Necrolog la moartea transparenței: 42 de ochi pe 450.000 de declarații de avere

2026 este primul an  în care nicio declarație de avere a unui parlamentar, ministru, secretar de stat, președinte de consiliu județean, primar, consilier local, magistrat, polițist, administrator de companie publică sau funcționar public aflat într-o poziție de conducere nu va mai fi făcută publică.

E un moment nefast în materie de transparență a puterii, după 23 de ani în care cei aflați în poziții de autoritate publică au bifat – de voie, de nevoie – această obligație.

Președintele României Nicușor Dan, Guvernul Ilie Bolojan și Parlamentul dominat de binomul PSD-PNL nu s-au preocupat de abordarea și rezolvarea problemelor create de sistarea publicării declarațiilor de avere. Un factor esențial, care slăbește imunitatea democratică a statului român și diminuează capacitatea societății de a asigura un control eficient al integrității în exercitarea funcțiilor publice, a fost pur și simplu ignorat, exilat la periferia preocupărilor și discursurilor politice.

Această atitudine e, în sine, un simptom al incapacității sistemului politic de a răspunde nevoilor cetățenilor, exprimate radical la alegerile din 2024 și 2025. În fapt, chestiunea declarațiilor de avere nu e doar despre venituri, case, conturi bancare și bijuterii. E mai ales despre o formă deschisă – nu închisă – de guvernare. E despre un fel de a funcționa și acționa la vedere – nu în deplină opacitate. E despre control civic și echilibru democratic.

Agenția Națională de Integritate, instituția chemată acum să vadă de una singură conținutul declarațiilor de avere nepublice, e mai degrabă o carcasă, o formă instituțională lipsită de fond, parte a unui sistem de control ineficient și cu rezultate sterile.

ANI e instituția care verifică din 2007 declarațiile de avere ale aleșilor, demnitarilor, funcționarilor. A fost înființată ca urmare a obligațiilor de aderare la Uniunea Europeană asumate de statul român.

Cei direct responsabili în cadrul ANI cu verificarea declarațiilor de avere sunt inspectorii de integritate. După ce se uită ei mai exact? După incompatibilități, conflicte de interese și averi nejustificate. Tot inspectorii mai dau amenzi când vreun funcționar nu depune la timp declarația sau o completează greșit. Și sesizează parchetele când au indicii cu privire la săvârșirea unor fapte penale. 

În 2021, la nivelul ANI, în jur de 30 de inspectori de integritate bifau toate aceste sarcini. Numărul lor a tot scăzut. Au fost 26 de inspectori în 2022. Apoi 25 în 2023. Apoi 22 în 2024. Și 19 în 2025.

În prezent, instituția are 21 de inspectori de integritate. Raportul de audit instituțional pe anul 2025 notează că “o provocare structurală majoră pentru anul 2026 o reprezintă deficitul de inspectori de integritate, în condițiile în care analizele interne indică necesitatea unui număr suplimentar minim de aproximativ 20 de inspectori”. Practic, abia cu un număr de 40 de inspectori Agenția ar fi la capacitate funcțională minimă. 

Cu 21 inspectori de integritate trebuie să întâmpine ANI primul an din ultimul sfert de veac în care declarațiile de avere nu vor mai fi publice. 40 de categorii de persoane (demnitari și angajați ai statului) depun anual astfel de declarații. În total, aproximativ 450 de mii de persoane completează declarații de avere.  

Cum se traduce în practică deficitul major de personal înregistrat la ANI? În 2021 inspectorii agenției aveau rămase în lucru în jur de 1.800 de dosare. La finalul lui 2025 se apropiau de 4.000.

👉 În 2021 inspectorii de integritate au reușit să soluționeze 8 dosare pe verificarea averilor, 87 pe verificarea conflictului de interese, 96 pe verificarea incompatibilităților. Au clasat în jur de 1.000. 

👉 În 2022 au soluționat 16 dosare pe verificarea averilor, 98 pe verificarea conflictului de interese, 69 pe verificarea incompatibilităților. Au clasat alte 1.000 de lucrări.

👉 În 2023 inspectorii au soluționat 11 dosare pe verificarea averilor, 72 pe verificarea conflictului de interese și 50 pe verificarea incompatibilităților și au clasat 581 de lucrări.

👉 În 2024 au reușit să soluționeze 4 dosare pe controlul averilor, 33 pe conflict de interese și 24 pe incompatibilități. Alte 289 de lucrări au fost clasate. 

👉 În 2025 recolta a fost următoarea: 1 dosar soluționat pe controlul averilor, 16 dosare soluționate pe conflict de interese și 50 de dosare soluționate pe incompatibilități. Puțin peste 600, clasate. 

👉 În prima jumătate a lui 2026, inspectorii de integritate de la ANI au soluționat un dosar pe avere nejustificată, 5 pe conflict de interese și 28  pe incompatibilitate.

