» Puțin peste o treime (35,57%) dintre absolvenții unităților de învățământ tehnologic au promovat examenul de bacalaureat, arată o analiză Dela0.ro

» Cifrele sunt ca o ghilotină: doar 14.286 de reușiți dintr-un total de 40.162 de elevi școliți în liceele cu profil tehnic și intrați în sesiunea recent încheiată a examenului.

» În total, la nivel național sunt 52 de licee tehnologice cu o rată de promovabilitate egală cu zero.

» Ministerul Educației și-a propus în 2016 să ducă promovabilitatea pe acest palier de educație liceală la 70% în 2020.

» Am descoperit că ținta ministerială se bizuie pe o întreagă structură de planuri școlare, locale, regionale și naționale. Ele există – dar sunt o butaforie de acronime.

» 8 PRAI-uri și 42 de PLAI-uri orientează efortul de planificare strategică a învățământului tehnic românesc. Doar pe hârtie, însă – unde măsurile prescrise desenează an de an un viitor optimist, niciodată împlinit în realitate.

Filiera tehnologică aferentă învățământului secundar din România cuprinde aproximativ 40% din totalul elevilor de liceu. Reprezintă, cu alte cuvinte, o parte semnificativă a educației preuniversitare. 

La sesiunea de bacalaureat din iunie – iulie 2019 s-au înscris de la liceele tehnologice și colegiile tehnice 40.162 de elevi. Dintre aceștia doar 14.286 au promovat, potrivit datelor valabile pe site-ul dedicat al Ministerului Educației (după afișarea rezultatelor de la contestații), date adunate și compilate de Dela0.ro

Ceilalți 25.876 fie au fost respinși, dați afară din examen, nu s-au prezentat la toate probele sau pur și simplu nu s-au mai prezentat deloc la Bacalaureat. La nivelul ultimilor cinci ani, este cel mai mic număr de elevi din filiera tehnologică care reușesc să ia notă de trecere la examenul de bacalaureat.

Sunt 52 de licee tehnologice și colegii tehnice în România la care niciun elev nu a obținut această performanță a promovării.

E un dezastru mascat de tot felul de comitete, comisii, multe hârtii, analize, rapoarte, date pe care sistemul le tot adună de ani de zile pentru a îmbunătăți calitatea învățământului tehnologic național. În zadar, însă. Situația se înrăutățește și mai mult cu fiecare an care trece.

Dar pe hârtie ea arată promițător. Pentru organizarea filierei tehnologice sistemul educațional românesc a gândit și construit un mecanism de lucru complex, care nu ar avea cum să dea greș. Pe hârtie.

Eșecul învățământului tehnologic – deși o afacere construită în ani și ani de zile de balet al hârtiilor cu ștampile instituționale – pare să o ia prin surprindere pe Ecaterina Andronescu, ministrul Educației.

Δ Foto: Wikipedia

După ce Hotnews a prezentat o listă a liceelor tehnologice unde rata de promovabilitate a fost zero, Andronescu a fost întrebată despre rezultatele slabe înregistrate la filiera respectivă.

Ministrul a anunțat cu nonșalanță: urma să afle în următoarea zi dacă este primul an în care se întâmplă acest lucru, dacă este pur și simplu un accident sau dacă această situație se perpetuează de mai mulți ani de zile”.

Din 2014, în aproape niciun an rata de promovare la Bacalaureat nu a depășit 45% în liceele tehnologice. Excepția a fost anul 2017, când a fost 50% (Ministerul Educației ia ca referință în calcularea promovabilității numărul elevilor prezenți la bacalaureat, nu numărul celor înscriși).  

În ghidarea învățământului tehnologic, sistemul național de educație se bizuie pe Centrul Național de Dezvoltare a  Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT). Instituția (aflată în subordinea ministerului de resort) e responsabilă cu toate datele, analizele, strategiile ce privesc filiera tehnologică.

În primul mandat de ministru al Ecaterinei Andronescu (2000-2003) acest Centru a început să lucreze la un Model de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin Învățământul Profesional Tehnic (IPT). E în vigoare și astăzi. 

Chiar și așa eșecul unui sistem are încă capacitatea să o surprindă pe ministrul Andronescu

În Strategia Educației și Formării Profesionale pentru perioada 2016-2020, ministerul Ecaterinei Andronescu se angajase să ducă ponderea absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic declarați reușiți la examenul de bacalaureat de la 45% în 2014 la 70% în 2020.

Anul e 2019 și suntem la 35,57%.

Datele

În județul Dâmbovița din cei 646 de elevi înscriși la bacalaureat, doar 84 au promovat. Douăsprezece la număr sunt liceele tehnologice din județul menționat. La Liceul Tehnologic Voinești niciunul din cei 20 de elevi înscriși nu a luat notă de trecere. 

În Harghita sunt cinci licee la care, de asemenea, niciunul din cei 59 de elevi intrați în examen nu a promovat. 

La nivel național, arată datele compilate de Dela0.ro, sunt peste 25 de unități de învățământ din filiera tehnologică la care singurii care au luat bacalaureatul sunt elevi din generațiile anterioare, nimeni din generația actuală. 

