Complicitate la crima

Nu se poate calcula numarul celor care au decedat din vara lui 2015 incoace pe fondul bolilor asociate consumului de droguri si care ar fi avut o sansa sa traiasca daca actiunile asumate pe hartie de statul roman ar fi avut corespondent in realitate. Se poate spune insa ca oameni au murit si ca exista in asta o vina sistemica.

0

Guvernarea PSD (nu ca ar fi fost altele mai breze in domeniul asta, politicile si activitatea anti-drog si anti-SIDA ale statului roman functionand peren la limita dezastrului) a taiat recent bugetul destinat asistentei si tratamentului consumatorilor, lasand practic fara obiect un Program de Interes National (PIN) lansat in vara lui 2015 si ajuns in 2017 in moarte clinica, fara vreun obiectiv bifat.

Asumat prin hotarare de guvern acum doi ani de zile, acest Program avea ca tinta reunirea principalelor directii de preventie si asistenta ale statului roman in chestiunea consumatorilor de droguri, prin instituirea unui sistem de grant-uri din fonduri publice pentru activitati nonprofit de interes general.

Mai simplu: ONG-uri de profil urmau sa depuna proiecte, Agentia Nationala Antidrog sa le evalueze si selecteze, iar la final diverse tipuri de servicii destinate reducerii riscurilor asociate consumului de droguri sa ne faca tuturor viata mai usoara.

De ce tuturor? Pentru ca hepatitele, tuberculozele, HIV/SIDA nu raman intre granitele locuintelor, strazilor, cartierelor consumatorilor. Toate bolile teribile pe care le au de infruntat unii dintre cei mai vulnerabili romani se raspandesc, pe nestiute. Heroinomanii din Ferentari, de pilda, vor continua sa se injecteze si sa se infecteze, apoi isi vor purta afectiunile prin lume. Am documentat si aratat in Local Kombat care e mecanismul amorsarii acestei bombe sociale.

Singurul efect concret al hotararii de guvern din 2015 care a lansat PIN-ul a fost consumarea unei cantitati oarecare de hartie, prin publicare in Monitorul Oficial. In rest, desi bugetul alocat de stat Programului, pentru intervalul 2015-2018, era (inca este, pe hartie) de 12,7 milioane de lei (spre 3 milioane de euro), niciun leu nu s-a cheltuit in cadrul PIN-ului, niciun program n-a fost implementat, niciun serviciu n-a fost dezvoltat, ba nici macar o procedura de selectie si evaluare nu s-a derulat.

Hatisul birocratic si institutional e dificil de reconstruit, dar faptele – expuse brutal – sunt asa:

in 2015 statul asuma PIN-ul prin HG, ii repartizeaza un buget si pune in sarcina Agentiei Antidrog realizarea obiectivelor (bugetul ANA fiind inclus in bugetul Ministerului de Interne);

in octombrie 2016 abia, ANA publica ghidurile pentru participanti, iar la mijloc de decembrie 2016 lanseaza anunturile de participare;

la inceput de 2017, ANA relanseaza procedura, publicand ghiduri actualizate si noi anunturi de participare;

pe 6 martie 2017 se inchide procedura de depunere a proiectelor;

pe 9 martie 2017, ANA publica un anunt laconic pe site in care anunta ca anuleaza intreaga procedura, fara a oferi detalii concrete (se invoca doar articole din legea finantarilor nerambursabile si din legea achizitiilor publice).

La aproape doi ani de la asumarea PIN-ului si cu un an inainte ca Programul sa se incheie, statul n-a reusit sa bifeze nici macar o evaluare, selectie si finantare de proiect ale carui servicii sa ajunga la beneficiari. Stiti ce inseamna asta, cel mai adesea, pentru acest tip de beneficiar extrem de vulnerabil, consumatorul de droguri? Moarte aproape sigura.

Nu se va putea face vreodata un calcul exact al numarului celor care au decedat in tara noastra din vara lui 2015 incoace pe fondul bolilor asociate consumului de droguri si care ar fi avut o sansa, oricat de mica, sa supravietuiasca daca actiunile asumate de hartie de statul roman ar fi avut corespondent si-n realitate. Se poate spune insa cu precizie ca oameni au murit si ca exista in asta si o vina sistemica.

