Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

»» Luni de zile, statul român a susținut că nu știe numărul persoanelor unice testate în România pentru coronavirus, deși în realitate i se raporta zilnic această statistică.

»» Modul complet netransparent în care guvernarea PNL a ales să comunice public rezultatele testării naționale pentru coronavirus a generat, în plină pandemie, neclarități flagrante cu privire la datele raportate și eficiența efortului instituțional.

»» Iar acest fenomen a alimentat, treptat, o neîncredere tot mai mare a populației în declarațiile și măsurile statului. 

În seara zilei de 9 iulie 2020, postul de televiziune Antena 3 difuzează un interviu de 18 minute cu ministrul Sănătății Nelu Tătaru. Politicianul PNL anunță în cadrul dialogului difuzat că de la debutul pandemiei în România și până în prezent au fost testate 467.000 de persoane.

În aceeași zi – 9 iulie – statul român raportase un total de 809.663 de teste prelucrate și 30.789 de cazuri confirmate cu coronavirus la nivel național.

Ultima dată când autoritățile anunțaseră oficial numărul efectiv de persoane testate (nu de teste efectuate) a fost pe 19 martie 2020.

În perioada stării de urgență (martie-mai) atât Grupul de Comunicare Strategică (GCS, entitatea desemnată să gestioneze comunicarea guvernamentală în timpul crizei epidemiologice), cât și Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) au susținut că statul român știe doar numărul testelor prelucrate, nu și pe cel al persoanelor testate. De ce? Pentru că doar primul set de date putea fi extras din raportările instituționale, susțineau GCS și INSP.

De-a lungul stării de urgență instituite prin decret prezidențial, jurnaliștii au întrebat în repetate rânduri care e bilanțul exact al cazurilor unice testate pentru depistarea infecției cu COVID-19.

Solicitare fără precedent

La începutul lunii aprilie Centrul pentru Jurnalism Independent a transmis către Guvernul Orban, ministrul de Interne și Grupul de Comunicare Strategică o solicitare semnată de 97 de jurnaliști și 165 de redacții prin care cerea acces la informații publice și transparență. Printre infomațiile solicitate se regăsea inclusiv numărul persoanelor testate până la acel moment. Autoritățile nu au transmis niciun răspuns până în ziua de azi.

Însă guvernarea PNL a avut grijă să controleze aceste informații. Odată cu instaurarea stării de urgență, termenele de răspuns la solicitările de informații de interes public s-au dublat. Iar informarea asupra evoluției crizei epidemiologice s-a concentrat în mâinile Grupului de Comunicare Strategică.

Începând cu data de 21 martie autoritățile locale nu au mai avut voie să transmită nicio informație legată de testare. Când reporterii puneau întrebări specifice reprezentanților direcțiilor de sănătate publică, aceștia îi trimiteau la prefecturi, care la rândul lor susțineau că toate informațiile pot fi obținute de la Grup.

Însă de la GCS nu puteau fi obținute decât datele pe care guvernarea dorea să le comunice – restul informațiilor fiind întâmpinate cu tăcere sau, pur și simplu, cu minciuni. Susținerea oficială că statul român nu poate comunica numărul persoanelor testate pentru că astfel de date nu pot fi extrase din raportări a fost o astfel de minciună.

Aceeași lipsă de transparență cu privire la unul dintre criteriile fundamentale de testare (totalul cazurilor unice testate) a contaminat, în vremuri de pandemie, și INSP. Pe 18 martie Dela0.ro obținea în premieră – chiar de la INSP – cifrele defalcate ale testării pentru coronavirus, pe fiecare centru de testare funcțional la vremea respectivă. Cinci zile mai târziu, Institutul refuza să mai ofere aceste informații motivând că fusese stabilit un alt circuit al informațiilor.

Barajul informațional era deplin funcțional. Românilor li se spunea că sunt credibile și solide doar știrile oficiale. Iar presei îi fusese limitat serios accesul la date și informații publice.

Precizările ministrului

Până să facă în seara zilei de 9 iulie, la Antena 3, bilanțul actualizat al persoanelor testate pentru coronavirus, ministrul Sănătății Nelu Tătaru a mai vorbit public în trei ocazii despre acest criteriu.