Toate datele sunt extrase din rapoartele de activitate și comunicatele agenției din ultimii cinci ani. 

Agenția are din mai 2026 un președinte nou, Bogdan Sticlosu. A fost ales prin concurs. Concurs reluat, căci în ianuarie 2026 același Bogdan Sticlosu a picat examenul pentru postul de conducere. Sticlosu asigura conducerea interimară a agenției din iulie 2025, când a expirat mandatul fostului președinte. Instalat în sfârșit șef peste agenție, Bogdan Sticlosu primește acum în gestiune nu doar o instituție fragilă, ci și un context nemaiîntâlnit de la înființarea ANI. 

Într-un dialog telefonic purtat cu Dela0.ro, Sticlosu a dat asigurări că agenția “dispune de mecanisme de analiză avansate din care reies conflicte de interese și incompatibilități mult mai exacte decât în sesizările pe care le primeam”.

Cu toate acestea admite că, prin nepublicarea declarațiilor de avere, agenția va fi lipsită de “sesizările de calitate” venite din partea presei, care aveau o rată de confirmare de 90%.

Pe partea de transparență, este în lucru la ANI un formular care ar permite publicarea a 80 de mii de declarații de avere (n.r. – mai puțin de 20% din totalul celor depuse), a susținut Sticlosu.

Mai e însă până acolo. Cu siguranță nu se va întâmpla anul acesta. În 2026, nicio declarație de avere nu va fi publică.

Timp de 16 ani Comisia Europeană a monitorizat reforma justiției și combaterea corupției în România. Această monitorizare a luat forma unor evaluări publicate anual, vestitele rapoarte MCV. Ani la rând aceste documente oficiale au lăudat neîncetat bilanțul pozitiv pe dosarele ANI privind verificarea averilor nejustificate și conflictelor de interese. 

ANI continuă să dea dovadă de eficiență în activitatea sa

, nota ultimul raport MCV din 2022. 

Dar, la o simplă măsurătoare factuală, notele bune acordate de Bruxelles în evaluarea activității ANI sunt nu doar neverosimile, ci și fără temei. De pildă, chiar verificarea averilor nejustificate înregistrează de ani și ani de zile progrese nesemnificative.

Parcursul legal în activitatea de verificare a averilor nejustificate este următorul. ANI semnalează situația printr-un raport de evaluare, care atrage obligația sesizării unei Comisii de Cercetare a Averilor, entități constituite la nivelul fiecărei curți de apel. După lungi analize și cercetări, comisia de cercetare a averilor decide clasarea sau trimiterea dosarului în judecată. Dacă ANI câștigă atunci curtea de apel sesizată dispune confiscarea averii dobândite nejustificat. Decizia poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție. 

Chiar în martie 2026 s-a finalizat un caz răsunător. El descrie cel mai bine modul extrem de greoi în care se desfășoară lucrurile. Personajul vizat este Mircea Drăghici. A fost deputat PSD și trezorier al celui mai mare partid din România. În 2020 ANI l-a găsit cu avere nejustificată, adică cu o sumă de peste 1,2 milioane de lei obținută în perioada 2016-2018.

Sesizarea ANI a ajuns la Comisia de evaluare a averilor de la Curtea de Apel Pitești abia în aprilie 2022. În iunie 2023 Comisia admitea sesizarea ANI și începea procesul. Urma apoi un recurs la Înalta Curte, soldat cu o decizie de rejudecare a cazului și de strămutare a dosarului la Curtea de Apel Brașov.

Pe 6 martie 2026, Curtea de Apel Brașov decidea în sfârșit că Drăghici a dobândit nejustificat suma de un milion de lei, sumă pe care acesta e obligat acum să o restituie statului. 

Dela0.ro a analizat 31 de dosare judiciare care vizează controlul averilor și au fost constituite în perioada 2021-2026. Ce am observat? Același tipar din cazul Drăghici. ANI ajunge să constate o situație de avere nejustificată la minim doi ani de la începerea verificărilor. În unele situații se ajunge și la o durată a verificărilor de șase ani. 

Mai trec apoi alți ani până când comisiile de evaluare a averilor de la curțile de apel finalizează propria lor cercetare. De exemplu, într-unul din cazurile analizate, lucrările comisiei au debutat în martie 2016 şi au fost finalizate în iunie 2024. Sunt extrem de rare cazurile în care aceste comisii decid în maxim un an dacă este sau nu întemeiată suspiciunea ANI.

Iar în final, mai adăugăm alți ani până la o decizie judecătorească definitivă (fond și apel). 

Din cele 31 de dosare ajunse în instanță și analizate de Dela0.ro, curțile de apel au decis confiscare averilor nejustificate în 16. 

Câteva exemple. 

