Foto: Marian Ilie / Mediafax

Timp de doi ani au alimentat, prin discursuri politice din opoziție, psihoza publică legată de miile de violatori și criminali pe care PSD, prin legea recursului compensatoriu, i-a scos din închisori.

Ajunși la putere, însă, liberalii sunt nevoiți să implementeze un nou cadru juridic care să compenseze deținuții încarcerați în condiții improprii. Vechea lege a fost abrogată (după instalarea Guvernului Orban) fără niciun fel de pregătire prealabilă, într-un avânt triumfalist anti-PSD care n-a mai lăsat loc pentru evaluarea justă a consecințelor deciziei.

Practic, PNL (în eventualitatea în care rămâne la guvernare) trebuie să formuleze măsuri compensatorii pentru deținuții închiși în penitenciare neconforme, pentru că abrogarea legii recursului n-a rezolvat de la sine și calamitatea condițiilor carcerale.

Obligativitatea reanalizării și corectării problemelor legate de detenția din penitenciarele românești vine pe fondul unei decizii luate de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care s-a reunit în perioada 3-5 martie.

Reintroducerea unui cadru legal compensatoriu este singura modalitatea de a evita reintrarea pe rolul CEDO a peste 6.000 de dosare deschise împotriva României care privesc condițiile de detenție.

Judecarea efectivă a acestor dosare ar duce, în mod cert, la alte condamnări ale statului român și la plăți de milioane de euro către deținuții încarcerați în condiții improprii.

În decizia luată, Comitetul de Miniștri își arată îngrijoarea în legătură cu lipsa implementării altor măsuri compensatorii. Comitetul regretă faptul că, după abrogarea recursului compensatoriu, noul guvern PNL nu a pus nimic în locul prevederilor anulate.

În plus, nici la aproape șase luni de la demararea procesului de abrogare a recursului compensatoriu, nu există o dată clară la care o nouă politică compensatorie (odată formulată) ar putea fi implementată.

Tocmai de aceea Comitetul solicită autorităților române să continue la nivel tehnic pregătirea unui nou plan de acțiune, care să fie aprobat rapid de noul guvern cu puteri depline ce va fi instalat la Palatul Victoria.

Comitetul a decis să reia examinarea situației cel târziu în decembrie 2020, la următoarea ședință, când în lipsa unor progrese reale se va lua în considerare adoptarea unei rezoluții provizorii împotriva României.

Practic, ceea ce cere în momentul de față Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei este ca statul român să conceapă un nou plan de compensare a deținuților pentru condițiile din închisori, pe care să-l și implementeze (cu rezultate concrete) până la finalul anului.

În decembrie 2020 guvernul român va fi chemat să prezinte acest plan de acțiune, dar și progresele vizibile obținute prin aplicarea sa. Ceea ce înseamnă că liberalii (aflați la guvernare) nu pot amâna până după alegeri adoptarea unei noi legi a recursului compendatoriu. Sau o pot face, dar riscând consecințe finaciare uriașe pentru bugetul României.

Nu există altă cale pentru a evita daunele materiale solicitate în miile de dosare de la CEDO care au fost înghețate după ce statul român a acceptat implementarea unei legislații compensatorii pentru deținuți.

Situația nu este însă deloc favorabilă politic liberalilor, pentru că PNL va avea dificultăți să explice publicului nevoia unui nou cadru legal care să corecteze probleme sectoriale simplificate demagogic din opoziție, ani la rând, pentru obținerea de beneficii electorale.

Reparăm ce a stricat PSD!

Odiseea legii recursului compensatoriu este, probabil, cel mai nimerit exemplu recent despre efectele sociale perverse ale măsurilor populiste luate fără evaluarea prealabilă a urmărilor, strict din rațiuni partizane.

Una dintre prioritățile asumate de PNL în noiembrie 2019, când a preluat puterea prin instalarea Guvernului Orban, a fost abrogarea imediată a recursului compensatoriu. Justificarea? Pentru siguranța cetățeanului.

„PNL se ține de cuvânt și, încet încet, reparăm ceea ce a stricat PSD. Astăzi a încetat calvarul în privință recursului compensatoriu. Cel puțin de azi înainte criminali, violatori, tâlhari precum și alți condamnați nu vor mai fi eliberați mai repede în bază beneficiilor acordate prin această lege”

, explica la momentul abrogării recursului compensatoriu liderul deputaților PNL Florin Roman.

Puțini dintre decidenții politici liberali s-au mai gândit la momentul respectiv că simpla eliminare a recursului nu va trata și problema condițiilor proaste din penitenciare.

Atunci când Ludovic Orban și alți lideri ai partidului strigau abrogare!, ministrul Justiției Cătălin Predoiu declara că legea nu poate fi „abrogată peste noapte pentru că ar conduce la efecte colaterale mai severe decât cele din prezent”.

Ministrul Predoiu știa de ce legea nu poate fi pur și simplu anulată fără să pui ceva în locul ei. În 2017, când CEDO a dat decizia pilot prin care a blocat judecarea a mii de dosare în care statul român era acuzat de proastele condiții din penitenciare, România s-a angajat să implementeze un plan de acțiune care să cuprindă atât măsuri structurale, cât și măsuri compensatorii.

O măsură compensatorie era, de exemplu, această lege a recursului. Compensarea deținuților pentru condițiile de detenție ar fi putut fi și financiară, nu calculată doar în zile executate – dar nimeni n-a vrut să-și asume politic o astfel de măsură.

Și pentru că abrogarea operată de PNL nu a rezolvat niciuna dintre problemele sistemice din penitenciare, lipsa unui plan de acțiune complementar duce automat la deblocarea miilor de dosare deschise la CEDO împotriva României.