»» Pe 29 mai, când anunța că erau 270.000 de cazuri unice testate (în aceeași lună GCS anunța că statul nu dispune de aceste date).

»» Pe 22 iunie, când susținea că în România erau 371.000 de persoane testate.

»» Pe 23 iunie, chiar înaintea parlamentarilor, cu ocazia dezbaterilor prilejuite de o moțiune simplă depusă de PSD împotriva sa – atunci ministrul Tătaru susținea că fuseseră efectuate 350.000 de teste unice.

Practic, începând cu ziua de 20 martie până în prezent nu a mai existat nicio raportare instituțională publică a numărului oficial de persoane testate, ci doar precizări ale ministrului Tătaru, de multe ori contradictorii. Observați, de pildă, că pe 22 iunie datele ministrului indicau 371.000 de persoane testate, iar doar o zi mai târziu numărul acestora scăzuse cu peste 20.000. 

Dela0.ro a început de la startul lunii iulie să solicite tuturor direcțiilor de sănătate publică din țară numărul de teste procesate și numărul de persoane testate la nivelul fiecărui județ.

Anunțul făcut de ministrul Nelu Tătaru la Antena 3 ne-a prins în mijlocul acestui proces. Deși datele testării sunt actualizate zilnic de instituțiile implicate și disponibile, uneori, la doar un click distanță, mai bine de jumătate din DSP-uri n-au reușit nici după 5 zile lucrătoare să ne furnizeze informațiile solicitate.

Având în vedere totalul deja anunțat public de ministrul Sănătății, am decis sa publicăm deja datele obținute de la 18 direcții de sănătate. Le vom completa (pe măsură ce primim răspunsurile DSP-urilor) în structura tabelară de la finalul acestui articol.

De ce considerăm atât de important acest criteriu al numărului efectiv de persoane testate pentru depistarea infectării cu coronavirus? Pentru că publicul are dreptul să fie informat corect cu privire la evoluția națională a pandemiei – și, mai ales, să aibă dimensiunea corectă a ceea ce epidemiologii numesc rată de pozitivare.

Comunicare netransparentă

Puțin peste jumătate din totalul testelor prelucrate (228.617) în cele 18 județe pentru care am obținut date reprezintă numărul persoanelor testate (123.175). Restul sunt retestări ale cazurilor pozitive de infectare. Concluzia parțială este că statul român – un contra-performer în materie de triaj epidemiologic și testare la începutul pandemiei – are lacune serioase și acum, chiar dacă și-a crescut constant capacitatea.

Dela0.ro a întrebat mai mulți directori DSP cum se face raportarea datelor testării către centru. Toți au solicitat ca explicațiile să nu le fie atribuite cu nume și prenume. Toate informațiile strânse în cadrul documentării arată că instituțiile statului au avut mereu evidența la zi a persoanelor testate.

Modul complet netransparent în care guvernarea PNL a ales să comunice public rezultatele testării naționale pentru COVID-19 a dus la nenumărate declarații contradictorii din partea celor care ar fi trebuit să informeze populația. Acest fenomen a generat, în plină pandemie, neclarități flagrante cu privire la testare, datele raportate și eficiența efortului instituțional. Iar acest fenomen a alimentat, treptat, o neîncredere tot mai mare a populației în declarațiile și măsurile guvernării. 

Există două criterii fundamentale ale testării naționale când vine vorba de investigarea epidemiologică a răspândirii infecțiilor cu coronavirus. Aceste criterii sunt numărul de persoane testate și numărul de teste procesate.

Până pe 19 martie autoritățile centrale anunțau zilnic numărul de persoane testate. La data de 18 martie, de exemplu, era vorba de 4.670 de persoane testate începând cu 26 februarie (data confirmării, într-un sat din județul Gorj, a primului caz de COVID-19). Tot pe 18 martie, cifra obținută de Dela0.ro de la cele zece centre care prelucrau probe era de 7.534 teste prelucrate.

Nelu Tătaru, la acea vreme secretar de stat în Ministerul Sănătății condus de Victor Costache, ne explica faptul că numărul de teste prelucrate era mai mare decât al persoanelor testate pentru că primul total cuprindea și retestările.

Foto: Guvernul României

Explicația e valabilă și astăzi.

