“Stim cu totii ca in spatele demersului s-a aflat Biserica. Dar si Biserica functioneaza tot ca un ONG. Poate tocmai de aceea foarte multe ONG-uri clasice au o nemultumire: pur si simplu, BOR e un ONG prea mare si prea puternic. Dar asta nu indeamna BOR la aroganta, ci la responsabilitate sociala”, scria in mai 2016 preotul Eugen Tanasescu, un contributor al platformei de bloguri de la ziarul Adevarul, despre Coalitia pentru Familie, aflata in centrul atentiei in ultimele saptamani.
Asa este: intuim toti implicarea Bisericilor (adica a institutiilor de cult) in demersurile si actiunile Coalitiei, dar nu cunoastem felurile in care aceasta implicare s-a manifestat (dincolo de sustinerea discursiva acordata in diverse luari de pozitie sau comunicate clericale).
Adevarul e ca, de fapt, nu prea stim mai nimic concret despre relatia dintre aceasta puternica entitate, Coalitia, si institutiile de cult care o sustin.
Inalta ierarhie a Bisericii Ortodoxe Romane a anuntat inca de la inceputul anului 2016 ca sprijina obiectivele Coalitiei, motivand ca “este nevoie de o mai multa intensificare a vietii spirituale, de coresponsabilitate si cooperare intre cler, credinciosi si mireni, intr-o societate secularizata din ce in ce mai ostila Bisericii”.
Alte forme de sustinere a Coalitiei s-au manifestat abia recent, in contextul votului din Camera Deputatilor pentru declansarea referendumului de modificare a Constitutiei, prin inlocuirea termenului “soti” din articolul 48 cu “un barbat si o femeie”.
“Doar casatoria dintre un barbat si o femeie, si numai in acest caz vorbim de casatorie, poate garanta supravietuirea unei societati si a culturii sale; aceasta nu poate fi pusa pe picior de egalitate cu alt fel de uniuni pe care echivocul din termenul ‘soti’ il poate ascunde”, noteaza clerul catolic intr-un comunicat remis la inceput de mai 2017, dupa sesiunea plenara a Conferintei Episcopale Romane.
Dar nu doar principalele Biserici crestine s-au raliat demersului. Conform declaratiilor facute de reprezentanti ai Coalitiei pentru Familie, semnaturile din cadrul campaniei de modificare a Legii fundamentale au fost stranse cu ajutorul a peste 70.000 de voluntari de toate confesiunile: ortodocsi, catolici, greco-catolici, baptisti, penticostali, crestini dupa evanghelie, adventisti si reformati.
“Este perfect adevarat ca ne bucuram de sprijinul bisericilor si confesiunilor ai caror membri fac parte din Comitet si din corpul voluntarilor care strang semnaturi“, spunea la inceput de 2016 Mihai Gheorghiu, presedintele Comitetului de initiativa al Coalitiei pentru Familie.
Potrivit site-ului organizatiei, 46 la numar sunt membrii Coalitiei. O incursiune in existenta lor institutionala n-a fost facuta. Stim ca avem cateva puncte pe o tabla, dar nu vedem firele care le leaga si nu avem dimensiunea exacta a pozitiilor lor in spatiul public.
“Nu se incadreaza neaparat in zona cultelor, dar as fi tare curios de legaturile Coalitiei pentru Familie”, ne-a scris unul dintre sustinatorii initiativei Sa fie lumina, un proiect jurnalistic de amploare in cadrul caruia participa si reporteri Dela0.ro
Il contrazicem: subiectul se incadreaza in zona cultelor, pentru ca vorbim tot despre o modalitate prin care Bisericile (ca institutii ale diferitelor culte) “joaca” pe scena publica, influentand, in acest caz cat se poate de direct, vietile cetatenilor.
Mai dam un exemplu. Una dintre organizatiile membre ale Coalitiei pentru Familie a facut in 2014 obiectul unei anchete declansate la solicitarea unui minister din Guvernul Romaniei. Ancheta a venit dupa ce mai multe aspecte ce tineau de inclinatii pro-legionare ale respectivei organizatii fusesera reclamate oficial.
Organizatia reclamata prezenta elogios activitatea Miscarii Legionare, cita din ideologii sai interbelici si disemina lucrari si pozitii legionare. Intr-un document al respectivului minister (aflat in posesia Dela0.ro), prin care informa in legatura cu cercetarile efectuate, se noteaza negru pe alb: “o mare parte a aspectelor sesizate se confirma”.
Urmarea? Niciuna concreta.
Activitatea acestei organizatii, in particular, precum si toate semnele de intrebare legate de Coalitia pentru Familie la modul general, se afla printre subiectele pe care am vrea sa le documentam si publicam in cadrul seriei Sa fie lumina.
Daca priviti tot acest tablou in ansamblul lui, concluzia se impune de la sine: chiar avem nevoie sa fie lumina. Dar e un efort pe care nu-l putem face singuri. Doar impreuna putem sa stim mai mult si sa vedem firele (acum invizibile) care leaga multiplele puncte disparate.
Conform dictionarului, faclia este o lumanare mare, ca un fel de torta, folosita in biserica. O coalitie pentru faclie e necesara pentru a lumina, printre multe altele, si subteranele Coalitiei pentru Familie. Noi credem ca este important si ca, pe termen lung, vom castiga toti din asta.
Ce-i de facut? Nimic complicat – proiectul Sa fie lumina are nevoie de 600 de donatori recurenti care sa subscrie, in medie, 10 euro lunar. Sau de 1200 de donatori recurenti care sa dea, in medie, 5 euro lunar.
Grosso modo, sunt absolut necesari o mie de cititori care – intelegand ca subiectul campaniei e de maxim interes public si ca reporterii din echipa nu-l pot trata in forma propusa decat asigurandu-si acoperirea costurilor de documentare – vor sprijini demersul cu 5-10 euro pe luna. Asta inseamna echivalentul catorva pachete de tigari. Sau echivalentul a doua-patru beri in oras. Sau al unui bilet la film.
Variantele de subscriptie sunt disponibile pe site-ul www.safielumina.ro
Restul facem noi – punem la bataie mai bine de o duzina de reporteri din presa alternativa (de la unele dintre cele mai importante organizatii de profil) si vreme de doi ani de zile documentam si publicam investigatii si reportaje despre institutiile de cult. Despre toate.
Sa fie lumina!
Ce nu poate lasa in urma Diana Oncioiu
Ce nu poate lasa in urma Iulian Andrei
-
O carte
-
Un clasic
-
O destinatie
-
Un proiect
-
Un interviu
-
Harfele
Ce nu poate lasa in urma Vlad Stoicescu
-
j-ul mic si J-ul mare din “jurnalism”