Nici măcar în județele industrializate situația nu stă foarte bine. 

În Prahova, unul dintre județele cu cei mai mulți elevi din filiera tehnologică înscriși la bacalaureat – 2.118 – doar 986 au promovat.

În Argeș, 603 din cei 1.623 înscriși au luat notă de trecere.

În Alba doar 197 din 658 înscriși, iar în Constanța 634 din 1.667. Constanța este după București județul cu cele mai multe licee tehnologice și colegii tehnice – 31.

Sistemul

Învățământului tehnologic, pe hârtie, este strâns legat de piața muncii, de nevoile pieței, căci se presupune că formează profesioniști într-un domeniu tehnic. Tocmai de aceea solicitări de organizare a lui pot veni și din partea unor angajatori privați sau chiar a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). 

Ideea de funcționare a acestei filiere educaționale este simplă. Oferta de calificări a liceelor tehnologice trebuie să fie una adecvată nevoilor angajatorilor din zona respectivă. Nu poți forma sute de tehnicieni în industria alimentară când în regiunea ta cererea este pentru sute de profesioniști în construcții, de exemplu. 

Pentru a evita astfel de situații sistemul, adică Centrul Național de Dezvoltare a  Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT) a construit un mecanism special – acel model de planificare IPT. El presupune, în practică, conceperea și implementarea mai multor planuri de acțiune.

Învățământul tehnologic național se bizuie pe:

»» Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) – opt concepute la nivel național

»» Planul Local (judeţean) de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) – 42 concepute la nivel național

»» Planul de Acţiune al Şcolii (PAS)sute concepute la nivel național

Prin aceste planuri, numite documente de planificare strategică, se urmărește corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel regional, judeţean şi local.

Cei care întocmesc planurile se uită la previziunile demografice, contextul local, analizează capacitatea învăţământului profesional şi tehnic de a răspunde nevoilor identificate prin diagnoza contextului regional, judeţean şi local și stabilesc priorităţile, ţintele şi acţiunile pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic în concordanţă cu nevoile pieţei muncii.

În realizarea PLAI și PRAI se implică nu doar persoane din inspectoratele școlare, ci și reprezentanți ai Agențiilor Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, ai Agenției de Dezvoltare Regională, reprezentanți ai angajatorilor, patronatelor, sindicatelor. E un efort de organizare care aduce la masă toți actorii interesați. 

Să luăm, ca exemplu, județul Tulcea aflat în regiunea Sud-Est. 

Pentru regiunea menționată există Planul Regional de Acțiune pentru Învățământ 2016 – 2025. Fiecare regiune are PRAI – ul ei pentru perioada 2016-2025, toate realizate cu bani europeni.

PRAI este cel care setează cadrul general – context, probleme, nevoi, recomandări, evoluție demografică, șomaj, ocupare, ofertă, previziuni.

Luând în calcul toate aceste variabile, PRAI stabilește ținte pe termen mediu pentru oferta IPT pe niveluri de formare profesională şi domenii de pregătire. Decide practic la nivel de regiune care sunt calificările căutate, ce ar trebui apoi să se regăsească în oferta liceelor tehnologice. 

De exemplu, în regiunea Sud-Est clasamentul include mecanica, turismul și alimentația, dar și agricultura, industria textilă și pielăria. 

Țintele generale de la nivel regional sunt adaptate ulterior specificului fiecărui județ din regiunea respectivă. 

Aici intervine PLAI-ul special realizat pentru județul respectiv pentru perioada 2013 – 2020.

Clasamentul local față de cel din PRAI suferă, uneori, mici modificări. În mare însă, e consens cu privire la obiectivele învățământului tehnologic. Pe hârtie lucrurile sunt organizate și optimiste.

Cum arată însă aceste recomandări în oferta propriu-zisă a liceelor tehnologice?

În acest punct ajungem la PAS, planul școlii, ultima verigă în complexul instituțional. În multe situații – arată multiple documente similare consultate de Dela0.ro – PAS-ul este o alcătuire de hârtii care combină istoria școlii de la 1900 toamna cu generalități și obiective macro copiate cuvânt cu cuvânt din PRAI-uri și PLAI-uri. 

În Tulcea sunt opt licee tehnologice și un colegiu tehnic de la care s-au înscris la examen 429 de elevi. Au promovat 142, adică o treime.

Ne-am uitat pe oferta educațională a acestor unități pentru anul școlar 2018-2019. 

În cazul mecanicii, niciunul dintre licee nu a avut locuri pentru tehnicieni, ci doar locuri la profesional, mai exact 192. Trebuie menționat că învățământul profesional se poate organiza în cadrul liceelor tehnologice sau în școli profesionale. 

Însă 178 din cele 192 de locuri sunt la singurul liceu din Tulcea care are în cadrul său învățământ profesional dual. Asta înseamnă că există un contract între școală, elev și angajator care asigură angajarea elevului imediat după absolvire. Mai înseamnă și o bursă școlară pentru toți anii de studiu. 