O persoană infectată (care obține un rezultat pozitiv la primul test) mai face încă două teste, în cel mai bun caz. Sunt deja de notorietate cazuri ale unor persoane care au făcut 10, 15 sau chiar 18 teste până au reușit să obțină consecutiv două negative, ceea ce le-a permis într-un final externarea din spital. 

Începând cu ziua de 20 martie, comunicarea strategică a guvernării a schimbat macazul. Autoritățile centrale au început să anunțe zilnic numărul de teste prelucrate și nu au mai spus absolut nimic despre numărul persoanelor testate. Deși cu doar câteva zile înainte, raportarea ambelor totaluri mersese cap la cap, la nici o săptămână de la instaurarea stării de urgență statul român a început să susțină că nu cunoaște numărul exact al celor testați.

România testează mai puțin decât Serbia

Raportarea prioritară a numărului de teste prelucrate în detrimentul numărului de persoane testate nu este, în sine, o anomalie. În Europa, cele mai multe state au adoptat această strategie, a cuantificării – cu precădere – a testărilor. Sunt însă și țări care anunță cu întâietate numărul persoanele testate – Franța (de la finalul mai), Grecia, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Serbia și Suedia. 

Deși nu e nimic neobișnuit în a alege să te raportezi mai ales la numărul de teste prelucrate, este totuși imposibil de justificat democratic – mai ales în vremuri de criză – de ce ai alege să transmiți populației că tu, guvernarea, nu cunoști de fapt numărul persoanelor unice testate. 

Numărul testelor prelucrate poate lăsa impresia că testezi mult ca stat. Numărul persoanelor testate e mai puțin util în acest sens. Pe 9 iulie ministrul Tătaru a spus că sunt 467.000 de persoane testate. În acea zi autoritățile au raportat că avem 809.663 de teste procesate. 

Țări europene cu populație mai mică decât a României (sau comparabilă) au reușit să testeze mai multe persoane în același interval epidemiologic. Suedia, cu aproape jumătate din populația țării noastre, a testat 600.000 de persoane. Olanda, cu o populație de 17 milioane, a testat 681.931 de persoane, iar Serbia cu aproape 9 milioane de locuitori a testat 471.700 de persoane. 

Numărul testelor prelucrate – neînsoțit de alte date fundamentale ale testării – poate lăsa și impresia că te confrunți ca stat cu o pandemie mai blândă. Totalul raportat are un rol important în stabilirea ratei de pozitivare.

În România rata de pozitivare rezultă din raportarea cazurilor pozitive la numărul de teste prelucrate. În mod evident această rată e mai mică decât atunci când e calculată raportând cazurile pozitive la numărul persoanelor unice testate.

În anii anteriori, în situații epidemiologice provocate de infecții virale comune, autoritățile de profil din România au calculat rata de pozitivare raportând numărul de cazuri la numărul persoanelor testate.

În anii anteriori, însă, guvernarea nu trebuia să demonstreze cu orice preț (chiar și cu prețul informării oneste a cetățenilor) că se luptă eficient cu un agent patogen.

Declarații contradictorii

Pe 1 mai 2020 GCS și INSP ofereau declarații publice în care susțineau că statul nu știe numărul de persoane testate. 

În ce privește numărul persoanelor testate, distinct de numărul testelor prelucrate, la acest moment nu avem posibilitatea de a extrage această cifră din bazele de date întrucât raportarea se face cumulat doar pe număr de probe/teste lucrate. Ce se poate preciza este faptul că, în medie, sunt realizate 3 teste în cazul fiecărui caz confirmat,

declara Grupul pentru G4Media

Întrebat de Libertatea câte persoane fuseseră testate, INSP fanda, oferind practic cam același răspuns neștiutor: 

Până la data de 30.04.2020 s-au efectuat 175.374 testări.

Pe 15 iunie Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, era întrebat la Antena 3 câte persoane fuseseră testate până în acel moment. 

Dacă am numărul de teste, înseamnă că numărul de persoane testate  sunt cazuri noi. Noi nu raportăm, cel puțin așa știu eu, INSP nu raportează retestările,

susținea fără noimă Raed Arafat în încercarea (reușită în cele din urmă) de a evita un răspuns clar. 