PIN-ul n-a beneficiat de finantare nici in 2015, nici in 2016, desi in legile bugetului de stat sume au tot aparut, din varful pixului. In realitate banii n-au sprijinit niciun obiectiv al Programului si n-au salvat pe nimeni de la moarte. Lipsa lor, insa, si continuul ping-pong institutional (derulat sub toate guvernarile, indiferent ca s-au numit Ponta, Ciolos sau Grindeanu) au condamnat.

Din informatiile Dela0.ro, PIN-ul ar fi trebuit sa beneficieze in 2017 de un buget de 9 milioane de lei, care sa recupereze practic ce nu s-a facut in ultimii doi ani. De la 9 milioane, repartizarea bugetara a ajuns la 1.5 milioane, potrivit legii bugetului de stat – iar surse din sistem indica faptul ca ANA a comunicat informal ca i s-au dat doar 500.000 de lei pentru proiecte. O suta si ceva de mii de euro, adica, in contul unui program bugetat cu 3 milioane de euro.

Moarte clinica, la figurat – pentru PIN. Pentru beneficiari – moarte la propriu, intrucat bolile nu prea asteapta esalonari, reesalonari, prelungiri etc. De altfel, intentia ANA este acum chiar asta: sa reia consultarile cu organizatiile interesate si sa modifice HG-ul initial, prelungind perioada PIN-ului pana in 2020.

Intr-un schimb recent de email-uri vazut de Dela0.ro, ANA invita ONG-urile la “stabilirea de comun acord a demersurilor necesare implementarii PIN, cu asumarea competentelor si responsabilitatilor, conform domeniului de activitate. Speram ca veti fi alaturi de noi in acest demers important, prin care intentionam sa acordam sprijinul nostru institutional beneficiarilor”.

Citind aceasta inlantuire de cuvinte nu-ti dai seama exact daca ai in fata o proba de maxim autism institutional sau pur si simplu o mostra de nepasare crasa, asezata in propozitii care exprima pompos nimicul.

Asadar, la doi ani de la asumarea PIN-ului, Agentia Antidrog, subordonata Ministerului de Interne, se mai preface o tura ca repartizeaza competente si responsabilitati, cat sustine declarativ “demersul important” de a acorda sprijin beneficiarilor.

Intre timp, in Romania cresc salarii, pensii, se scutesc de la plata tot felul de taxe si impozite, se ofera promisiunea unei vieti mai bune, dar nu se pot salva niste vieti – pentru ca ele apartin unei categorii condamnate, pe care chiar statul o lasa de izbeliste cat mai face doua HG-uri si trei repartizari de competente si responsabilitati, sa dea bine pe hartie.

“Cine pierde? Nu ANA, nu noi, pierd cei aflati in dificultate. Practic, in momentul de fata esti facut complice la crima, ce sa ne mai ascundem…”, a conchis de la celalalt capat al telefonului una dintre vocile din sistem consultate in aceasta perioada de Dela0.ro

Initial, Agentia Antidrog a zis scurt ca n-are nimic de adaugat. Apoi, dupa ce organizatiile non-guvernamentale de profil au decis incetarea oricarui contact cu ANA si suspendarea relatiilor institutionale pana la clarificarea situatiei fondurilor publice alocate prevenirii si combaterii efectelor consumului de droguri, directorul Agentiei Sorin Oprea a acceptat un dialog cu Dela0.ro.

„Guvernul nu a refuzat sa aloce acesti bani, se discuta de reesalonare”, a indicat Oprea, contrazicandu-se insa cateva minute mai tarziu, cand a admis ca „alocarea bugetara a fost sub solicitarile noastre”. Practic, Guvernul Grindeanu, prin legea bugetului de stat, n-a repartizat Agentiei sumele necesare demararii Programului de Interes National.

Confruntata cu aceasta situatie, de care e oricum responsabila ca gestionar national al programelor anti-drog ale statului roman, ANA incearca acum sa cosmetizeze realitatea, pentru a convinge public ca, de fapt, nu exista nicio problema. Guvernul are disponibilitate pentru finantarea PIN-ului, chiar daca n-a alocat bani. Iar beneficiarii PIN-ului nu sunt lasati de izbeliste, chiar daca serviciile de suport raman doar pe hartie.