Între 2012-2017 fostul primar de la Baia Mare Cătălin Cherecheș dobândește nejustificat peste 2,5 milioane de lei. În 2015 ANI declanșează procedura de verificare a averii.

În 2018 ANI îl informează pe Cherecheș cu privire la identificarea unor diferenţe semnificative și îi solicită un punct de vedere. În iunie 2019 agenția finalizează raportul de evaluare și iese public cu informația. La final de 2019 Comisia de cercetare a averilor de la Curtea de Apel Cluj sesizează instanța în vederea confiscării sumei de peste 2,5 milioane de lei de la Cătălin Cherecheș. În 2025 Curtea de Apel Cluj obligă persoană la plata sumei respective. 

În 2008 Daniela Druguș, fost director general administrativ în cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Iași, a dobândit nejustificat peste 2 milioane de lei. Inspectorii de integritate au început verificarea averii în 2012. Patru ani mai târziu, adică în 2016, ANI a finalizat raportul de evaluare și a sesizat Comisia de cercetarea a averilor din cadrul Curții de Apel Iași. Au mai trecut alți trei ani până când comisia a finalizat cercetarea și a trimis cauza spre soluționare către judecători. Apoi au mai trecut încă cinci ani până la o decizie a instanței. În 2024 Curtea de Apel Iași a decis confiscare sumei de 2 milioane de lei. 

Codru Vrabie, expert în bună guvernare și fost membru al Consiliului Național de Integritate, organismul care supraveghează activitatea ANI, crede că agenția nu a funcționat niciodată la capacitate maximă. În opinia sa agenția ar fi trebuit să se axeze la început pe conflictele de interese, să vadă care e tipologia, să-i învețe pe oameni să le evite, după care să treacă la incompatibilități și abia apoi, după ce și-ar fi crescut legitimitatea în relație cu politicienii, mai ales de la nivel local, să se ocupe și de verificarea averilor nejustificate.

În realitate agenția s-a concentrat în primii ani pe cea mai grea componentă, controlul averilor, fără rezultate notabile. 

În mai 2025, după ce CCR a decis că declarațiile de avere nu ar trebui să mai fie publice, a fost inflație de declarații politice sforăitoare.

Președintele Nicușor Dan scria tranșant pe Facebook:

Accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public, iar acest principiu trebuie apărat cu fermitate. 

Liderul PNL Ilie Bolojan – care încă se încălzea pentru funcția de premier – îi urma exemplul:

Asigurarea transparenței este un element esențial pentru recâștigarea încrederii în instituții. Transparența declarației acționează ca un fel de frână pentru a nu se sări calul.

Sorin Grindeanu, președintele PSD, plusa și el pe Facebook:

Sunt pentru transparenţă! Eu îmi voi publica – în continuare – declaraţiile de avere şi de interese! Românii vor fi informaţi inclusiv de veniturile soţiei.

Rolul politicienilor nu este însă acela de a se declara ultragiați. Ei și partidele lor candidează pentru a ocupa poziții de putere în stat. În virtutea acestora, au atribuții și mijloace administrative, adică au obligația să pună și fapte lângă vorbe.

De un an de zile, Nicușor Dan îmbracă haina mediatorului tacticos între partide. Dar înainte de partide, președintele e chemat să echilibreze altceva: relația dintre stat și societate. Iar la rolul acesta pare să fi renunțat complet, cel puțin când vine vorba de soarta declarațiilor de avere. Chestiunea constituționalității lor ar fi trebuit să fie piatra de temelie a primului său an de mandat. Însă președintele a vorbit în ultimele 12 luni doar de două ori de nevoia ca Parlamentul și Guvernul să modifice legislația pentru ca declarațiile de avere să fie publice. 

Mai mult, a redus transparența la ideea de alegere personală. Atât el cât și premierul Bolojan au dat asigurări: ei își vor face singuri publice declarațiile de avere! Ca și cum un astfel de demers ar fi suficient să declanșeze o transparență-în-lanț. Realitatea este că sute de mii de aleși, demnitari, funcționari nu-și vor publica singuri nimic.

Dincolo de exerciții retorice, există și câteva indicii factuale că aleșii chiar nu au vrut să rezolve problema declarațiilor de avere după decizia CCR. La nivelul Parlamentului există o inițiativă legislativă depusă de USR care prevede ca declarațiile de avere să rămână publice. Propunerea a fost înregistrată formal pe 3 decembrie 2025.

În martie 2026 a fost adoptată tacit de Camera Deputaților, adică fără ca proiectul să mai fie dezbătut sau votat, din cauză că expirase termenul legal alocat. Termenul este de 45 de zile. Din martie, proiectul e la Senat, care e camera decizională. A primit avize negative de la Comisia de administrație publică și Comisia pentru drepturile omului. Nu are încă raport de la Comisia juridică. În lipsa acestuia nu poate intra la vot. 