Explicațiile instituțiilor

Dela0.ro a contactat atât Grupul de Comunicare Strategică, cât și INSP, solicitând lămuriri pentru pozițiile contradictorii adoptate în ultimele luni. 

Mesajul GCS a fost că guvernarea s-a achitat cu brio de imperativul transparenței și că a comunicat de fiecare dată datele pe care le-a avut la îndemână. Între timp, însă, s-au schimbat criteriile de raportare, motiv pentru care statul are în iulie mai multe date raportate de DSP-uri și laboratoare decât avea în aprilie sau mai. 

Față de momentul în care am fost solicitați să facem precizări referitoare la numărul de persoane testate – și am precizat că nu deținem această informație ci numai cea referitoare la numărul total de teste prelucrate – au existat actualizări ale modului de raportare și prelucrare a informației care i-au permis ministrului să răspundă la acea întrebare restantă care a apărut în spațiul public. Din acest punct de vedere nu este vorba despre o conciliere de poziții, ci de categorii de informații diferite.

Poziția GCS este pur și simplu neîntemeiată pe fapte, din moment ce DSP-urile au raportat în permanență, zilnic, numărul efectiv al persoanelor testate în România. De altfel, pe 18 martie statul român știa și câte cazuri unice testase, și câte teste prelucrase. Abia după 20 martie guvernarea a pierdut criteriul statistic, având nevoie de luni de zile pentru actualizări ale modului de raportare și prelucrare a informației care să-i permită să răspundă la întrebarea restantă.

Șefa INSP Adriana Pistol a ales o altă strategie pentru a explica poziția neștiutoare adoptată de instituție în mai. Pistol a apelat la o nuanță, susținând că INSP nu primește decât numărul de teste, dar că:  

În platforma Ministerului Sănătății există și numărul de persoane testate total. Se raportează direct de laboratoare la minister într-o platformă dedicată laboratoarelor numărul total de persoane testate. Zilnic. 

Practic declarația Adrianei Pistol contrazice declarația GCS și betonează faptul că numărul persoanelor testate a fost mereu la dispoziția autorităților. 

De buna informare a guvernării PNL s-a ocupat Serviciul de Telecomunicații Speciale, care a pus la dispoziția instituțiilor interesate o aplicaţie informatică destinată centralizării datelor statistice.

Din prima jumătate a lunii martie folosesc această aplicație pentru raportarea datelor testării entități precum Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică, cele 42 de direcţii de sănătate publică, spitale, centre de testare, dar și Ministerul Afacerilor Interne.

Orice date introduse de către laboratoare sau direcțiile de sănătate publică au fost și sunt vizibile pentru toate aceste instituții. Raportarea e într-adevăr încrucișată. Laboratoarele introduc date legate de testare atât pentru INSP, care strânge datele pentru Ministerul Sănătății, cât și pentru DSP, care are rolul de a verifica conformitatea lor la nivelul fiecărui județ. 

În rezumat, raportările publice de teste zilnice sunt probe / teste procesate. Ele conțin inclusiv retestările. Cazurile noi raportate oficial zilnic sunt strict cazuri noi. Ele nu conțin și persoane retestate care rămân pozitive. În permanență, însă, autoritățile au cunoscut numărul exact al cazurilor unice testate. Niciuna dintre datele de mai sus nu ar avea sens în absența acestei statistici primare: a persoanelor, cu nume și prenume, supuse acțiunilor de testare.

Epilog statistic

Testarea națională (în regim public) se realizează pe baza unor criterii stabilite de INSP, care sunt actualizate frecvent în funcție de evoluția pandemiei, și pe baza unor dispoziții ale DSP-urilor.

Din luna mai, pe lângă testele dispuse de DSP-uri, oamenii pot face și teste la cerere în laboratoarele private. Acestea sunt obligate să raporteze doar cazurile pozitive. Cu alte cuvinte, ce numără statul și anunță în fiecare zi sunt testele realizate în cele aproape 100 de centre (număr valabil pe 10 iulie) incluse în programul național de testare susținut de stat. 

Am întrebat cele 42 de DSP-uri câte teste au fost prelucrate la nivel de județ și câte persoane au fost testate. 