Solicitat sa explice de ce o hotarare de guvern din 2015 n-a fost pusa in aplicare nici pana astazi, in domeniul sau de competenta si responsabilitati, directorul ANA Sorin Oprea a sustinut ca procesul birocratic e foarte stufos si necesita timp.

Apoi a lansat o aluzie cu bataie lunga, incercand sa arunce responsabilitatea intarzierii aplicarii PIN-ului in curtea societatii civile: „ONG-urile voiau mai multi bani alocati pentru salarizare. Am dezbatut cu ei si cate doua saptamani. E o birocratie necesara. Eu nu ma joc cu banii publici indiferent de ce presiuni se fac asupra mea.”

Situatia, in momentul de fata, e ca banii publici rezervati PIN-ului in 2015 sunt la adapost. Atat de la adapost incat nu s-a cheltuit nici macar un leu, pentru ca ANA a avut nevoie de un an si jumatate pentru a elabora ghidurile si metodologia finantarilor, apoi s-a trezit fara buget alocat in contul actiunilor PIN-ului.

Nu-i nicio problema, insa, asigura directorul Sorin Oprea, pentru ca s-a initiat deja modificarea hotararii de guvern din 2015, cu obiectivul prelungirii perioadei de implementare a PIN-ului pana in decembrie 2020. Raspunde, insa, cineva de consumatorii de droguri care nu vor supravietui prelungirii termenului Programului? Raspunde cineva pentru moartea acelor persoane care ar fi avut nevoie de servicii de suport in 2016 sau 2017 sau 2018, nu in 2020?

Sorin Oprea de la ANA e neabatut in explicatiile sale: ”Agentia nu face decat sa promovezeze programe, nu activitatea ONG-urilor. Ei mai au si alte probleme. Au de platit personalul. Noi nu sustinem ONG-urile, ci programele dezvoltate de ele. ”

Concluzia: „Vom continua colaborarea. E o situatie temporara.” Situatia dureaza de ani de zile, iar in ce priveste strict PIN-ul stagneaza pe hartie din vara anului 2015.

Viitorul optimist din verbele directorului ANA nu-i va ma gasi in viata pe unii dintre beneficiari, care ar fi fost, poate, salvati daca Agentia Nationala Antidrog n-ar fi ales, ca principiu de existenta institutionala, complicitatea la crima.

Iata si recomandarile saptamanii.

 

Ce nu poate lasa in urma Diana Oncioiu

Tatal lui Andre Agassi e personaj. Unul greu de placut, ba chiar enervant pe alocuri, absurd. In biografia sa Agassi nu il menajeaza deloc si nici nu incearca sa il faca in vreun fel simpatic. Dupa toate marturisirile facut de Agassi despre tatal sau, batranul are un singur regret – acela ca nu si-a indemnat fiul sa practice un sport care sa-i fi permis sa joace mai mult si astfel sa faca mai multi bani.

…si multele provocari la care timpul il supune, printre care iesirea tarii din UE. Londra, caci despre ea este vorba, trebuie sa raspunda cerintelor zilei. Cum va arata la finalul zilei?

Este vorba despre votul pescarilor francezi care va merge catre Le Pen. Asta daca pescarii francezi vor merge la vot. Oamenii iau in calcul si posibilitatea de a nu vota deloc.

 

Ce nu poate lasa in urma Iulian Andrei

  • Muzica

AICI.

  • Un spectacol de teatru

All Inclusive, la Palatul Copiilor. Comedie.

  • Un roman

Asculta cum canta vantul, de Haruki Murakami.

  • Un alt roman

Pinball, 1973, tot de Haruki Murakami.

  • O carte noua in oras

Exitus, de Adrian Georgescu. Polirom.

  • O alta carte noua in oras

Scurt tratat de iubire, de Ovidiu Raetchi. Nemira.

  • Un oras de revazut primavara

Lisabona. Neaparat Lisabona.

  • Cea mai buna rubrica din presa romana

AICI.

Ce nu poate lasa in urma Vlad Stoicescu

  • O concluzie (sau mai multe) dupa condamnarea Elenei Udrea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.