Foto: DSP Gorj
SUMAR

»» Aproape jumătate dintre direcțiile județene de sănătate publică din țară nu organizaseră, până la începutul acestei săptămâni, vaccinarea anti-COVID a beneficiarilor din centrele rezidențiale ale statului.

»» Un inventar statistic publicat de Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) arată că, pe 18 ianuarie, 5974 de beneficiari din serviciile rezidențiale publice oferite în 18 județe și două sectoare din Capitală își exprimaseră acordul de a fi vaccinați – dar nici măcar o persoană din acest grup extrem de vulnerabil nu fusese efectiv imunizată.

»» În săptămânile premergătoare startului celei de-a doua etape de vaccinare, atât ministrul Sănătății Vlad Voiculescu, cât și coordonatorul efortului național de imunizare, colonelul Valeriu Gheorghiță, susțineau cu optimism că persoanele din centrele sociale vor fi primele vizate în cadrul acțiunilor actuale de vaccinare.

„Vom începe, cel mai probabil, etapa 2 cu vaccinarea seniorilor din centrele rezidențiale”, declara ministrul Vlad Voiculescu pe 8 ianuarie.

„Vom începe cu persoanele care sunt internate în centrele medico-sociale”, susținea și colonelul Valeriu Gheorghiță.

»» În practică, însă, la o săptămână de la debutul etapei a II-a de vaccinare, sunt încă județe în țară în care niciun beneficiar din centrele rezidențiale publice nu a fost vaccinat anti-COVID.

»» Dela0.ro a trimis solicitări către toate direcțiile județene de asistență socială, cerând date la zi despre numărul total de beneficiari găzduiți care pot fi vaccinați în etapa a II-a, despre numărul celor care și-au exprimat acordul de a fi imunizați și despre numărul efectiv al celor vaccinați până în momentul de față.

»» Până la publicarea acestui articol ne-au răspuns jumătate dintre DGASPC-urile din țară. Patru dintre acestea încă nu au nici măcar un beneficiar vaccinat în centrele rezidențiale din subordine. Iar mai puțin de o treime dintre beneficiarii care și-au dat acordul pentru vaccinare au și fost imunizați efectiv.

»» Centrele rezidențiale ale statului sunt printre cele mai vulnerabile medii sociale din România, iar persoanele găzduite au un risc de infectare cu noul coronavirus sensibil mai mare decât alte categorii de cetățeni.

»» 5% din morțile provocate în România de boala COVID-19 au fost înregistrate printre românii găzduiți în centrele sociale ale statului.

Doar patru rapoarte de supraveghere publicate în ultimul an de Institutul Național de Sănătate Publică au inclus date despre focarele de COVID-19 înregistrate în România. 

Apoi, capitolul statistic a dispărut cu totul din raportările săptămânale, de parcă statul s-ar fi oprit cu totul din a mai colecta astfel de date și a le prezenta publicului plătitor de taxe și impozite.

Chiar și așa, însă, cu toată secretomania instituțională care a marcat odiseea românilor din primul an de pandemie COVID-19, acele patru rapoarte unicat, publicate în săptămânile de la sfârșitul lunii septembrie și începutul lui octombrie 2020, au dat imaginea exactă a celor mai expuse medii socio-profesionale din țară.

Centrele rezidențiale pentru vârstnici și copii stăteau la loc de necinste, atât prin numărul de focare identificate, cât și prin numărul total de cazuri înregistrate.

În prima jumătate a lunii octombrie, din cele 375 de focare COVID raportate în România, peste 15% erau în centre rezidențiale în care se ofereau servicii sociale. Iar aceste focare cuprindeau mai bine de o treime din cazurile de îmbolnăvire cu noul coronavirus confirmate în toate focarele din țară (indiferent de originea lor).

Prioritate, dar nu prea

Experiența românească nu e nici pe departe singulară. Peste tot în lume statisticile epidemiei au arătat că beneficiarii serviciilor rezidențiale din asistența socială sunt printre cei mai expuși riscurilor infectării cu noul coronavirus și dezvoltării unei simptomatologii grave. Prioritatea absolută la vaccinare acordată acestor persoane s-a impus ca o evidență matematică incontestabilă, un adevăr factual imposibil de ignorat.

