Digitalizarea administrației nu este un scop în sine. Digitalizarea înseamnă timp câștigat – de oameni și de economie. Cu cât scurtezi mai mult timpul pe care îl petrec cetățenii în interacțiuni cu administrația, cu atât le câștigi încrederea în stat.
Paragraful anterior sintetizează mesajul transmis de președintele Nicușor Dan în noiembrie 2025 la un eveniment dedicat guvernanței digitale, organizat de Edge Institute. La momentul acela ne aflam deja în plin șantier documentar, compilând date obținute de la aproape 300 de primării urbane, cu scopul de a obține o imagine nefardată a digitalizării administrației locale din România.
Astăzi, la publicarea acestui set semnificativ de date publice obținute și corelate de jurnaliștii Dela0.ro, concluzia este că președintele Dan a exprimat mai degrabă un deziderat. Ceva ce ne rămâne de făcut pe viitor. În sute de primării de orașe sau municipii digitalizarea nu câștigă neapărat timp pentru oameni – și cu atât mai puțin câștigă încredere pentru stat.
În primul rând, efortul documentar întreprins de publicația noastră (care a coordonat un colectiv de 33 de studenți la jurnalism pentru a trimite sutele de solicitări de acces la informații de interes public) subliniază o problemă majoră de transparență pe care o au administrațiile locale din România.
Aproape 10% dintre primăriile interpelate – printre ele, mari centre urbane precum orașul Sibiu sau cele mai multe dintre sectoarele Capitalei (inclusiv sectorul condus de politicianul ales recent în funcția de primar general!) – nu au dat curs solicitării, ignorând obligația legală. Printre primăriile care nu au răspuns deloc se află și Bârlad, Câmpulung, Caracal, Buftea, Bragadiru sau Popești-Leordeni.
În al doilea rând, proiectul de date întreprins de Dela0.ro arată că, și dacă nu e un scop în sine, digitalizarea primăriilor mari din țară nu are tocmai un scop precis. Peste 90% din structurile edilitare locale care au furnizat datele solicitate nu au o strategie de digitalizare adoptată de consiliul local. Coerența planurilor de dezvoltare digitală e sublimă – dar lipsește aproape cu desăvârșire.
Monitorizarea acestor eforturi administrative este și ea o himeră. Foarte puține primării urbane din țară știu că vor să ajungă din punctul A în punctul B. Cele mai multe știu doar că dă bine să cheltuie niște bani publici pentru digitalizare.
Date lipsă
Definirea problemei. Deși digitalizarea administrației e un proces demarat de ani de zile, nu știm exact care este scorul național al eforturilor locale de digitalizare.
Nu știm care e coerența generală a proceselor de digitalizare. Nu știm câte primării și-au îmbunătățit prezența instituțională online – și cum. Nu știm cât au investit în digitalizare și pentru implementarea căror servicii electronice. Nu în ultimul rând, nu știm dacă există o corelație precisă între costurile bugetare cu digitalizarea și eficiența & capacitatea primăriilor digitalizate.
Dela0.ro și-a propus să obțină aceste date trimițând 325 de solicitări de acces la informații publice către toate primăriile urbane din România (orașe, municipii și primăriile de sector din București).
Rezultatul. La capătul a aproape trei luni de efort documentar, publicăm o hartă interactivă care ilustrează condiția actuală a digitalizării administrației locale. Această hartă nu este un punct final. Este un punct de plecare pentru viitoare subiecte și materiale de presă pentru jurnaliști de presa centrală sau locală. La pachet cu interpretarile vizuale ale datelor, Dela0.ro publică integral toate răspunsurile obținute de la primăriile de orașe și municipii din România.
Pentru că nu toate primăriile au respectat legea (care le obligă să răspundă la solicitările formulate în baza Legi 544 din 2001), cheltuielile listate sunt doar parțiale. În multe cazuri reporterii Dela0.ro au recus la căutări încrucișate pe portalul de achiziții publice pentru a completa răspunsuri pe care primăriile ar fi trebuit să le ofere integral.
Metodologia. Elementul central al hărții interactive este scorul de digitalizare. Pentru calcularea acestuia am solicitat primăriilor informații și date specifice despre aplicațiile și fluxurile digitale pentru cetățeni existente la nivelul unității administrative; despre aplicațiile și fluxurile pentru funcționari; despre soluțiile digitale Smart City implementate.
Aplicațiile pentru cetățeni se referă la soluțiile digitale aflate la dispoziția cetățenilor pentru a interacționa cu administrația locală. Vorbim, mai exact, de servicii publice digitalizate. Adică de soluții electronice menite să scurteze timpul pe care îl petrec cetățenii în interacțiuni cu administrația.
În funcție de răspunsurile primite la solicitările de acces la informații de interes public, am împărțit primăriile în mai multe categorii: primării care oferă doar posibilitatea plății online a taxelor și impozitelor, prin Ghișeul.ro sau alte aplicații; primării care oferă, pe lângă plata online a taxelor și impozitelor, și posibilitatea depunerii de documente pe site-ul propriu; primării care au integrat plăți și depuneri de acte într-un portal simplu de servicii electronice; primării care au un sistem integrat de fluxuri digitale, capabil să “lege” soluțiile electronice puse la dispoziția cetățenilor de soluțiile interne folosite de funcționari.
Primăriile din ultima categorie au fie un portal complex de servicii electronice, fie o platformă integrată de servicii, capabilă nu doar să înregistreze și elibereze documente, ci să aloce utilizatorilor conturi unice pentru o digitalizare completă a interacțiunii cu administrația.
