“Nu ar fi mai bine sa plecati inapoi?”, ma intreaba, pe mine si pe ceilalti imigranti est-europeni din Olanda, site-ul lansat recent de Partidul pentru Libertate (PVV) al controversatului Geert Wilders. Pentru a afla daca sunt o hoata nerusinata, am mers din olandez in olandez, solicitandu-le parerea.
Europarlamentarul Sebastian Bodu ne cere sa nu mai cumparam produse olandeze, pentru a-l obliga pe premierul batav sa sanctioneze aparitia unui site cu continut discriminatoriu la adresa imigrantilor. Un boicot comercial, insa, s-ar putea sa aiba exact efectul unui bumerang: sa intareasca discursul extremist.
Semnalele de alarma trase de organizatiile ecologiste in cazul operatiunilor de exploatarea a gazelor de sist nu-i impresioneaza pe geologii romani care sustin oportunitatea valorificarii zacamintelor. In viziunea lor, pericolele pentru mediu si sanatatea oamenilor ar fi „chestiuni de domeniul basmelor”.
Gigantul american Chevron se pregateste sa extraga gaze de sist din pamantul Moldovei, cu acordul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. Afacerea pare un joc de sah cu sanatatea si viitorul localnicilor neinformati. E o poveste cu „investitii” si cuvinte pe care autoritatile se feresc sa le pronunte: poluare, cancer, sol distrus. O interventie bulgareasca ar putea fi salvarea.
Intr-o lume in care femeile castiga tot mai multe dintre spatiile controlate odata doar de barbati, se produce si efectul invers. Ultimii au devenit mai nesiguri, in timp ce primele isi asuma roluri pana nu demult aflate in apanajul exclusiv al barbatilor. Intre cele doua sexe se schimba, insa, pana si regulile referitoare la cine face primul pas.
Doi ecologisti nordici strang bani din vanzarea materialelor pornografice pentru a salva padurile planetei. Cu mii de adepti in toata lumea, organizatia lor – Fuck for Forest – a derulat proiecte in Brazilia, Ecuador, Costa Rica si Slovacia. Trendul neconventional a ajuns si in Romania. Randurile urmatoare se citesc pe propria raspundere.
Ce merita retinut din noianul de zgomote si atitudini care inconjoara Piata Universitatii de la mijlocul lunii ianuarie? Ce trebuie inteles din zecile de proteste care au impanzit Romania? Merg in Piata de la inceputul evenimentelor. Am vazut acolo cum credinta neclintita in faptul ca “omul sfinteste locul” sufera acum o lovitura teribila. Iata de ce.
In Piata Universitatii, in spatiul unei crescande furii anti-sistem, acolo unde oamenii isi striga nemultumirea, in locul unde bataia poate erupe oricand, urmata de aburii usturatori ai gazelor lacrimogene, e posibila dragostea. Aceasta este povestea intalnirii a doua priviri, in cea de-a saptea seara a protestelor din centrul Bucurestiului.
Deliric 1 canta despre cei adaptati si foarte infipti in sistem. Pentru cei neintelesi, neluati in seama de sondaje, pentru virgula din statistici, pentru tot ce inseamna subteran si subsol, de bloc si de cartier. Iar in ultimele zile, multi dintre cei care se regasesc in versurile sale isi scandeaza furia in Piata Universitatii.
Roma traditions have turned into a resistance pillar in a structure no one wants to keep building on. The same type of phenomenon is affecting their language, very rich in dialects and synonyms. Just like the old crafts, Gypsy dialects tell the story of a stormy history. Nowadays, both language and traditions, which tell a story about ethnic normality, are at risk.