Ceea ce înseamnă alte condamnări ale statului și alte milioane de euro plătite din bani publici. Până în prezent România a achitat cinci milioane de euro despăgubiri în dosare ce priveau condițiile din penitenciare. 

Peste 6000 de astfel de dosare sunt înghețate deocamdată pe rolul CEDO.

Iar guvernul liberal nu are un plan de acțiune, după ce a abrogat legea recursului compensatoriu în decembrie 2019.

Pe 1 decembrie 2019 Dela0.ro a a solicitat Guvernului Orban o serie de răspunsuri la întrebări despre anularea recursului compensatoriu, dar și despre măsuri viitoare ce trebuiau luate pentru îmbunătățirea condițiilor din sistemul penitenciar.

Nu am primit vreodată un răspuns.

O solicitare similară, prin care ceream explicații în legătură cu același subiect, am trimis și către USR-PLUS, în octombrie 2019. Alianța celor două partide este un alt actor public care a alimentat – din interes politic, fără nicio analiză de fond a cauzelor și urmărilor – psihoza miilor de violatori și criminali eliberați de PSD pe străzile țării.

Nici din partea USR-PLUS nu am primit vreun răspuns. 

O scrisoare în loc de plan de acțiune

În perioada 3-5 martie a avut loc întâlnirea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, organismul care monitorizează procesul de implementare a planului de acțiune în ceea ce privește situația din penitenciarele din România.

După abrogarea recursului compensatoriu autoritățile din România trebuiau să vină cu un nou plan de acțiune. 

Într-un răspuns pentru Dela0.ro trimis pe 5 martie, Ministerul Justiției anunța că România va cere o amânare. Practic guvernarea PNL – deși a militat pentru măsura administrativă a abrogării recursului compensatoriu – nu are nici acum un plan de acțiune pe care să-l prezinte. Ministerul Justiției ne asigură că el este în proces de elaborare.

click pe imagine pentru răspunsul integral al ministerului

Planul de acțiune ar trebui să conțină atât măsuri ce privesc îmbunătățirea condițiilor din penitenciare, cât și măsuri compensatorii, cum ar fi o nouă lege a recursului compensatoriu în zile executate, dar și o lege a recursului compensatoriu în bani. 

Ministrul Justiției Cătălin Predoiu a prezentat măsurile ce privesc condițiile din penitenciare atunci când a fost reaudiat în comisiile parlamentare în februarie 2020, după căderea Guvernului Orban. Mai exact: igienizarea a 2000 de camere, mutarea deținuților pentru a echilibra gradul de ocupare și suplimentarea aparatului de Probațiune cu 611 inspectori de probațiune. 

Ministrul Predoiu nu a spus însă nimic despre măsurile compensatorii – care sunt obligatorii. Nu a spus nimic pentru că PNL nu pare să știe încă dacă și cum să acționeze în direcția asumării și implementării lor. Cel puțin nu până la alegeri.

Justificarea pe care Ministerul Justiției a oferit-o Comitetului de Miniștri zilele acestea vizează imposibilitatea unui guvern interimar de a adopta memorandumuri. 

Dar Guvernul Orban a fost demis pe 5 februarie 2020, la trei luni după ce și-a preluat mandatul. Iar ministrul Cătălin Predoiu și-a luat angajamentul prezentării unui nou plan de acțiune pe 5 decembrie 2019!

Angajamentul a fost luat chiar în fața Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, pregătit încă de la finalul anului trecut să sancționeze România pentru abrogarea recursului compensatoriu.

Rezoluția de condamnare a României a fost atunci schimbată într-una de recomandare tocmai datorită promisiunii livrării unui nou plan de acțiune, care urma să fie prezentat în martie 2020.

Roadele populismului

În decembrie 2019 s-a pus problema unei condamnări a României după ce Parlamentul a abrogat legea recursului compensatoriu fără nicio consultare a partenerilor europeni și fără să propună altceva în loc. De asemenea, la acea vreme România nu adoptase legislația privind compensațiile financiare. 

Necesitatea unei noi legi a recursului compensatoriu va fi extrem de dificil de prezentat și asumat public, cât timp chiar formațiunea liberală aflată la guvernare a manipulat populația în privința cauzelor și efectelor măsurii.

PNL le-a spus românilor că legea recursului, marca PSD, scoate mii de violatori și criminali din penitenciare. Asta deși sistemul penal românesc făcea deja acest lucru anual, prin mecanismul eliberărilor condiționate. Aceleași sute de deținuți condamnați pentru viol și omor ieșeau din penitenciare și înainte și după recursul compensatoriu. 

Să pui în aceste condiții problema introducerii unei noi legi a recursului compensatoriu înainte de alegeri poate fi un act sinucigaș din punct de vedere politic.

Să pui problema compensațiilor financiare înainte de un scrutin electoral înseamnă să riști reacții de tipul „de ce să dăm bani pușcăriașilor în loc să facem spitale?“ sau „de ce să dăm bani pușcăriașilor în loc să dăm bani copiilor?“ reacții simpliste (și simplificatoare) pe care chiar PNL le-a alimentat.

Așa că guvernarea liberală (interimară) a ales să se prezinte și în martie 2020 în fața Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei fără planul de acțiune promis, cu multe scuze și cu speranța că, poate, scăpăm din nou. 

S-a obținut o nouă amânare, dar una care nu va scuti PNL de implementarea unui cadru normativ referitor la măsuri compensatorii pentru deținuți – în zile, dar și în bani.

Singura posibilitate reală ca liberalii să scape de acest cartof fierbinte este ca PNL să reintre în opoziție de-a lungul întregului an 2020.

De acolo vor putea spune iar nestingheriți că, odată ajunși la putere, vor repara ceea ce au stricat alții.

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.