În cazul aplicațiilor pentru funcționari am evaluat soluțiile și fluxurile digitale puse la dispoziția angajaților primăriei pentru a-și desfășura activitatea. Am împărțit primăriile după patru criterii: cele care nu au implementat soluții/fluxuri digitale interne; cele care pun la dispoziția funcționarilor soluții digitale simple (cele mai frecvente sunt cele legate de activitatea contabilă); cele care au ecosisteme interne parțial digitalizate; cele care fluxuri interne complet digitalizate.
Pentru componenta Smart City am folosit patru categorii de clasificare: primării care nu au implementat nicio soluție Smart City; primării care au un proiect-pilot în desfășurare sau soluții în implementare; primării care au implementat soluții Smart City simple; primării care au implementat soluții Smart City complexe.
Administrație repetentă la capitolul digitalizare
Interpretările. Dintre rezultatele care oferă o imagine a felului în care se digitalizează primăriile de orașe și municipii din România menționăm:
> cu un scor mediu național de 4.57 (din 10), administrația publică locală din orașele României încă este repetentă la capitolul digitalizare. Scorul național a rezultat în urma aplicării metodologiei de analiză a datelor menționată mai sus. Nu avem pretenția că acesta este un adevăr absolut – dar, dacă ne raportăm la sutele de milioane de euro investite în digitalizarea primăriilor de orașe și municipii în ultimii cinci ani, rezultatele produse de aceste investiții nu indică eficiență sau o dezvoltare sustenabilă, gândită pe termen lung.
> lipsa unei strategii de digitalizare este flagrantă. Doar 22 de primării mari din țară au elaborat și aprobat în consiliile locale astfel de documente specifice, esențiale pentru a avea un plan coerent de dezvoltare digitală.
> infrastructurile neconectate și site-urile vechi reprezintă încă norma pentru multe primării urbane. În aceste condiții, este aproape imposibil să găsești soluțiile digitale moderne pentru cetățenii din comunitățile respective.
> implementarea digitalizării e o chestiune de noroc. O politică publică fundamentală care depinde în mod esențial de viziunea (sau lipsa de viziune) a politicienilor care conduc vremelnic primăriile.
> 32 de primării de orașe și municipii în România au instalate pe calculatoarele de lucru sisteme de operare precum Windows XP și Windows 7.
> un sfert din primăriile de orașe și municipii oferă doar plata online a taxelor și impozitelor (prin Ghișeul.ro sau alte aplicații).
> 7% din primăriile de orașe și municipii nu au implementat niciun fel de soluții/fluxuri digitale interne, pentru funcționari.
Un indicator al gradului de digitalizare îl reprezintă și faptul că multe din răspunsurile pe care le-am primit de la primării au fost sub forma unor documente scanate, în condițiile în care conțineau link-uri ce ar fi trebuit accesate sau structuri tabelare din care trebuiau extrase cheltuieli bugetare.
Am primit inclusiv răspunsuri completate de mână.
Harta interactivă conține două reprezentări grafice: o mapare națională a digitalizării orașelor, dar și fișe individuale (cu informații detaliate) ale primăriilor evaluate în cadrul documentării. Pentru a accesa fișele individuale, faceți click pe bulinele de pe harta națională (aceasta poate afișa separat și regiunile țării) sau căutați orașul dorit folosind câmpul de căutare de pe hartă.
Un format wide al hărții interactive poate fi vizualizat AICI.
- Material realizat în proiectul „DigITup” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea EDGE Institute.
Salutare,
Nu am verificat decat pentru municipiul Galati si pot sa va spun ca raspunsul Primariei este un bullshit. Ce anume exact a implementat si functioneaza, reprezinta cateva optiuni de programari online.
Imaginati-va digitalizarea gandita de Primaria Galati unde se pun la dispozitie platforme pe care nu te poti autentifica, adrese de email pentru transmitere a documentelor la care nu raspunde nimeni, aplicatia de sesizare a diverselor probleme unde raspunsul vine dupa 1-2 luni de zile.
Nu stiu ce inseamna acest SmartCity in aceptiunea dlui Pucheanu, dar cu siguranta e la ani lumina de servicii online reale, oferite de diferitele departamente ale Primariei pe care o conduce.
Daca o statie bus nefunctionala si niste statii de incarcare pt dispozitive mobile inseamna pt Primarie oras smart… mai avem de lucru. Mult tare de tot.
In concluzie, realitatea din teren poate fi (si de multe ori este) diferita de ceea ce prezinta oficialitatile.
Am observat și noi o serie paradoxuri, diferențe între ce au răspuns primăriile și ce se vede pe site-uri. Primării care au luat fonduri pentru portal de servicii și ele au de fapt doar plată taxe și impozite, primării care au luat bani pentru platformă de servicii care nu se deschide. Pe unele dintre ele urmează să le menționăm. Era însă imposibil să verificăm acolo unde e nevoie de cont de autentificare. La soluții smart city am putut să mai facem curățenie căutând proiectele de implementare sau achizițiile ca să vedem exact ce e acolo. Am avut primării care spuneau că au soluții smart city pentru că aveau bănci inteligente. De aceea am folosit o clasificare – proiecte pilot/în implementare, soluții simple și soluții complexe. Din nou, era imposibil să verificăm și care funcționează în realitate. Tocmai de aceea am pus la dispoziție răspunsurile primăriilor. Harta e o centralizare necesară în lipsa completă a datelor, dar e doar un punct de pornire pentru o serie de investigații legate de cum au fost cheltuiți bani, pe ce, care sunt rezultatele reale și așa mai departe. Și aici intervine inclusiv presa locală.