul pentru nou-născuți e de 800 de lei, iar pentru căsătorie – 600 de lei. Primarul Narcis Pietreanu e singurul care implementează această măsură în județ, ne-o spune chiar el. Ideea i-a venit într-o seară acasă.
Eu stau, așa, acasă seara și mă gândesc, pe un caiet studențesc îmi fac tot felul de calcule. Și mă gândeam la oamenii aceștia de vin la primărie să le facem dosarele pentru alocație. Am zis să-i ajut. Poate e și mâna lui Dumnezeu, cine știe? Dar știind ca am bani am zis să-i folosesc în acest sens
, rememorează primarul circumstanțele în care a fundamentat politica publică.
De la cei doi medici de familie din comună Narcis Pietreanu a auzit că sunt destule femei care și-ar dori să facă copii dacă ar ști că sunt ajutate. Pietrenu spune că la el în comună oamenii nu fac copii din motive financiare. Tot edilul spune că are o creștere de 15%-20% și la nașteri și la căsătorii. Așa că merge cu programul și în 2019.
Drumurile sătești nu sunt asfaltate în Blejești, dar primarul are un proiect pentru 12 dintre ele. În aceeași situație e și cu alimentarea cu gaze. Ceva mai bine stă la canalizare. Peste două săptămâni încep lucrările, susține Narcis Pietreanu.
Primarul e mulțumit de cum stau lucrurile și speră ca tot mai mulți jurnaliști să vină să vadă minunea: că în Teleorman e bine.
Pietreanu ține să precizeze în cursul discuției telefonice purtate cu reporterul Dela0.ro că președintele Liviu Dragnea nu e deloc un om rău. Îl cunoaște personal și regretă toate lucrurile rele care se aud la adresa sa. La fel cum regretă și semnele obscene pe care le primește în traficul din București când șoferii văd că are număr de Teleorman.
Un adevăr brutal
Preocupată de creșterea natalității s-a arătat și Gabriela Firea, din fotoliul său de primar al Capitalei.
În 2017 Firea a pornit programul prin care oferă 2.500 de lei pentru fiecare copil născut. Din 2018 Primăria Capitalei oferă și vouchere de 2.000 de lei pentru femeile însărcinate. S-a anunțat, de asemenea, un sprijin financiar în valoare de 3.000 de euro pentru două mii de cupluri care apelează la proceduri de fertilizare in vitro.
În perioada iulie 2017 – decembrie 2018, 27.395 de familii au beneficiat la nivelul orașului București de cei 2.500 de lei. Au fost eliberate și aproape 16.000 de vouchere.
Natalitatea este un fenomen influențat de condițiile particulare ale diferitelor grupuri sociale, dar și de contextul general al societății.
De mai bine de un deceniu, România pierde în ritm accelerat populație adultă, oameni care merg în afara țării pentru a-și căuta un loc de muncă și un rost. Nu în puține situații, oamenii rămân definitiv acolo. Efectele demografice sunt devastatoare pentru România.
Adevărul e brutal: însăși fundația existenței noastre naționale se clatină, pentru că toate efectele de ieri și de astăzi se rostogolesc spre viitor.
Iar pentru viitor nu pare să gândească nimeni, la nivelul autorității publice.
Să-ți dorești să stimulezi cu o sumă de bani creșterea natalității, dar să nu te intereseze ce se întâmplă în comunitatea în care acel copil se naște e rețeta aproape sigură spre dezastru.
Potrivit INS, în 2016 erau în București 95.548 de copii între 0-4 ani. Dintre aceștia doar 29.588 erau în creșe și grădinițe. Situația arată la fel de prost în toată țara.
Nu stăm bine nici când vine vorba de monitorizat o sarcină. În 2016 au fost, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, 1.386 de decese sub 1 an. În 25% din cazuri mamele nu au făcut niciun control prenatal. În doar 11% din cazuri au existat peste 11 controale.
În 2017 tot INS atrăgea atenția asupra faptului că avem una dintre cele mai mari rate ale mortalității infantile din Uniunea Europeană, adică 7.6 decese la 1.000 de născuți. În contextul în care media europeană e la jumătate.
Tot în 2017, în același context al problemei demografice cu care se confruntă România, INS sublinia faptul că alocăm pentru educație, în medie, de patru ori mai puțin decât țările partenere din Uniunea Europeană.
Rezolvăm natalitatea așa cum rezolvăm orice problemă: fără fundament, fără monitorizare, fără o analiză concretă, fără viziune. Avem, însă, stimulentul-minune care nu se știe ce stimulează.