În rezumat, lucrurile stau astfel. Un partid aflat la guvernare depune la șase luni de la decizia CCR un proiect care să rezolve situația de neconstituționalitate semnalată de judecătorii constituționali. Ce fac partenerii de guvernare de la PNL și PSD, care oricum nu se deranjaseră să vină ei cu un proiect? Fac tot posibilul ca cel depus de USR să rămână blocat la Comisia Juridică a Senatului.

Liderul senatorilor USR și unul dintre inițiatorii proiectului Ștefan Pălărie a declarat pentru Dela0.ro că de fiecare dată când colegii de partid au propus suplimentarea ordinii de zi a Comisiei Juridice de la Senat cu proiectul ce viza declarațiile de avere propunerea era respinsă. Cu alte cuvinte, PSD și PNL votau ca proiectul să nu fie dezbătut în comisie.

Un pic s-a făcut că muncește și ex-ministrul Justiției Radu Marinescu, de la PSD. În martie a declarat că ministerul lucrează la un proiect în colaborare cu ANI. Suntem foarte aproape de un draft, ne apropiem de final, dădea asigurări Marinescu. Vara anului 2026 bate la ușă și nu există deocamdată nicio propunere ministerială pusă în dezbatere publică.

În aprilie Snoop.ro a expus goliciunea demersului cu care se lăuda ministrul social-democrat. Potrivit publicației, în noiembrie 2025 ANI a trimis către minister propuneri de modificare a legislației. Ce a făcut ministerul? A dat cu seen și apoi cu ignore vreme de patru luni. Și după patru luni – când era prea târziu ca situația să se mai schimbe, cel puțin în perspectiva anului 2026 – a zis și Radu Marinescu că e momentul să facă ceva. 

Snoop.ro mai scrie că ministerul și ANI au lucrat la o formă în care declarația de avere să poată fi făcută publică fără să încalce vreun drept al celui care o completează. Practic, în loc de sume ar exista praguri de venit, iar în cazul proprietăților ele s-ar folosi valori cumulate, nu mențiuni individuale. 

Pentru ca declarațiile de avere să redevină publice ar fi nevoie ca proiectul Guvernului să fie pus în dezbatere, trimis la Parlament, trecut prin comisii, votat apoi în plen și ulterior promulgat de președinte. Toți acești pași ar fi trebuit bifați până pe 15 iunie, data-limită până la care aleșii, demnitarii și funcționarii au obligația să depună declarațiile de avere valabile pentru anul anterior.

Presa, mai ales cea de investigație, lucrează mult cu declarațiile de avere și interese. Ele nu sunt doar despre fluxuri de bani, sunt și despre rețele instituționale și relații personale – și cum ajung ele să fie folosite pentru obținerea unor avantaje, beneficii, funcții. 

Declarațiile de avere ne-au ajutat să scriem la Dela0.ro despre politizarea inspectoratelor școlare județene sau a direcțiilor de sănătate publică. Ele ne-au ajutat să stabilim relații de rudenie între cei numiți pe funcții și cei conectați la aparatul de partid. Iar acesta e doar un exemplu minuscul. 

Declarațiile de avere ne ajută să trasăm parcursul instituțional al unei persoane în contextul în care aleșii sau numiții noștri nu se grăbesc deloc să completeze CV-uri. Ne ajută să vedem în ce asociații și fundații sunt. Ne ajută să observăm conflicte de interese sau incompatibilități acolo unde ANI nu a putut sau nu a vrut să constate. Ne ajută să mirosim averi nejustificate. 

Declarațiile de avere sunt un instrument prin care poți urmări cum se deplasează, cum se propagă și cum se întrebuințează puterea în România. Nu de puține ori au fost singurul instrument în acest sens. 

Dacă transparența nu ar fi fost o obligație, România ar fi fost astăzi mai jos pe scara evoluției democratice. Nu stăm grozav, dar am fi putut sta dezastruos. Obligația la transparență i-a ținut totuși ancorați pe politicienii români, obișnuiți să-și ascundă averile, înclinați să nu dea doi bani pe conflictele de interese. 

Fără acces la declarațiile de avere ale primarilor și politicienilor românii nu ar mai fi aflat despre metoda inventată de baronii PSD și PNL de transfer a averilor și proprietăților pe numele mamelor și taților. Fără declarațiile de avere nu ar mai fi aflat despre mașinile scumpe pe care le conduc parlamentarii și pe care nu le-au trecut în declarația de avere (nefiind deținute de ei, ci de persoane juridice). Sau nu ar mai fi aflat de legăturile dintre politicieni și industria jocurilor de noroc (în contextul în care cei dintâi reglementează funcționarea celei din urmă).

Sunt situații care nu au fost comunicate de ANI, ci investigate și relatate de presă, pentru că jurnaliștii au avut acces la o simplă declarație de avere.