Nu și în România însă, unde – la trecerea de la o guvernare la alta – gestiunea epidemiei de coronavirus pare să fi trecut în plan secund. Angajamentele verbale anunțate înainte de startul vaccinării s-au diluat la contactul cu realitatea tulbure a administrației publice românești.

Potrivit unui raport recent publicat de ANDPDCA, sunt peste 15 mii de persoane rezidente într-un centru social public care și-au exprimat acordul de a fi vaccinate. 

Doar 3700 dintre acestea fuseseră însă imunizate până la începutul acestei săptămâni – deși autoritățile județene au inventarul exact al beneficiarilor vizați de procedură și ar fi trebuit să organizeze echipele mobile de vaccinare dinainte de startul etapei a II-a.

În mod normal, data de 15 ianuarie ar fi trebuit să marcheze debutul efectiv al imunizărilor în centrele rezidențiale ale statului – iar sfârșitul de săptămână care i-a urmat ar fi trebuit să consemneze și încheierea procesului, astfel încât să se asigure o prioritate reală beneficiarilor din această categorie (supra)expusă bolii.

În practică, un singur județ din România pare să fi reușit să se achite de această sarcină, chiar dacă vorbim de circa 15 mii de persoane vizate în toată țara (adică de mai puțin de jumătate din numărul total de persoane vaccinate în fiecare zi în țară). Județul fruntaș este Gorj, care la finalul săptămânii trecute raporta 390 de persoane programate la vaccinare – și 378 imunizate.

Echipele mobile organizate de DSP Gorj | Foto: DSP Gorj

„Nouă ne-au venit dozele pe 14 ianuarie”, explică pentru Dela0.ro directorul DSP Gorj Vasile Stoian. „Am format repede trei echipe mobile împreună cu oameni de la ISU și, în trei zile, am vaccinat beneficiarii din centrele rezidențiale.”

„Venirea” dozelor nu a fost însă un accident fericit, un noroc chior care a dat din senin peste autoritățile gorjene. Dozele ar fi „venit” oriunde dacă instituțiile sanitare județene subordonate Ministerului Sănătății și-ar fi organizat eficient activitățile, resursele și – mai ales – prioritățile.

La mâna DSP-urilor

O incursiune în sistemul național de distribuire a fiolelor de vaccin anti-COVID este necesară pentru a înțelege cum funcționează în practică procesul de imunizare a românilor.

România primește, la anumite intervale calendaristice, doze de vaccin. Acestea sunt distribuite către șase centre regionale din țară, în fapt spitale militare unde este depozitat vaccinul în condiții optime. Fiecare centru regional deservește mai multe județe. Iar în județe acțiunile sanitare de imunizare sunt coordonate și implementate de direcțiile de sănătate publică.

O astfel de instituție locală stabilește, în practică, necesarul de doze de vaccin de la un anumit moment și solicită centrului regional de care aparține furnizarea respectivului necesar. Apoi, direcția de sănătate publică distribuie efectiv dozele obținute către centrele fixe de vaccinare, dar și către echipele mobile de vaccinare.

Acestea din urmă sunt responsabile pentru imunizările efectuate în centrele rezidențiale unde beneficiarii serviciilor sociale și-au exprimat dorința de a fi vaccinați (fiind, deci, programați pentru imunizare).

În practică, chiar dacă – de pildă – centrele rezidențiale au inventarul exact al celor care doresc să fie vaccinați, lipsa programării efective sau absența unui număr suficient de echipe mobile pot submina decisiv eficiența procesului.

De programarea efectivă se ocupă direcțiile de sănătate publică – și aproape toate DSP-urile din țară au picat încă o dată testul eficacității la startul celei de-a doua etape de vaccinare.

Nu e deloc o premieră, în pandemie, ca direcțiile de sănătate publică să funcționeze deficitar. Dela0.ro este una dintre publicațiile care au relatat anul trecut despre situația nefastă în care se află multe structuri DSP, din cauza politizării perene care le-a marcat existența și evoluția în ultimele decenii.

Pandemia de coronavirus a făcut evidentă nevoia de reformare din temelii a acestor structuri sanitare județene, la conducerile cărora partidele aflate la guvernare și-au instalat mereu fidelii din teritoriu.