În turism și alimentație sunt pregătiți tehnicieni la două licee, iar la profesională sunt două clase care pregătesc ospătari, vânzători în alimentație sau lucrători hotelieri. 

Industria alimentară are 112 locuri în programul școlar pentru 2018-2019. Același număr de locuri care se regăsesc în turism și alimentație. Protecția mediului primește 84 de locuri, iar agricultura 70. 

Pentru economic sunt 56 de locuri, pentru comerț 52 și pentru construcții 70. 

Inspectoratul Școlar Județean Tulcea monitorizează funcționarea filierei tehnologice – în principal pentru a vedea în ce măsură sunt respectate recomandările din PLAI și PRAI.

Potrivit inspectorului pe învățământ tehnic Laura Cristina Iordache aceste monitorizări se fac toamna și primăvara. Cât privește problema locurilor care în 2018-2019 nu respectă planul, Iordache susține că aici nu școala e de vină. Pur și simplu nu se fac clasele.

Nu vin elevii. Elevii nu vor să muncească, nu sunt încântați să muncească

, susține inspectorul. Și, continuă ea, e foarte greu să-i convingi că prin carte obții ceva. 

Iordache mai identifică și alte probleme – salariile mici pe care le pot obține cei care termină în comparație cu cele din afară, numărul mic de multinaționale în Tulcea. Soluția realistă pe care o vede la toate aceste probleme e consilierea elevilor de la clase mici. Când spune consiliere se referă la orientarea în carieră.

Realitatea

În realitate problemele sunt ceva mai complicate decât le prezintă inspectoratele școlare și au legătură cu sistemul, nu cu voința copiilor de a învăța sau munci. 

Prima problemă o enunță scurt și hotărât angajatorul. Am vorbit cu doi dintre dintre cei mai mari angajatori din Tulcea, județul pe care l-am luat ca studiu de caz. “Nu e niciun secret că liceele tehnologice nu răspund nevoilor de pe piața muncii. Nici poveste să o facă”, ne-au spus ambele surse.

Iar problemele continuă să se facă simțite și în interiorul sălilor de clasă. Liceele tehnologice au o bază materială slabă. Nu au ateliere, nu au laboratoare. Nu au instructori, nu au cadre didactice pregătite. Nu au parteneriate cu agenți economici pentru practică. 

Președintele Coaliției pentru Educație Daniela Vișoianu susține într-o conversație telefonică cu Dela0.ro că filiera tehnologică nu are cum să funcționeze  așa cum e gândită acum. Tehnologicul ar avea nevoie de mai mulți bani în primul rând. Adică alocarea per elev să fie semnificativ mai mare decât este acum. 

În mediul universitar, Ecaterina Andronescu a reușit să ajusteze coeficientul de finanțare semnificativ în plus la Politehnică.

Justificând, pe bună dreptate, că învățământul tehnic este peste tot în lume mai scump. Același lucru trebuia făcut și în filiera de liceu. 

Pe lângă finanțare, președintele Coaliției pentru Educație consideră că filiera tehnologică are nevoie și de specializări noi. De ce nu avem nimic pe IT, se întreabă Daniela Vișoianu.

Filiera tehnologică ar trebui să facă cu adevărat ceea ce propovăduiește în PRAI-uri și PLAI -uri – să introducă specialități cerute de comunitatea locală. În orașul Buziaș din județul Timiș, povestește Vișoianu, comunitatea tot cere o clasă de servicii pe care directorul liceului refuză să o organizeze. 

Încă o problemă identificată de Daniela Vișoianu are legătură cu modul în care a fost gândită această filieră tehnologică.

În clasele a IX-a și a X-a elevii de la tehnologic au trunchi comun cu cei de la teoretic. Trunchiul comun constituie o ofertă curriculară obligatorie și include activităţi comune pentru toți elevii; acesta corespunde numărului minim de ore prevăzut, în planul-cadru, pentru fiecare disciplină de studiu. 

Elevii de la tehnologic sunt starurile educației din România. Sunt singurii copii de la care cerem și nivel de calificare 4 și bacalaureat. La teoretic cerem doar bacalaureat, la profesional doar nivel de calificare 3

, spune Daniela Vișoianu.

Cu alte cuvinte avem un sistem care nu produce nici specialiști într-un anumit domeniu tehnic, nici teoreticienii. Ci unul care scoate pa bandă rulantă copii care nu iau bacalaureatul și nici nu au cu adevărat o calificare care să le permită intrarea pe piața muncii. 

Să schimbi un astfel de aranjament ar însemna inclusiv să renunți la catedrele teoretice, arată Daniela Vișoianu.

Ori așa ceva pare de neacceptat într-un sistem de educație construit mai ales pentru a face norme întregi unor profesori și mai puțin în interesul generic al elevului. E un sistem în care catedrele (și oamenii lor) sunt în carne și oase, iar băncile din fața lor, adică elevii, doar niște cifre care să mulțumească PRAI-urile și PLAI-urile.

A mai trecut o sesiune de BAC, s-a mai împlinit un an de planuri de acțiune.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.