Ne-au răspuns până la momentul publicării acestui articol 18 județe. Totalul testelor prelucrate de acestea este de 228.617 de la startul pandemiei. Totalul persoanelor testate în aceste județe – 123.175. Sunt datele raportate până la data de 5 iulie.

Județele care au răspuns: Sibiu, Dolj, Buzău, Alba, Argeș, Brăila, Caraș – Severin, Cluj, Dâmbovița, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Mureș, Teleorman, Vrancea, Covasna, Prahova și Giurgiu

Dintre acestea Cluj și Alba au testat cele mai multe persoane: 21.021, respectiv, 22.017. Până la data de 5 iulie cele două județe aveau 693, respectiv, 467 de cazuri pozitive. 

Sunt urmate de Dolj cu 12.373 de persoane testate până la data de 5 iulie, Hunedoara (7.416), Harghita (7.133), Argeș (6.507), Mureș (6.333), Buzău (5.168). În coada clasamentului se află Teleorman cu 2.636 și Caraș-Severin cu 1.995 de persoane testate până la data de 5 iulie. 

Este important de precizat din nou că aceste cifre nu cuprind persoanele care se testează la cerere în spitalele private. 

Din cele 18 județe care au răspuns, Clujul are șase centre de testare, Harghita patru, iar restul unul sau două. 

Grupul de comunicare strategică susținea pe 1 mai că raportarea se face doar pe numărul de teste. Totuși, ce date colectează și raportează DSP-urile către instituțiile statului și sub ce formă? Toți directorii structurilor de sănătate publică contactați de Dela0.ro au susținut ferm că au raportat mereu atât testele prelucrate, cât și numărul persoanelor testate. Nici nu ar avea cum altfel.

Vom actualiza datele din tabelul de mai jos pe măsură ce primim răspunsurile de la celalalte 24 de DSP-uri. 

DSP-uriTeste prelucratePersoane testate
Sibiu5.6762.844
Dolj17.19812.373
Cluj64.64121.021
Buzău9.4415.168
Alba28.89122.017*
Argeș14.6596.507
Brăila3.8723.051
Caraș-Severin3.4001.995
Covasna5.8192.509
Dâmbovița6.1554.427
Giurgiu4.7163.553
Harghita9.7897.133
Hunedoara12.3127.416
Ialomița6.8954.264
Mureș13.4706.333
Prahova10.2345.723
Teleorman3.1342.636
Vrancea8.3154.205
Bacău7.1766.726
Bihor22.97016.467
Botoșani14.5597.254
Brașov35.10825.791
Galați10.3177.134
Iași44.87534.326
Ilfov10.1927.296
Olt4.8534.683
Suceava34.01718.806
Timiș35.36215.047
Tulcea6.9504.461
Vaslui4.9473.828
Sălaj3.8352.276
Gorj 4.5072.617

*Din cele 22.017 de persoane testate aproape 13.500 au fost testate în baza metodologiei. Restul sunt persoane din primării sau firme private testate din sponsorizări. Prin sponsorizări se înțelege achiziționarea de kit-uri de testare de către entitățile menționate și apoi donarea lor către cele două centre de testare.

4 COMENTARII

  1. Felicitări pentru articol.
    Lipsa de transparență naște monștri.
    O mică observație privind demersul dvs.: când contabilizați numărul persoanelor testate, pe județe, este posibil să aveți înregistrări duble: aceeași persoană poate fi testată în două (sau mai mai multe) județe: de exemplu, în cel în care a fost identificată drept contact al unul bolnav, apoi în județul de reședință, apoi în cel în care a fost internată.

  2. Nu am mai intrat în detalii pentru că devenea mult prea stufos, dar din ce ne-au explicat oamenii din sistem (în cadrul documentării) fiecare caz suspect e introdus nominal în aplicația informatică – apoi în dreptul lui sunt adăugate testul 1, testul 2 și tot așa. La acea platformă construită de STS au acces instituțiile centrale interesate, dar și cele locale implicate – DSP-uri, laboratoare, spitale. Testele sunt clar numărate oriunde sunt făcute. Dar acolo unde cazul deja înregistrat și-a făcut testul 2 sau 3 este vorba de retestare și atunci sistemul informatic nu-l mai numără la persoane testate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.