În așteptarea programărilor

Statul român a avut săptămâni întregi la dispoziție să organizeze desfășurarea etapei a II-a de vaccinare. Mai mult, autoritățile centrale și locale au știut de la bun început că printre cei mai vulnerabili la efectele epidemiei sunt românii din centrele rezidențiale publice. Vorbim de cetățeni aflați chiar în îngrijirea statului, oameni pe care statul îi putea lesne număra și include prioritar în gestiunea practică a efortului de vaccinare.

De numărat, România a reușit să-i numere pe cei găzduiți de sistemul de asistență socială care își doresc vaccinarea. De imunizat, însă, nu prea a reușit deloc să-i imunizeze prioritar. În condițiile în care DSP-urile solicită periodic doze de vaccin de la centrele regionale, neprogramarea prioritară a unor beneficiari înseamnă în mod practic nesolicitarea prioritară a dozelor necesare. Acestea din urmă nu stau să aștepte – ci sunt distribuite de centrele regionale către alte și alte acțiuni de vaccinare.

În mod efectiv, există și acum în România județe în care niciun beneficiar din serviciile rezidențiale ale statului nu a fost imunizat, pentru că DSP-urile locale nu au programat încă acțiunile prin echipe mobile.

Am solicitat pe 20 ianuarie tuturor direcțiilor de asistență socială (DGASPC) din țară să ne pună la dispoziție date despre numărul beneficiarilor din centrele rezidențiale care și-au exprimat dorința de a fi vaccinați, precum și despre numărul celor efectiv imunizați până acum.

Jumătate dintre DGASPC-uri ne-au răspuns până la publicarea acestui articol. Evidența statistică e departe de definiția din dicționar a termenului prioritar: mai puțin de o treime dintre românii aflați în îngrijirea statului, în centre sociale, fuseseră vaccinați până miercuri dimineața (20 ianuarie).

Brăila, Argeș sau Bistrița-Năsăud se aflau în situația de a nu fi vaccinat vreun beneficiar din centre rezidențiale.

Iar în Prahova, de exemplu, și în după-amiaza zilei de 21 ianuarie DGASPC-ul local aștepta ca direcția județeană de sănătate publică să-i programeze beneficiarii. Nici măcar unul dintre aceștia nu fusese încă vaccinat.

DGASPC Iași avea la startul zilei de 20 ianuarie doar 24 de beneficiari vaccinați din peste 600 care își exprimaseră dorința de a fi imunizați.

Direcția de Sănătate Publică Iași nu a comunicat DGASPC Iași datele de vaccinare și programul de deplasare a echipelor mobile în centre. Așteptăm răspuns pentru programări.”

, ne-a transmis structura locală de asistență socială.

Explicația are toate datele unui șablon, fiind livrată de mai multe DGASPC-uri ca răspuns la solicitarea de presă trimisă de reporterii Dela0.ro.

Un exercițiu ratat

Vulnerabilitatea extremă a beneficiarilor din centrele rezidențiale (publice sau private) este marcată de toate statisticile epocii COVID-19.

Cel mai recent raport ANDPDCA referitor la situația infectărilor cu noul coronavirus din sistemul de asistență socială arată că, de la startul pandemiei, aproape o treime din rezidenții centrelor s-au îmbolnăvit, iar 870 dintre ei au murit din cauza bolii. Cifra înseamnă cam 5% din totalul deceselor provocate de COVID în România.

În Prahova, de pildă, unde niciun beneficiar dintr-un centru rezidențial public nu a fost încă vaccinat, s-au înregistrat în ultimul an 17 decese provocate de coronavirus printre cetățenii găzduiți de sistemul de asistență socială.

Presa națională a relatat în ultima săptămână atât despre dorința multor beneficiari din această categorie de a fi vaccinați, cât și despre dificultățile punctuale întâmpinate în practică în cadrul acestui proces. Exemple sunt materiale jurnalistice publicate de cotidianul Libertatea sau de canalul public de televiziune.

E neclar când anume va reuși statul român, prin ministerul de profil și prin multitudinea de organe de coordonare a vaccinării, să imunizeze toți cei 15 mii de beneficiari din centrele rezidențiale ale statului. Lor li se adaugă, cel mai probabil, alte câteva mii de beneficiari din centrele private.

Însă e clar deja că procesul acesta, prioritar din vorbe, a fost în practică încă un exercițiu ratat de statul român.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.